{"id":514,"date":"2023-02-17T15:46:27","date_gmt":"2023-02-17T13:46:27","guid":{"rendered":"https:\/\/www.deniscalin.com\/?p=514"},"modified":"2023-06-06T16:47:33","modified_gmt":"2023-06-06T13:47:33","slug":"negarea-si-rolul-ei-in-devenirea-personala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.deniscalin.com\/?p=514","title":{"rendered":"Negarea \u0219i rolul ei \u00een identitatea personal\u0103"},"content":{"rendered":"\n<p>Vom \u00eencepe acest subiect cu un banc. Un om intr\u0103 \u00eentr-o cafenea \u0219i cere o cafea f\u0103r\u0103 lapte condensat. Barmanul \u00eei r\u0103spunde c\u0103 nu au cafea f\u0103r\u0103 lapte condensat, dar \u00eei poate oferi o cafea f\u0103r\u0103 lapte normal. Vedem, \u00een aceast\u0103 glum\u0103, c\u0103 exist\u0103 o diferen\u021b\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 tipuri de cafea, chiar dac\u0103 ele \u00een esen\u021b\u0103 sunt acela\u0219i lucru \u2013 cafea neagr\u0103 \u2013 pentru c\u0103 modul \u00een care neg\u0103m este important. Pentru a \u00een\u021belege de ce cele dou\u0103 cafele sunt diferite, vom aborda dou\u0103 interpret\u0103ri: una ideologic\u0103 (din societatea contemporan\u0103), \u0219i alta metafizic\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen ideologia consumatorist\u0103 contemporan\u0103 pl\u0103tim bani pentru ceea ce NU sunt anumite produse. Vedem exemple de la panifica\u021bii f\u0103r\u0103 gluten, la m\u00e2ncarea bio, \u0219i p\u00e2n\u0103 la ma\u0219ini electrice a c\u0103ror principal\u0103 valoare const\u0103 \u00een a nu fi ma\u0219ini cu combustie intern\u0103. Observ\u0103m cum surplusul de valoare vine fix din ceea ce nu este \u00een aceste produse, \u00een contrast cu societ\u0103\u021bile consumatoriste din anii 60 si 70 \u00een care valoarea era dat\u0103 de ceea ce era \u00een produs \u2013 asta e perioada \u00een care apar ideile de Family Pack \u0219i reduceri de pre\u021b \u2013 \u00een care era prevalent\u0103 \u201eideologia burghez\u0103\u201d, satisfac\u021bia de a ob\u021bine mai mult la un pre\u021b bun.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cens\u0103, \u00een acest tip de consumatorism, \u00een punctul final, totul este la pre\u021b bun \u2013 toate \u0219tirile la televizor sunt breaking news \u0219i ai \u00een permanen\u021b\u0103 produse \u00een magazine la reduceri. Plec\u00e2nd din acest punct, \u00een capitalismul t\u00e2rziu apare \u201econsumatorismul etic\u201d, \u00een care nu mai cumperi ceva pentru ce este, ci pentru ce nu este (apar, spre exemplu, laptele de soia, ma\u0219ina electric\u0103, textilele din resurse sustenabile etc.) \u0219i iat\u0103 cum principiul valorii se transform\u0103 din \u201evaloarea se afl\u0103 \u00een surplus\u201d \u00een \u201evaloarea se afl\u0103 \u00een deficit\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>Iat\u0103, deci, un mod \u00een care negarea conteaz\u0103, \u00een care \u201egolul\u201d prezint\u0103 valoare ad\u0103ugat\u0103, \u00een care avem produse al c\u0103ror principal con\u021binut este ceea ce lipse\u0219te din produs, \u00een care \u201eceea ce nu este\u201d devine un produs material.<\/p>\n\n\n\n<p>Hegel define\u0219te dou\u0103 tipuri de negare: direct\u0103, cea despre care am discutat p\u00e2n\u0103 acum, ce are o natura politic\u0103, \u0219i indirect\u0103, numit\u0103 \u0219i \u201enegarea nega\u021biei\u201d. Pentru a \u00een\u021belege aceast\u0103 negare a nega\u021biei, s\u0103 lu\u0103m ca exemplu scena din \u201eThe King&#8217;s Speech\u201d \u00een care regele \u00ee\u0219i ceart\u0103 antrenorul de voce pentru c\u0103 a \u00eendr\u0103znit s\u0103 se a\u0219eze pe tron. Avem aici un exemplu al problematicii \u201eidentific\u0103rii simbolice\u201d (termen preluat de la Lacan) \u00een forma neg\u0103rii nega\u021biei a lui Hegel. Ideea de baz\u0103 a identific\u0103rii simbolice este aceea c\u0103 nu po\u021bi crede ceva despre tine, nu te po\u021bi identifica ca fiind ceva anume, doar spun\u00e2nd \u201ea\u0219a sunt\u201d, ci al\u021bii trebuie s\u0103 cread\u0103 pentru tine (de exemplu, un atlet se vede ca fiind atlet doar atunci c\u00e2nd publicul \u00eel vede astfel). Percep\u021bia celor din exterior devine percep\u021bia internalizat\u0103 \u0219i, astfel, nu e\u0219ti ceea ce e\u0219ti pentru c\u0103 te identifici ca fiind ceva, ci te identifici pentru c\u0103 e\u0219ti identificat ca acel ceva de c\u0103tre al\u021bii.<\/p>\n\n\n\n<p>Perspectiva Hegelian\u0103 diferen\u021biaz\u0103 dou\u0103 moduri de identificare: primar\u0103 \u0219i secundar\u0103. Identificarea primar\u0103 este reprezentat\u0103 de acele identific\u0103ri cu care te-ai n\u0103scut \u2013 cine e\u0219ti (de exemplu, sunt b\u0103rbat, sunt fiu, sunt frate). Acestea sunt realit\u0103\u021bi particulare pe care nu le po\u021bi schimba. Dar avem identific\u0103rile secundare, ceea ce po\u021bi deveni. Ele nu se manifest\u0103 \u00een stilul \u201evreau s\u0103 fiu astronaut\u201d sau \u201evreau s\u0103 fiu miliardar\u201d, ci apar ca o conexiune cu universalul (de exemplu, sunt filosof prin modul \u00een care m\u0103 plasez \u00een tradi\u021bia filosofic\u0103, sau sunt artist, scriitor, prin modul \u00een care m\u0103 prezint \u00een raport cu al\u021bi arti\u0219ti sau scriitori). \u00cen viziunea Hegelian\u0103, identificarea primar\u0103 se manifest\u0103 ca o \u201elips\u0103\u201d ce trebuie suplimentat\u0103 de cea secundar\u0103 \u2013 raport\u00e2ndu-te la universal, alegi ceva potrivit \u021bie \u0219i \u00ee\u021bi dai voie s\u0103 devii.<\/p>\n\n\n\n<figure class=\"wp-block-embed is-type-video is-provider-youtube wp-block-embed-youtube wp-embed-aspect-16-9 wp-has-aspect-ratio\"><div class=\"wp-block-embed__wrapper\">\n<iframe loading=\"lazy\" title=\"Magnificent Scene from The King&#039;s Speech (2010) HD [01h-26m-46s] Blue-Ray Rip\" width=\"1080\" height=\"608\" src=\"https:\/\/www.youtube.com\/embed\/lYAnINmQTYo?feature=oembed\"  allow=\"accelerometer; autoplay; clipboard-write; encrypted-media; gyroscope; picture-in-picture; web-share\" allowfullscreen><\/iframe>\n<\/div><\/figure>\n\n\n\n<p>\u00cen The King&#8217;s Speech, regele nu se poate identifica cu rolul de rege din cauza b\u00e2lb\u00e2ielii de care sufer\u0103. El nu poate, din aceast\u0103 cauz\u0103, \u00eendeplini una din \u00eendatoririle obligatorii ale unui rege, acela de a \u021bine discursuri \u0219i, astfel, nu se poate identifica simbolic ca fiind rege. Vedem aici ideea lui Freud de \u201etaboo totemic\u201d: regele e o figur\u0103 distant\u0103, un taboo totemic, ce nu poate fi atins, nu poate fi prea uman sau prea asem\u0103n\u0103tor plebei. Regele, pentru a fi totemic, pentru a fi un simbol ce poate fi venerat, pentru a fi o reprezentare material\u0103 a formei ierarhiei sociale, nu poate fi umanizat \u2013 dac\u0103 aceast\u0103 figur\u0103 este umanizat\u0103, devine prea asem\u0103n\u0103toare supu\u0219ilor \u0219i devine ne-totemic.<\/p>\n\n\n\n<p>Asta observ\u0103m \u00een The King&#8217;s Speech. Regele este prea uman din cauza b\u00e2lb\u00e2ielii. De fiecare dat\u0103 c\u00e2nd se b\u00e2lb\u00e2ie, el scoate la iveal\u0103 omul din spatele totemului. Deci, pentru a deveni rege, omul trebuie s\u0103-\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 handicapul, iar \u00een aceast\u0103 misiune este ajutat de un antrenor de voce, un om de r\u00e2nd, care \u00eel \u00eenva\u021b\u0103 cum s\u0103 devin\u0103 rege \u0219i cum s\u0103 vorbeasc\u0103 ca un rege.<\/p>\n\n\n\n<p>Nu putem s\u0103 nu observ\u0103m aici un element cheie al ideologiilor: credin\u021ba nu ac\u021bioneaz\u0103 de sus \u00een jos, ea neput\u00e2nd fi impus\u0103 \u2013 nu credem \u00een mod direct, ci credin\u021ba se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u201epentru\u201d noi. S\u0103 exemplific. Regele nu crede, cu adev\u0103rat, c\u0103 este rege, ci plebea crede \u00een rege, pentru rege, \u00een numele na\u021biunii. Ceea ce regele crede despre el nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu puterea lui, pentru c\u0103 nimic din credin\u021ba lui nu \u00eel face rege. Publicul trebuie s\u0103 cread\u0103 c\u0103 regele este rege. \u00cens\u0103 publicul nu este idiot, nu crede, cu adev\u0103rat, c\u0103 regele este mo\u0219tenitorul puterii divine. Dar publicul observ\u0103 c\u0103 este un gol \u00eentre om \u0219i rege, gol \u00een care publicul trebuie s\u0103 intre \u0219i s\u0103 cread\u0103 pentru rege.<\/p>\n\n\n\n<p>Putem merge mai departe cu aceast\u0103 idee \u00een analiza rela\u021biei dintre tat\u0103 \u0219i copil (idee dezvoltat\u0103 de Lacan). Tat\u0103l are aceea\u0219i problem\u0103 de identificare simbolic\u0103 precum regele, deoarece este prins \u00eentr-o pozi\u021bie dual\u0103: pe de-o parte trebuie s\u0103 fie tat\u0103 pentru copiii lui (figura autoritar\u0103), dar pe de alt\u0103 parte el este \u0219i un simplu om, cu \u00eendoieli \u0219i anxiet\u0103\u021bi, ce este, poate, umilit la munc\u0103 \u0219i nu are puterea pe care crede c\u0103 ar trebui s\u0103 o aib\u0103. A\u0219a c\u0103 tat\u0103l trebuie s\u0103 se prefac\u0103 c\u0103 este \u201eTat\u0103l Ideal\u201d (materializarea Numelui Tat\u0103lui) \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ascund\u0103 de copil realitatea c\u0103 este, de fapt, un simplu om \u0219i c\u0103 nu este perfect. Copilul este perfect con\u0219tient c\u0103 tat\u0103l lui nu e perfect, c\u0103 el nu este, cu adev\u0103rat, Tat\u0103l cu T mare, \u00eens\u0103 fix copilul este cel care men\u021bine iluzia, c\u0103 tat\u0103l este adev\u0103ratul Tat\u0103, pentru tat\u0103l s\u0103u. Locus-ul Numelui Tat\u0103lui nu este niciodat\u0103 \u00een tat\u0103, ci \u00een copil, acesta fiind cel care men\u021bine ideea de tat\u0103 pentru tat\u0103, iar spa\u021biul dintre autoritatea real\u0103 a tat\u0103lui \u0219i autoritatea lui simbolic\u0103 este umplut de credin\u021ba copilului \u00een autoritatea simbolic\u0103 a tat\u0103lui s\u0103u.<\/p>\n\n\n\n<p>Exact acela\u0219i lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u0219i \u00een The King&#8217;s Speech. Antrenorul de voce trebuie s\u0103 men\u021bin\u0103 ideea regelui pentru rege, iar momentul inversiunii din acest film, momentul \u00een care regele \u00ee\u0219i asum\u0103 identitatea simbolic\u0103 are loc \u00een scena \u00een care antrenorul se a\u0219az\u0103 pe tron. Regele ce nu dorea s\u0103 fie rege reac\u021bioneaz\u0103 violent \u0219i \u00eei cere s\u0103 se ridice de pe scaun \u2013 care, pentru rege, nu este un simplu scaun, ci este sublim, o substan\u021b\u0103 regal\u0103 ideal\u0103. Antrenorul \u00eel provoac\u0103 \u00eentreb\u00e2ndu-l cum de nu crede \u00een ideea de rege, dar crede c\u0103 acest scaun este regal, regele r\u0103spunz\u00e2nd cu \u201e\u00ee\u021bi poruncesc s\u0103 te ridici!\u201d. Antrenorul continu\u0103 \u0219i \u00eel \u00eentreab\u0103 \u201ecu ce autoritate \u00eemi porunce\u0219ti?\u201d, moment \u00een care regele devine rege zic\u00e2nd \u201e\u00ee\u021bi poruncesc cu autoritatea divin\u0103 de a fi rege\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>Vedem c\u0103, de fapt, antrenorul nu \u00eel convinge c\u0103 este rege, ci \u00eel face s\u0103 realizeze c\u0103 acesta crede, cu adev\u0103rat, c\u0103 scaunul e divin \u0219i c\u0103 scaunul este manifestarea regalit\u0103\u021bii. \u00cel face s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 motivul pentru care nu credea c\u0103 este rege este pentru c\u0103 el credea c\u0103 lucrurile exterioare lui sunt \u201erege\u201d \u2013 de exemplu tronul, institu\u021bia regal\u0103 etc. Solu\u021bia pentru credin\u021ba lui nu era, deci, s\u0103 \u00eel conving\u0103 c\u0103 este mai puternic dec\u00e2t crede, ci s\u0103-i demonstreze modul \u00een care a plasat ideea de rege \u00een obiectul scaunului \u2013 aici poate fi observat\u0103 o \u201edeplasare psihologic\u0103\u201d numit\u0103 de Lacan \u201efantezia fundamental\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n<p>Identificarea simbolic\u0103 este modul \u00een care copilul sus\u021bine credin\u021ba \u00een tat\u0103 prin recunoa\u0219terea \u201egolului\u201d. Cum \u201eNumele Tat\u0103lui\u201d nu are con\u021binut autentic, el trebuie suplimentat de credin\u021ba copilului (exact cum antrenorul trebuie s\u0103 cread\u0103 \u00een rege, \u00een numele regelui).&nbsp;<\/p>\n\n\n\n<p>Credin\u021ba regelui nu are con\u021binut \u00een sine, ea exist\u00e2nd doar \u00een rela\u021bia pe care o are cu nega\u021bia: omul care nu crede \u00een sine vede o diferen\u021b\u0103, o negare, \u00eentre sine \u0219i ceea ce nu este (de exemplu avem g\u00e2nduri de genul \u201eal\u021bii sunt filosofi, nu \u0219i eu\u201d, \u201eal\u021bii sunt arti\u0219ti adev\u0103ra\u021bi, nu \u0219i eu\u201d, sau \u201eeu nu sunt rege, scaunul este reprezentantul regalit\u0103\u021bii\u201d. Avem \u00een fa\u021b\u0103 o nega\u021bie \u00eentre dou\u0103 lucruri.<\/p>\n\n\n\n<p>Saltul Hegelian apare \u00een negarea nega\u021biei, negarea afl\u00e2ndu-se \u00een interiorul a ceea ce este un lucru. Nu exist\u0103 o f\u0103ptur\u0103 sau o substan\u021b\u0103 universal\u0103 din care porne\u0219ti, ci doar negarea nega\u021biei a ceea ce nu este \u00een ceea ce este \u2013 \u0219tiu, suna complicat, \u0219i este, dar voi \u00eencerca s\u0103 exemplific.<\/p>\n\n\n\n<p>S\u0103 privim complexul de castrare Freudian. Acesta nu se manifest\u0103 \u00een \u201e\u00eemi e fric\u0103 s\u0103 nu devin impotent\u201d \u0219i nici \u00een forma de \u201esunt impotent din frica de a nu fi impotent\u201d. \u00cen schimb el se manifest\u0103, mai degrab\u0103, \u00een \u201epoten\u021ba este ea \u00eens\u0103\u0219i marca impoten\u021bei\u201d \u2013 a nu se confunda cu supra-compensarea de genul \u201emi-e fric\u0103 sa nu par prost a\u0219a c\u0103 voi vorbi \u00eentruna\u201d. Ideea din spate este aceea c\u0103 orice form\u0103 de putere reprezint\u0103 o marc\u0103 a sl\u0103biciunii. Acesta este falusul pentru Freud \u0219i Lacan, el nefiind penisul \u00een sensul material vulgar. Falusul este acel ceva ce reprezint\u0103 sl\u0103biciunea deghizat\u0103 \u00een putere, puterea nefiind opusul sl\u0103biciunii, ci o sl\u0103biciune refractat\u0103. Puterea este acel ceva ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 acopere acele lucruri ce sunt percepute ca sl\u0103biciuni \u2013 vedem c\u0103 nu avem de-a face cu o negare prin diferen\u021be (\u00eentre putere \u0219i sl\u0103biciune), ci o negare a nega\u021biei. Puterea este sl\u0103biciunea \u00een rela\u021bia cu ea \u00eens\u0103\u0219i (sl\u0103biciunea \u00een negare).<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centorc\u00e2ndu-ne la identificarea primar\u0103 (\u201ece e\u0219ti\u201d) \u0219i secundar\u0103 (\u201ece devii\u201d) a lui Hegel, trecerea de la prima la cea de-a doua nu se face printr-o mi\u0219care dinspre universal spre particular. Fiin\u021ba ta nu este ceva universal ce se deplaseaz\u0103 spre a deveni ceva particular. Practic, nu asist\u0103m la o schimbare din \u201eeu sunt esen\u021ba mea\u201d ce se particularizeaz\u0103 \u00een ceva anume (de exemplu, \u00eentr-un profil de Twitter po\u021bi citi ceva de genul \u201eeu sunt eu, dar sunt \u0219i mam\u0103, \u0219i politician, apreciez vinul \u0219i m\u00e2ncarea bun\u0103 etc.\u201d \u2013 universalul \u201eeu sunt eu\u201d se particularizeaz\u0103 \u00eentr-o mul\u021bime de identit\u0103\u021bi specifice). Pentru Hegel, realizarea condi\u021biei universale a vie\u021bii (\u201eeu sunt eu\u201d-ul) are loc prin negarea din devenire. Mai exact, omul nu este o \u201etabula rasa\u201d ce se scrie pe m\u0103sur\u0103 ce devenim, ci aceast\u0103 \u201etabula rasa\u201d este o iluzie ce apare retroactiv prin intermediul scrierii pe ea.<\/p>\n\n\n\n<p>Iat\u0103, deci, ideea Hegelian\u0103 a subiectului ca negare a nega\u021biei (negarea v\u0103zut\u0103 nu ca o diferen\u021biere \u00eentre ce ai fost \u2013 ca fiin\u021b\u0103 \u2013 \u0219i ce devii, ci negarea nega\u021biei \u00eentre devenire \u0219i ea \u00eens\u0103\u0219i). Aceast\u0103 negare reprezint\u0103 iluzia, sau ideea, fiin\u021bei, a ceea ce ai fost dintotdeauna. De exemplu, c\u00e2nd te \u00eendr\u0103goste\u0219ti sim\u021bi c\u0103 \u021bi-ai descoperit adev\u0103ratul t\u0103u sine, sim\u021bi c\u0103 po\u021bi fi, cu adev\u0103rat, tu \u00eensu\u021bi. Cumva, cealalt\u0103 persoan\u0103 a activat un adev\u0103r autentic al fiin\u021bei tale. Nu e ca \u0219i cum ai fost tu \u00eensu\u021bi \u0219i ai g\u0103sit pe cineva care te-a ajutat s\u0103 devii, \u0219i mai mult, tu \u00eensu\u021bi, ci ceea ce erai \u00eenainte nu era ceva particular (era o refrac\u021bie) p\u00e2n\u0103 ce ai g\u0103sit pe cineva care \u021bi-a permis s\u0103 devii tu \u00eensu\u021bi \u2013 esen\u021ba universal\u0103 a fiin\u021bei nu apare \u201ea priori\u201d, ci prin c\u0103derea \u00een diferen\u021bele particulare radicale \u0219i prin negarea nega\u021biei \u00een \u00eent\u00e2lnirea cu \u201ecel\u0103lalt\u201d.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Vom \u00eencepe acest subiect cu un banc. Un om intr\u0103 \u00eentr-o cafenea \u0219i cere o cafea f\u0103r\u0103 lapte condensat. Barmanul \u00eei r\u0103spunde c\u0103 nu au cafea f\u0103r\u0103 lapte condensat, dar \u00eei poate oferi o cafea f\u0103r\u0103 lapte normal. Vedem, \u00een aceast\u0103 glum\u0103, c\u0103 exist\u0103 o diferen\u021b\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 tipuri de cafea, chiar dac\u0103 ele [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":545,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[18],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/514"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=514"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/514\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":632,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/514\/revisions\/632"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/545"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=514"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=514"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=514"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}