![\"\"\/](\"https:\/\/i.guim.co.uk\/img\/media\/6b52842862b31003bb359f1cdbba115af0ee3f70\/34_34_2469_1482\/master\/2469.jpg?width=1200&quality=85&auto=format&fit=max&s=3cc20f7ca091e94482e3bcf21a7458ef\")
<\/figure><\/div>\n\n\nPentru a avea un context \u00een care s\u0103 putem \u00een\u021belege ideile lui Baudrillard, trebuie sa analiz\u0103m perioada \u00een care acesta scrie aceast\u0103 carte. \u00cen aceea\u0219i perioad\u0103 \u00eel avem pe Foucault cu ale sale genealogii \u0219i arheologii \u00een care analizeaz\u0103 modurile \u00een care culturile au privit nebunia, pedeapsa criminalilor \u0219i sexualitatea (s\u0103n\u0103tatea mental\u0103 versus nebunie, heterosexual versus homosexual, o minte criminal\u0103 versus o minte corect reformat\u0103). El prive\u0219te etichetarea de normal versus anormal ca fiind modul \u00een care, \u00een societatea modern\u0103, \u0219tiin\u021ba clasific\u0103 fiin\u021bele umane cu scopul de a le \u00een\u021belege, av\u00e2nd proprii termeni pe care i-a folosit pentru a clasifica oamenii. Dar, sus\u021bine el \u00een continuare, exist\u0103 numeroase societ\u0103\u021bi care, pur \u0219i simplu, nu au folosit niciodat\u0103 ace\u0219ti termeni pentru a clasifica oamenii. \u0218i putem vedea c\u0103 ace\u0219ti termeni (normal \u0219i anormal) au avut efecte uria\u0219e asupra modului \u00een care unele grupuri au fost tratate \u00een cadrul societ\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
Cum aceste categorii ce stau la baza g\u00e2ndirii \u0219tiin\u021bifice afecteaz\u0103 modul \u00een care sunt privi\u021bi oamenii \u00een lumea modern\u0103, nu trebuie s\u0103 uit\u0103m ca aceste categorii au fost create, tocmai, pentru a \u00een\u021belege \u0219i defini oamenii. Foucault \u00een\u021belege acest lucru, \u00eens\u0103 insist\u0103 c\u0103 niciuna din aceste categorii nu sunt scrise \u00een funda\u021biile universului. Normal versus nebun nu sunt propriet\u0103\u021bi ale universului, ci sunt termeni pe care \u00eei folosim \u00eentr-o lume modern\u0103, \u00eentr-un discurs cultural, pentru a descrie s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 a oamenilor. Au existat nenum\u0103rate alte modalit\u0103\u021bi de clasificare a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale \u00een trecut pe baza altor criterii, nenum\u0103rate alte cuvinte folosite, nenum\u0103rate alte moduri \u00een care s-au catalogat. Iar acestea au disp\u0103rut la fel cum vor disp\u0103rea \u0219i modurile \u00een care clasific\u0103m oamenii \u00een prezent.<\/p>\n\n\n\n
Pentru Foucault, nu exist\u0103 categorii sau identit\u0103\u021bi stabile, scrise \u00een legile universului, la care s\u0103 se poat\u0103 ajunge prin \u0219tiin\u021b\u0103. \u00cen general, pentru poststructurali\u0219ti, nu exist\u0103 un punct stabil din care cineva s\u0103 poat\u0103 spune ca a ajuns la \u201eAdev\u0103r\u201d, ei privind o asemenea afirma\u021bie ca fiind delirant\u0103. Este o atitudine opus\u0103 iluminismului care credea \u00een existen\u021ba unei realit\u0103\u021bi obiective dincolo de subiectivismul nostru, realitate ce poate fi accesat\u0103 doar de ra\u021bionalitatea \u0219tiin\u021bific\u0103. Poststructurali\u0219tii vin \u0219i spun c\u0103 da, o realitate exist\u0103 acolo, dar noi, ca fiin\u021be umane, nici nu putem spera s\u0103 o acces\u0103m. Singurele lucruri la care avem acces sunt ni\u0219te seturi de constructe sociale \u0219i \u0219tiin\u021bifice ce au fost create \u00een \u00eencercarea de a \u00een\u021belege realitatea. Astfel, ceea ce e numit \u201eAdev\u0103r\u201d \u00een prezent, sunt doar nara\u021biunile dominante curente, temporare, utilizate de cultura noastr\u0103 pentru a da sens lucrurilor. Aceste nara\u021biuni sunt constant redefinite pe m\u0103sur\u0103 ce interac\u021bioneaz\u0103 cu alte discursuri culturale ce interpreteaz\u0103 realitatea \u00een mod diferit.<\/p>\n\n\n\n
Iat\u0103, deci, critica poststructuralist\u0103 a unei credin\u021be pline de speran\u021b\u0103 din epoca iluminist\u0103, aceea a stabilit\u0103\u021bii realit\u0103\u021bii. \u00cen trecut, stabilitatea era regula, dar acum ea este pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii: stabilitatea cuvintelor \u00een opera lui Derrida, stabilitatea structurii de sus \u00een jos a modului \u00een care ac\u021bioneaz\u0103 puterea \u00een societatea prin scrierile lui Foucault, stabilitatea identit\u0103\u021bii \u0219i a termenilor pe care oamenii \u00eei folosesc pentru a se clasifica, stabilitatea oric\u0103rei meta-nara\u021biuni mo\u0219tenite din trecut (adev\u0103ruri considerate universale). Post-moderni\u0219ti consider\u0103 c\u0103 aceste meta-nara\u021biuni au format fundamentul stabil pe care g\u00e2nditorii le-au folosit \u00een afirmarea adev\u0103rului, acestea reprezent\u00e2nd punctele de unitate \u00een jurul c\u0103rora s-au format ideologiile (aceste idei unind unele grupuri de oameni \u0219i marginaliz\u00e2nd altele).<\/p>\n\n\n\n
De aceea, \u00een scrierile tuturor post-moderni\u0219tilor, vedem cum sunt deconstruite \u0219i fragmentate aceste idei vechi mo\u0219tenite. Pentru c\u0103, \u00een ochii post-structurali\u0219tilor, dac\u0103 po\u021bi fragmenta \u0219i deconstrui aceste meta-nara\u021biuni, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 nu sunt interpret\u0103ri finale ale realit\u0103\u021bii, ci moduri incomplete \u0219i \u00eenguste de a da sens lucrurilor, atunci putem face primii pa\u0219i spre a nu repeta gre\u0219elile istorice ale umanit\u0103\u021bii. Dar ace\u0219ti filosofi au realizat rapid c\u0103 aceast\u0103 renun\u021bare la meta-nara\u021biuni poate avea efecte masive asupra modului \u00een care func\u021bioneaz\u0103 societatea. Pe la \u00eenceputul anilor 1980 \u00eencepe s\u0103 se observe teama \u00een r\u00e2ndul filosofilor asupra implica\u021biilor sociale pe care le au ideile postmoderniste.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen trecut, culturile s-au bazat mereu pe aceste meta-nara\u021biuni pentru a avea unitate \u0219i coeziune. O societate ce nu are aceste puncte de unitate pe care s\u0103 se bazeze, este un experiment ce nu s-a f\u0103cut niciodat\u0103. Iat\u0103 de ce, la \u00eenceputul anilor 80, una din preocup\u0103rile g\u00e2nditorilor era s\u0103 r\u0103spund\u0103 unor \u00eentreb\u0103ri din aceast\u0103 sfer\u0103: cum arat\u0103 o societate cu adev\u0103rat postmodern\u0103? Cum func\u021bioneaz\u0103 o astfel de societate? Cum \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 coeziunea c\u00e2nd membrii acestei societ\u0103\u021bi au identit\u0103\u021bi diferite \u0219i vin cu interpret\u0103ri diferite ale semnifica\u021biei lucrurilor? Unii filosofi spuneau c\u0103 suntem la 50 \u2013 100 de ani distan\u021b\u0103 de a vedea efectul acestor idei postmoderniste, al\u021bii c\u0103 efectele s-au manifestat cu decenii \u00eenainte de a fi remarcate \u0219i formulate aceste idei. \u00cens\u0103 au existat c\u00e2\u021biva filosofi, precum Jean Baudrillard, care au sus\u021binut c\u0103 tr\u0103im deja \u00eentr-o societate postmodern\u0103. El dezvolt\u0103 aceast\u0103 idee \u00een cartea \u201eSimulacra and Simulation\u201d, idei preluate \u0219i f\u0103cute accesibile publicului de filmul \u201eThe Matrix\u201d \u00een 1999. Trebuie precizat, totu\u0219i, c\u0103 filmul nu \u00eencapsuleaz\u0103 perfect filosofia lui Baudrillard (este departe de a fi o interpretare decent\u0103, chiar) dar ofer\u0103 o fereastr\u0103 spre \u00een\u021belegerea acestor idei.<\/p>\n\n\n\n
S\u0103 facem un scurt rezumat al filmului pentru a ne reaminti temele principale ale acestuia. Pe p\u0103m\u00e2nt, c\u00e2ndva \u00een viitor, are loc un eveniment apocaliptic pornit \u00een urma r\u0103zboiului dintre rasa uman\u0103 \u0219i rasa ma\u0219inilor (inteligen\u021ba artificial\u0103 pe care au creat-o). La \u00eenceputul acestui r\u0103zboi, ma\u0219inile func\u021bionau cu energie solar\u0103. Prin urmare, ca o tactic\u0103 de r\u0103zboi de a le \u00eentrerupe sursa de energie, umanitatea \u201eincendiaz\u0103 cerul\u201d, a\u0219a cum se zice \u00een film. Practic umanitatea distruge atmosfera pentru a nu mai permite razelor solare s\u0103 ajung\u0103 la sol. Dar, din p\u0103cate, ma\u0219inile fac ce ar face orice ma\u0219in\u0103 ra\u021bional\u0103 \u00eentr-o astfel de situa\u021bie dificil\u0103, \u0219i g\u0103sesc o surs\u0103 alternativ\u0103 de energie. Aparent, corpul uman produce o anumit\u0103 cantitate de energie electric\u0103 pur \u0219i simplu prin faptul c\u0103 are o inim\u0103 ce pompeaz\u0103 s\u00e2nge \u0219i un sistem nervos activ. A\u0219a c\u0103 ma\u0219inile \u00eencep s\u0103 creasc\u0103 fiin\u021be umane pe post de generatoare de electricitate. Ele dezvolt\u0103 o form\u0103 de agricultur\u0103 \u201euman\u0103\u201d, utiliz\u00e2nd c\u00e2mpuri vaste de \u201ep\u0103st\u0103i\u201d \u00een care miliarde de oameni sunt crescu\u021bi \u00een lichid amniotic pentru a li se recolta energia electric\u0103 \u0219i termic\u0103 pe care o genereaz\u0103.<\/p>\n\n\n
Acum, dac\u0103 ai fi o ma\u0219in\u0103 ce are nevoie de aceste p\u0103st\u0103i pentru a te re-alimenta cu energie, nu \u021bi-ai dori ca omul din p\u0103staie s\u0103 se agite panicat \u0219i s\u0103 se r\u0103neasc\u0103. Iat\u0103 de ce, fiecare din ace\u0219ti oameni este conectat la o realitate simulat\u0103 numit\u0103 Matrix. \u00cen aceast\u0103 simulare ei tr\u0103iesc o via\u021b\u0103 similar\u0103 celei tr\u0103ite de noi la \u00eenceputul secolului 21: merg la munc\u0103, se \u00eendr\u0103gostesc, \u00ee\u0219i pl\u0103tesc impozitele, tr\u0103iesc, deci, o via\u021b\u0103 \u00een care sunt complet incon\u0219tien\u021bi de faptul c\u0103 totul este o simulare. \u00cen aceast\u0103 simulare, scopul exact al vie\u021bii tale nu va fi evident, \u0219i ajungi s\u0103 crezi diverse pove\u0219ti ce ofer\u0103 r\u0103spunsuri la aceast\u0103 problem\u0103. Po\u021bi g\u0103si un scop spiritual, devenind un adept devotat al hinduismului sau al cre\u0219tinismului. \u00ce\u021bi po\u021bi descoperi un scop politic, devenind un socialist sau un democrat. Po\u021bi deveni un conspira\u021bionist, petrec\u00e2ndu-\u021bi fiecare zi din via\u021b\u0103 \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 descoperi adev\u0103ruri ascunse.<\/p>\n\n\n
![\"\"\/](\"https:\/\/www.valdostamuseum.com\/hamsmith\/MatrixNet.gif\")
<\/figure><\/div>\n\n\nDar ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 dac\u0103 e\u0219ti \u00een aceast\u0103 simulare \u0219i niciuna din aceste pove\u0219ti nu te convinge pe deplin? Te vei sim\u021bi blocat \u00eentr-un stil de via\u021b\u0103 monoton (acas\u0103 \u2013 serviciu \u2013 televizor \u2013 pat) \u00eentreb\u00e2ndu-te mereu care e scopul vie\u021bii tale, ajung\u00e2nd ca la sf\u00e2r\u0219itul vie\u021bii s\u0103 descoperi, dezam\u0103git, c\u0103 \u00eentregul scop a fost acela de a persista \u00een a tr\u0103i \u00eenc\u0103 o zi doar pentru a servi agenda acestei rase de ma\u0219ini care exist\u0103 \u00eentr-un alt nivel al realit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
Deci, c\u00e2t din ce am povestit p\u00e2n\u0103 acum este Baudrillard \u0219i c\u00e2t este un film SF? Baudrillard nu spune c\u0103 scopul vie\u021bii tale este acela de a servi ca surs\u0103 de energie unor ma\u0219ini \u0219i nici c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o simulare computerizat\u0103, chiar dac\u0103 titlul c\u0103r\u021bii este \u201eSimulacru \u0219i Simulare\u201d. El ne invit\u0103, pentru \u00eenceput, s\u0103 \u00een\u021belegem ce e o simulare: \u201eO simulare este o imita\u021bie a modului \u00een care func\u021bioneaz\u0103 un proces sau un sistem, din lumea real\u0103, \u00een timp\u201d. Cum ar fi dac\u0103 \u00een societatea noastr\u0103 de ast\u0103zi \u2013 postmodern\u0103, fragmentat\u0103, capitalist\u0103, bazat\u0103 pe mass-media \u2013 tr\u0103im \u00eentr-o lume pe care o accept\u0103m ca fiind real\u0103, asta \u00eempiedic\u00e2ndu-ne s\u0103 vedem realitatea a\u0219a cum este ea? Cum ar fi dac\u0103 programul simul\u0103rii \u00een care tr\u0103im nu este un program \u00eentr-un computer, ci este stocat peste tot \u00een jurul nostru?<\/p>\n\n\n\n
Baudrillard r\u0103spunde amintindu-ne c\u0103 simularea este imitarea unui proces sau a unui sistem din lumea real\u0103, desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een timp. \u00cen aceast\u0103 societate postmodern\u0103 \u00een care tr\u0103im, modul \u00een care oamenii \u00ee\u0219i privesc via\u021ba este f\u0103cut\u0103 prin prisma unei re\u021bele complexe de semne \u0219i simboluri, oferite de mass-media \u0219i de oamenii din jurul lor. \u00cen ultimele c\u00e2teva sute de ani, acestea semne \u0219i simboluri, care au fost folosite ini\u021bial pentru a reprezenta \u00een mod direct ceva din lumea real\u0103, au evoluat \u00eencet de la a reprezenta realitatea, la a reprezenta o copie a realit\u0103\u021bii creat\u0103 de media, la reprezentarea apoi a unei copii a unei copii a realit\u0103\u021bii, apoi iar o copie a acelei copii, p\u00e2n\u0103 \u00een punctul \u00een care aceste semne \u0219i simboluri nu mai seam\u0103n\u0103 cu nimic din realitatea pe care ar fi trebuit s\u0103 o reprezinte. Nimic din vie\u021bile noastre, \u00een aceast\u0103 simulare, nu are vreo leg\u0103tur\u0103 cu realitatea, a\u0219a cum este ea, de fapt. Singurul lucru pe care marea majoritate a oamenilor \u00eel vor cunoa\u0219te, \u0219i de care le va p\u0103sa, este simularea.<\/p>\n\n\n\n
\u00centorc\u00e2ndu-ne la \u00eentrebarea \u201eCum arat\u0103 o societate post-modern\u0103?\u201d putem \u00eencepe prin a vorbi despre identitate \u00een acest tip de societate. Pe m\u0103sur\u0103 ce anii trec \u0219i g\u00e2ndirea post-structuralist\u0103 continu\u0103 s\u0103 deconstruiasc\u0103 \u0219i s\u0103 fragmenteze aceste meta-nara\u021biuni pe care oamenii, de-a lungul istoriei, le-au folosit extr\u0103g\u00e2nd din ele etichete pentru a-\u0219i defini identitatea (\u201eSunt cre\u0219tin\u201d, \u201eSunt democrat\u201d etc.), vedem c\u0103 sunt tot mai pu\u021bin capabile de a oferi arhetipuri pe baza c\u0103rora oamenii s\u0103-\u0219i poat\u0103 defini identitatea. Vedem, deci, c\u0103 societatea postmodern\u0103 aduce cu ea o criz\u0103 de identitate pentru individ. Dar, dac\u0103 nu mai putem apela la aceste meta-nara\u021biuni pentru a ne defini identitatea, dac\u0103 ideea iluminist\u0103 a stabilit\u0103\u021bii identit\u0103\u021bii este iluzorie, cum poate omul s\u0103-\u0219i exprime identitatea si s\u0103 arate lumii cine este?<\/p>\n\n\n\n
Pentru Baudrillard, r\u0103spunsul la aceast\u0103 criz\u0103 de identitate este cre\u0219terea substan\u021bial\u0103 a consumerismului. Cump\u0103rarea lucrurilor devine singura modalitate prin care oamenii pot exprima cine sunt. \u00cen aceast\u0103 societate capitalist\u0103 postmodern\u0103, e\u0219ti ceea ce cumperi. Identitatea este dat\u0103 de logo-ul de pe tricou, de ma\u0219ina pe care o conduci, de farfuria pe care serve\u0219ti m\u00e2ncarea de s\u0103rb\u0103tori, de \u0219amponul pe care \u00eel folose\u0219ti. Toate aceste produse pe care le de\u021bii spun c\u00e2te ceva despre cine e\u0219ti \u0219i care sunt valorile tale. Toate lucrurile pe care le cumperi devin simboluri. Simbolul este o imagine vizual\u0103 sau un cuv\u00e2nt ce ac\u021bioneaz\u0103 ca un substitut pentru un concept. Literele P I X ac\u021bioneaz\u0103 ca un substitut pentru conceptul de pix. Similar, imaginea conurilor portocalii, a utilajelor grele \u0219i a oamenilor cu casc\u0103 de protec\u021bie ac\u021bioneaz\u0103 ca un substitut pentru conceptul de \u0219antier.<\/p>\n\n\n
![\"\"\/](\"https:\/\/images.squarespace-cdn.com\/content\/v1\/5cb884a8b7c92c1da117500d\/1579623563718-K2GIJJF4441RZEBXDP1Z\/theylive.jpg\")
<\/figure><\/div>\n\n\nMerg\u00e2nd mai departe, vedem cum lucrurile pe care le cump\u0103r\u0103m \u0219i le expunem spre exterior sunt simboluri ale identit\u0103\u021bii noastre. De exemplu, pantofii t\u0103i. Ei sunt o imagine vizual\u0103 ce ac\u021bioneaz\u0103 ca un substitut pentru un num\u0103r de concepte reprezentative personalit\u0103\u021bii tale. Poate e\u0219ti un colec\u021bionar de pantofi de baschet, sau poate e\u0219ti un sportiv profesionist. Poate e\u0219ti o persoan\u0103 ce urm\u0103re\u0219te cele mai recente tendin\u021be din mod\u0103, sau poate e\u0219ti un afacerist de succes. Tot ceea ce cumperi spune ceva despre tine. \u00centreaga ta via\u021b\u0103, ca \u0219i consumator, este o colec\u021bie elaborat\u0103 de simboluri organizate ce descriu tipul de persoan\u0103 pe care ai vrea ca lumea s\u0103 cread\u0103 c\u0103 e\u0219ti. Prin urmare, \u00een societatea postmodern\u0103, dac\u0103 vrei s\u0103 \u0219tii cine este o persoan\u0103, trebuie doar s\u0103 vezi povestea pe care o spune aceast\u0103 colec\u021bie de simboluri proiectat\u0103 spre exterior.<\/p>\n\n\n\n
Dar, dac\u0103 lucrurile pe care le cumperi sunt o colec\u021bie elaborat\u0103 de semne \u0219i simboluri care \u00ee\u021bi descriu personalitatea \u0219i valorile, cine a decis ce \u00eenseamn\u0103 \u00een primul r\u00e2nd aceste semne \u0219i simboluri? Dac\u0103 lucrurile pe care le cumperi sunt instrumente pentru a exprima cine e\u0219ti, cine a creat instrumentele? Cine a hot\u0103r\u00e2t c\u0103 pantofii negri, din piele \u0219i str\u0103lucitori sunt un simbol al faptului c\u0103 e\u0219ti un profesionist, pe c\u00e2nd conducerea unui Jeep plin de noroi, la bustul gol, este simbolul a ceva complet diferit? Baudrillard ar spune c\u0103 r\u0103spunsul este mass-media, \u00een special acele medii ce transmit imagini vizuale precum televizorul, telefoanele mobile \u0219i computerele. Aceste imagini vizuale alimenteaz\u0103 acel consumerism de mas\u0103, deoarece oamenii se uit\u0103 la ceea ce este pe ecranele lor pentru a decide, nu numai, urm\u0103torul lucru pe care \u00eel vor cump\u0103ra, ci \u0219i, odat\u0103 ce \u00eel cump\u0103r\u0103, ce va spune oamenilor din jur despre ei acel lucru pe care l-au cump\u0103rat. Acest lucru se realizeaz\u0103 printr-un bombardament de reclame care arat\u0103 imagini vizuale ale tipului de persoan\u0103 care ve\u021bi deveni odat\u0103 ce cump\u0103ra\u021bi un produs: emisiuni TV, filme sau videoclipuri care prezint\u0103 imagini vizuale ale personajelor pe care oamenii, la r\u00e2ndul lor, le vor copia \u0219i pe baza c\u0103rora \u00ee\u0219i vor modela via\u021ba. Pentru Baudrillard, \u00een aceast\u0103 lume nou\u0103 \u00een care tr\u0103im, dominat\u0103 de mass-media, ne putem \u00een\u021belege realitatea personal\u0103 doar prin modul \u00een care se compar\u0103 cu ceea ce se joac\u0103 pe ecranele din via\u021ba noastr\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Baudrillard ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 observ\u0103m c\u0103, de multe ori, experien\u021ba noastr\u0103 social\u0103 este mediat\u0103 de lucruri v\u0103zute la televizor. Tr\u0103im o perioad\u0103 \u00een care nu e deloc ciudat s\u0103 auzi oameni vorbind de via\u021ba lor compar\u00e2nd elemente din ea cu ceea ce au v\u0103zut la TV \u2013 de exemplu \u201eVoi avea o nunt\u0103 ca cea din filmul X\u201d, sau \u201eIubitul meu e ca personajul X din serialul Y\u201d. Disneyland este un exemplu perfect, pentru Baudrillard, al modului \u00een care prelu\u0103m lucruri care, la un moment dat, exist\u0103 doar ca o lume fantastic\u0103 pe ecranul televizorului pentru a le utiliza, apoi, ca elemente de construc\u021bie pentru lumea real\u0103. Acum, Disneyland-ul este un parc tematic pentru copii, bazat pe o lume fictiv\u0103 creat\u0103 de mass-media. Este, relativ inofensiv. \u00centrebarea pe care Baudrillard ar dori s\u0103 ne-o pun\u0103 este: ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd acela\u0219i proces de construire a lumii noastre din materiale adunate din reprezent\u0103rile media ale acesteia au loc \u00een alte domenii ale existen\u021bei noastre? Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd mass-media dicteaz\u0103 cine sunt oamenii, care sunt rela\u021biile lor, ce cump\u0103r\u0103 ace\u0219tia \u0219i modul \u00een care ace\u0219ti oameni g\u00e2ndesc?<\/p>\n\n\n\n
Ai auzit zicala \u201eVia\u021ba imit\u0103 arta, iar arta imit\u0103 via\u021ba\u201d. Ei bine, aceste imagini vizuale cu care suntem bombarda\u021bi \u2013 reclame, filme, emisiuni TV, arta \u2013 sunt, adesea, imita\u021bii ale lucrurilor ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een via\u021ba real\u0103, ceea ce le face, prin defini\u021bie, imita\u021bii ale proceselor sau sistemelor din lumea real\u0103. Oamenii se uit\u0103, apoi, la aceste emisiuni pentru indicii despre cum s\u0103 ac\u021bioneze, ce s\u0103 cumpere, cum ar trebui s\u0103 fie via\u021ba lor, iar apoi imit\u0103 aceste imita\u021bii ale proceselor sau sistemelor din lumea real\u0103. Dar apoi, inevitabil, arta face o imita\u021bie a acesteia. \u0218i apoi via\u021ba face o imita\u021bie a acestei arte. \u0218i tot a\u0219a, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, a\u0219a cum spune Baudrillard, majoritatea oamenilor devin complet deconecta\u021bi de orice real. Singurul lucru la care au oamenii acces, \u00een acest punct, este o copie a unei copii a unei copii a ceva ce a fost livrat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput ca o perspectiv\u0103 extrem de \u00eengust\u0103 a lucrului pe care \u00eel copia. Iar oamenii din societatea noastr\u0103 au at\u00e2t de mult\u0103 \u00eencredere \u00een aceste copii generate de media, \u00eenc\u00e2t aceste copii devin, adesea, fundamentul \u00eentregii viziuni asupra lumii \u0219i a valorilor cuiva.<\/p>\n\n\n\n
Baudrillard ne ofer\u0103 ca exemplu modul \u00een care un r\u0103zboi \u00eendep\u0103rtat de locul unde locuie\u0219ti este tr\u0103it de tine. Posturile de \u0219tiri pretind c\u0103 ofer\u0103 o acoperire impar\u021bial\u0103 a acestui r\u0103zboi, dar ce anume acoper\u0103 ele? Nu \u00eentreg r\u0103zboiul, ci o imagine de ansamblu foarte restr\u00e2ns\u0103 a c\u00e2torva elemente generale ce au avut loc. Ele ofer\u0103 o fereastr\u0103 c\u0103tre mii de discursuri \u00eenguste, congruente, despre p\u0103r\u021bi a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, f\u0103r\u0103 a fi nevoie s\u0103 te confrun\u021bi direct cu realitatea brutal\u0103 pe care ai tr\u0103i-o dac\u0103 ai fi implicat \u00een conflict. Experien\u021ba spectatorului a ceea ce este r\u0103zboiul este redus\u0103 la ceva asem\u0103n\u0103tor unui joc video pe ecranul televizorului, iar moartea a mii de oameni poate fi redus\u0103 la simple semne \u0219i simboluri. Iat\u0103 un exemplu al modului \u00een care simularea \u00een care ne afl\u0103m ne deconecteaz\u0103 de realitate. Majoritatea oamenilor din ziua de azi tr\u0103iesc fiecare zi din via\u021ba lor crez\u00e2nd c\u0103 consumul de mass-media este, de fapt, interac\u021biunea lor cu realitatea. Acesta este unul dintre punctele principale ale ideilor lui Baudrillard. \u00cen societ\u0103\u021bile noastre, nu mai facem distinc\u021bie \u00eentre reprezent\u0103rile realit\u0103\u021bii \u0219i realitatea \u00eens\u0103\u0219i. Reprezent\u0103rile devin reale, iar apoi mass-media creeaz\u0103 reprezent\u0103ri ale acelor reprezent\u0103ri. \u0218i, perpetuu, \u00eentregul proces continu\u0103 la nesf\u00e2r\u0219it.<\/p>\n\n\n\n
Merg\u00e2nd mai departe, exist\u0103 un personaj din filmul Matrix care vede lumea real\u0103, \u00een\u021belege c\u0103 Matricea este o simulare \u0219i, \u00een acel moment, nu vrea altceva dec\u00e2t s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 \u00een simulare \u0219i s\u0103 uite ce a \u00eenv\u0103\u021bat despre lumea real\u0103, exterioara sistemului. Aceasta este realitatea condi\u021biei oamenilor care tr\u0103iesc \u00een aceast\u0103 lume postmodern\u0103. Pentru Jean Baudrillard, atunci c\u00e2nd au de ales \u00eentre lumea simulat\u0103 \u0219i lumea real\u0103, marea majoritate a oamenilor vor alege simularea. Nu suntem victime neajutorate \u00een aceast\u0103 lume postmodern\u0103, ci, de multe ori, suntem participan\u021bi activi la el. Majoritatea oamenilor nu au nicio dorin\u021b\u0103 pentru a \u00een\u021belege complexit\u0103\u021bile mai profunde \u0219i mai nuan\u021bate ale lumii.<\/p>\n\n\n\n
Av\u00e2nd \u00een vedere cantitatea incredibil de mare de informa\u021bii ce ne este pus\u0103 la dispozi\u021bie de mass-media \u0219i num\u0103rul masiv de viziuni posibile asupra lumii la care ne putem abona, \u00ee\u021bi po\u021bi alege oricare viziune de via\u021b\u0103, iar acea pozi\u021bie pe care o adop\u021bi va fi justificat\u0103 printr-o simpl\u0103 c\u0103utare pe Google, fiind inundat de dovezi c\u0103 ai dreptate \u0219i c\u0103 cei care nu privesc lucrurile la fel ca tine sunt, fundamental, victime ale \u0219tirilor false. Aceasta este o tr\u0103s\u0103tura distinctiv\u0103 a societ\u0103\u021bii postmoderne. C\u00e2nd oamenii nu pot avea \u00eencredere \u00een nici un fel de nara\u021biune magistral\u0103 care explic\u0103 felul \u00een care sunt lucrurile, \u0219i c\u00e2nd ai acces nelimitat la media care va justifica orice viziune asupra lumii pe care \u021bi-o po\u021bi imagina, ei bine, \u00een acea lume te vei baza doar pe imaginile vizuale \u0219i discursurile oferite de un ecran, acestea program\u00e2nd \u00een tine metanara\u021biuni pe care le vei \u021bipa, apoi, c\u0103tre oamenii din jurul t\u0103u care nu ader\u0103 la aceea\u0219i viziune ca \u0219i tine.<\/p>\n\n\n\n
Acesta este motivul pentru care, pentru Jean Baudrillard, metafora suprem\u0103 pentru aceast\u0103 societate postmodern\u0103 este autostrada. Pentru c\u0103 pe autostrad\u0103 vedem mii de oameni, to\u021bi izola\u021bi \u00een ma\u0219inile lor, merg\u00e2nd cu vitez\u0103 \u00een toate direc\u021biile, fiecare \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ajung\u0103 la destina\u021bia lui. Dar nimeni nu \u0219tie unde se duc ceilal\u021bi participan\u021bi la trafic. Nimeni nu \u0219tie cine sunt ceilal\u021bi \u0219i ce pre\u021buiesc ace\u0219tia. Sunt \u00een via\u021ba ta doar o secund\u0103 \u0219i apoi dispar, pentru a nu mai fi v\u0103zu\u021bi niciodat\u0103. La asta se rezum\u0103 vie\u021bile at\u00e2tor oameni: singuri \u00eentr-o simulare, lucr\u00e2nd la un loc de munc\u0103 pentru a c\u00e2\u0219tiga bani pentru a cump\u0103ra lucruri cu scopul de a ar\u0103ta celorlal\u021bi cine sunt, pe baza regulilor stabilite de mass-media; condi\u021biona\u021bi de \u0219i complici \u00een mod inten\u021bionat la un sistem care le hr\u0103ne\u0219te zilnic viziunea asupra lumii, destina\u021bi la a avea conversa\u021bii despre politic\u0103 sau economie la nivel de superficial, \u00een timp ce \u00ee\u0219i privesc realitatea pe un ecran.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Acum mul\u021bi ani am vizionat filmul \u201eThe Matrix\u201d (trad. Matricea) \u0219i o \u00eentrebare evident\u0103 mi s-a n\u0103scut \u00een minte, la fel cum, probabil, ea a ap\u0103rut \u00een mintea multora: \u201dtr\u0103im, cumva, \u00eentr-o simulare?\u201d. Iat\u0103 de ce, \u00een acest articol, voi \u00eencerca s\u0103 ofer un r\u0103spuns acestei \u00eentreb\u0103ri pornind de la ideile enun\u021bate de Jean Baudrillard […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":859,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[18],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/857"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=857"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/857\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":858,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/857\/revisions\/858"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/859"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=857"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=857"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=857"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}