\u00cen povestea c\u0103ut\u0103rii sensului \u0219i a \u00een\u021belegerii ma\u0219in\u0103riei de creare a sensului pe care o construim, s\u0103 ne uit\u0103m \u0219i la o perspectiv\u0103 a cuiva care nu este at\u00e2t de \u00eenclinat filosofic spre existen\u021bialism, c\u00e2t este, mai degrab\u0103, un antropolog filosofic. Vom plonja, astfel, \u00een lucrarea lui Ernest Becker numit\u0103 Negarea Mor\u021bii pun\u00e2ndu-ne \u00eentrebarea \u201dde ce conteaz\u0103 pentru noi, \u00een prim\u0103 instan\u021b\u0103, s\u0103 avem un sistem de generare a sensului?\u201d De ce ne pas\u0103? De unde aceast\u0103 dorin\u021b\u0103? De ce nu avem o experien\u021b\u0103 intern\u0103 similar\u0103 altor animale, care nu par s\u0103 petreac\u0103 timp agoniz\u00e2nd \u00een \u00eencercarea de a-\u0219i da seama dac\u0103 via\u021ba lor are sens? Totu\u0219i, oamenilor pare s\u0103 le pese. Se pare c\u0103 este ceva, \u00een ceea ce este omul, c\u0103ruia \u00eei pas\u0103 dac\u0103 ac\u021biunile pe care le-a \u00eentreprins \u00een via\u021b\u0103 au contat, c\u00e2t de pu\u021bin, la ceva.<\/p>\n\n\n\n
Becker explic\u0103 acest fenomen prin ceea ce el consider\u0103 a fi o rela\u021bie dual\u0103 fundamental\u0103 aflat\u0103 \u00een miezul existen\u021bei umane, o dualitate ce creeaz\u0103 tensiune \u0219i produce \u00een noi o problem\u0103 la care fiecare dintre noi, \u00een cele din urm\u0103, va trebui s\u0103 g\u0103sim o solu\u021bie. Aceast\u0103 tensiune apare datorit\u0103 faptului c\u0103 suntem, pe de-o parte, entit\u0103\u021bi biologice, \u0219i pe alt\u0103 parte, entit\u0103\u021bi simbolice.<\/p>\n\n\n\n
Latura simbolic\u0103 a existen\u021bei noastre, aflat\u0103 undeva \u00een capetele noastre, ne face capabili s\u0103 cre\u0103m ni\u0219te lucruri incredibile, precum societ\u0103\u021bi complexe, s\u0103 scriem simfonii, s\u0103 vedem lucruri aflate la miliarde de ani lumin\u0103 de noi, s\u0103 cre\u0103m zei, sau s\u0103 contempl\u0103m infinitul. \u0218i, \u00een acela\u0219i timp, pe latura biologic\u0103 a existen\u021bei noastre, s\u0103 murim. Nu conteaz\u0103 dac\u0103 ai pictat cea mai m\u0103rea\u021b\u0103 pictur\u0103 sau dac\u0103 ai fost aclamat de miliarde de oameni, e\u0219ti mereu la un pas de a fi mort.<\/p>\n\n\n\n
Nu conteaz\u0103 c\u00e2t de atent e\u0219ti, sau c\u00e2t te mult te protejezi, \u00een cele de urm\u0103 vei muri. Acum, cum putem reconcilia aceast\u0103 abilitate pentru simbolism, de a contempla infinitul \u0219i de a crea lucruri \u00eenc\u0103rcate de sens, cu partea biologic\u0103 a existen\u021bei care este at\u00e2t de fragil\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de sens? Cum putem s\u0103 ne \u00eemp\u0103c\u0103m cu faptul c\u0103 vom muri \u0219i s\u0103 fim mereu con\u0219tien\u021bi de acest lucru? R\u0103spunsul scurt este c\u0103 nu putem. Becker spune c\u0103 nu putem func\u021biona \u00een lume fiind con\u0219tien\u021bi \u00een permanen\u021b\u0103 de mortalitatea noastr\u0103, acest lucru fiind mult prea dureros. Odat\u0103 ce devii con\u0219tient de propria mortalitate, dac\u0103 nu faci ceva \u00een acest sens, vei fi \u00eentr-o permanent\u0103 stare de teroare, teroare indus\u0103 de realizarea c\u0103 suntem animale limitate cu orizonturi nelimitate.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dAceasta este teroarea de moarte: s\u0103 fi ap\u0103rut din nimic, s\u0103 ai un nume, con\u0219tiin\u021b\u0103 de sine, sentimente profunde, o dorin\u021b\u0103 arz\u0103toare pentru via\u021b\u0103 \u0219i de exprimare a sinelui \u0219i, cu toate astea, totu\u0219i, s\u0103 mori.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n
S\u0103 clarific\u0103m, rapid, care este, \u00een mod specific aici, problema pe care \u00eencerc\u0103m s\u0103 o rezolv\u0103m atunci c\u00e2nd vine vorba de aceast\u0103 teroare? Nu este doar o fric\u0103 de moarte, aceasta fiind o problem\u0103 mai u\u0219or de rezolvat. Aceast\u0103 teroarea nu este indus\u0103 de actul mor\u021bii, ci de implica\u021biile pe care le are moartea noastr\u0103, de concluzia care s-ar trage la finalul vie\u021bii noastre \u00een ceea ce prive\u0219te modul \u00een care am tr\u0103it, despre lucrurile pe care le-am f\u0103cut sau nu le-am f\u0103cut c\u00e2t timp am fost pe aceast\u0103 lume.<\/p>\n\n\n\n
Vedem, astfel, c\u0103 un mod mai bun de a descrie aceast\u0103 fric\u0103 este c\u0103 ne este fric\u0103 at\u00e2t de moarte c\u00e2t \u0219i de via\u021b\u0103, iar Becker va concluziona c\u0103 cele dou\u0103 lucruri de care ne este, de fapt, fric\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te via\u021ba \u0219i moartea sunt frica de efemeritate \u0219i frica de insignifian\u021b\u0103 \u2013 nu ne este doar fric\u0103 de moarte, ci de finalul unei vie\u021bi insignifiante.<\/p>\n\n\n\n
Acum, aceast\u0103 fric\u0103 de efemeritate \u0219i insignifian\u021b\u0103, pentru Becker, anim\u0103 \u0219i explic\u0103 tot ce facem \u00een vie\u021bile noastre, pentru c\u0103, fiind confrunta\u021bi de fragilitatea existen\u021bei noastre biologice, av\u00e2nd \u00een fa\u021b\u0103 complexitatea incomprehensibil\u0103 a universului, \u0219i lu\u00e2nd \u00een considerare c\u00e2t de insignifian\u021bi \u0219i efemeri suntem \u00een mare schem\u0103 a lucrurilor, omul nu va sta degeaba \u00eentr-o stare de teroare nevrotic\u0103 \u00eentreaga lui via\u021b\u0103. Oamenii vor \u00eencerca s\u0103 g\u0103seasc\u0103 ceva care s\u0103 \u00eei fac\u0103 s\u0103 se simt\u0103 mai bine. Care sunt, deci, op\u021biunile pe care le avem \u00een acest punct?<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 cum zice \u0219i titlul c\u0103r\u021bii, ne tr\u0103im vie\u021bile \u00eentr-o stare de negare a mor\u021bii noastre, negare pe care o facem \u00een moduri interesante, creative \u0219i, uneori, ascunse. Unele din aceste moduri sunt mai evidente dec\u00e2t altele, a\u0219a c\u0103, pentru a ajunge la partea bun\u0103 a analizei lui Becker, s\u0103 trecem \u00eent\u00e2i prin cele evidente.<\/p>\n\n\n\n
Prima dintre ele este religia. Este o metod\u0103 pe care oamenii o pot utiliza pentru a se elibera de frica de insignifian\u021b\u0103 \u0219i efemeritate, acesta fiind, \u00een esen\u021b\u0103, scopul existen\u021bei unei vie\u021bi dincolo de moarte. A doua metod\u0103 este prin consumul de droguri, distrac\u021bie sau prin ideologii ce ofer\u0103 un anestezic la teroarea existen\u021bei. A treia metod\u0103 este prin a te scufunda \u00een treburi mondene \u0219i activit\u0103\u021bi de zi cu zi, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 fii mereu ocupat pentru a nu avea timp s\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti prea mult la sensul vie\u021bii tale \u2013 Ernest Becker o nume\u0219te \u201dauto-tranchilizarea \u00een trivial\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Dar, de\u0219i aceste exemple sunt interesante, Becker, ca antropolog filosofic, vrea s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 de ce societatea se dezvolt\u0103 \u00een felul \u00een care o face. El spune c\u0103 marea majoritate a oamenilor, c\u00e2nd se lovesc de teroarea efemerit\u0103\u021bii \u0219i insignifian\u021bei, r\u0103spund \u00een forma unui protest \u00eempotriva insignifian\u021bei, angaj\u00e2ndu-se \u00een ceea ce Becker nume\u0219te \u201do crea\u021bie sfid\u0103toare de sens\u201d. Ace\u0219tia pornesc pe un traseu eroic \u2013 \u00eei nume\u0219te eroi culturali \u2013 c\u0103ut\u00e2nd \u00eensemn\u0103tate \u0219i permanen\u021b\u0103 pe parcursul vie\u021bii lor, pun\u00e2nd \u00een practic\u0103 un \u201dproiect pentru nemurire\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Proiectul pentru nemurire este exact ce \u00eei spune \u0219i numele. Un proiect al c\u0103rui scop este acela de a te face nemuritor sau, m\u0103car, o parte din tine. C\u00e2nd omul \u00ee\u0219i creeaz\u0103 un sistem de valori \u0219i un set de proiecte care \u00eei permit s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een concordan\u021b\u0103 cu acele valori, singurul motiv pentru care creeaz\u0103 acel sistem de valori este pentru a sc\u0103pa de sentimentul de teroare existen\u021bial\u0103 \u00een care totul pare insignifiant \u0219i efemer. El \u201dfuge\u201d de fragilitatea existen\u021bei biologice retr\u0103g\u00e2ndu-se \u00een partea simbolic\u0103 a existen\u021bei, cu speran\u021ba c\u0103, duc\u00e2ndu-\u0219i la final proiectele, ac\u021biunile lui vor imortaliza sinele lui simbolic \u00een cadrul culturii umane.<\/p>\n\n\n\n
Scopul \u00een via\u021b\u0103 este, \u00een viziunea lui Becker, \u00eencercarea de a g\u0103si moduri \u00een care eforturile tale pot servi societatea l\u0103s\u00e2nd o urm\u0103 o amprent\u0103 c\u00e2t mai persistent\u0103 \u2013 lucru valabil at\u00e2t pentru laureatul cu premiu Nobel ce a g\u0103sit un tratament pentru o boal\u0103, c\u00e2t \u0219i pentru mama a \u0219apte copii c\u0103rora le-a oferit o via\u021b\u0103 mai bun\u0103 dec\u00e2t a avut ea. \u0102sta e motivul pentru care oamenii creeaz\u0103 opere de art\u0103, pentru care alearg\u0103 maratoane, \u0103sta e motivul pentru care oamenii fac orice altceva dec\u00e2t s\u0103 stea lipi\u021bi de canapea, uit\u00e2ndu-se la filme, \u00eendop\u00e2ndu-se cu chipsuri.<\/p>\n\n\n\n
C\u00e2nd cineva este angajat \u00eentr-unul din aceste proiecte pentru nemurire, o parte a ceea ce caut\u0103, spune Becker, este un tip de putere:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dPuterea este puterea de a te cre\u0219te, de a-\u021bi schimba situa\u021bia natural\u0103 dintr-una de micime \u0219i lipsa de ajutor, finit\u0103, \u00eentr-una de m\u0103re\u021bie, control, durabilitate \u0219i importan\u021b\u0103.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n
Cultura uman\u0103, pentru Becker, poate fi conceptualizat\u0103 ca un conglomerat de milioane de proiecte pentru nemurire diferite, ce lucreaz\u0103 \u00eempreun\u0103. Civiliza\u021bia uman\u0103 poate fi v\u0103zut\u0103 ca fiind un r\u0103spuns reflexiv la con\u0219tientizarea propriei noastre mortalit\u0103\u021bi, acesta fiind jocul colectiv pe care \u00eel juc\u0103m cu to\u021bii \u00eempreun\u0103. Societ\u0103\u021bile noastre se bazeaz\u0103 pe faptul c\u0103 nu vom sta degeaba cu m\u00e2inile \u00een s\u00e2n, \u00eengrijor\u00e2ndu-ne permanent c\u0103 vom muri \u0219i c\u0103, la nivel obiectiv, nimic nu are sens.<\/p>\n\n\n\n
Cultura ofer\u0103 oamenilor roluri sociale prefabricate pe care le poate adopta, roluri care au ca scop scoaterea acestora din starea neproductiv\u0103 a terorii nevrotice oferind iluzia importan\u021bei \u0219i a permanen\u021bei. \u00cen alte cuvinte, Becker spune c\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 ne lu\u0103m identitatea \u0219i valorile baz\u00e2ndu-ne pe categoriile pe care cultura ni le ofer\u0103 \u2013 nu invent\u0103m categorii de identit\u0103\u021bi din neant. Spunem c\u0103 suntem proprietari, dansatori, democra\u021bi, antreprenori, muncitori, dar ceea ce suntem cu adev\u0103rat este o colec\u021bie de iluzii oferite de cultura din care facem parte. Aceste iluzii sunt cele care ne fac s\u0103 ne sim\u021bim signifian\u021bi \u0219i permanen\u021bi pentru c\u0103 ne dau posibilitatea de a ne ata\u0219a unor idealuri culturale.<\/p>\n\n\n\n
Aceste roluri prefabricate cultural \u0219i social acceptate ofer\u0103 confort. \u00centr-un astfel de rol e\u0219ti individuat \u0219i signifiant, pentru c\u0103 nu mai e\u0219ti o fiin\u021b\u0103 aleatorie \u0219i neformat\u0103, ci oferi un serviciu \u00eentregii culturi. Ai o identitate acum, \u0219i \u00ee\u021bi po\u021bi modela existen\u021ba pe baza valorilor, proiectelor \u0219i ritualurilor pe care al\u021bi oameni cu rolul t\u0103u le-au demonstrat \u00eenaintea ta. Devii, astfel, o mic\u0103 parte, individuat\u0103 \u0219i signifiant\u0103, dintr-un lung lan\u021b ce formeaz\u0103 continuumul idealului cultural al acelui rol. Ob\u021bii, \u00een acest mod, permanen\u021b\u0103, devenind o parte din ceva mai mare dec\u00e2t tine.<\/p>\n\n\n\n
Prin urmare, vie\u021bile noastre devin colec\u021bii de iluzii convenabile ce ne fac s\u0103 ne sim\u021bim mai mari, mai \u00een control, mai durabili \u0219i mai importan\u021bi dec\u00e2t suntem cu adev\u0103rat. Iar Becker subliniaz\u0103 faptul c\u0103 avem nevoie de aceste iluzii, chiar dac\u0103 nu au o importan\u021b\u0103 cosmic\u0103 suprem\u0103. El folose\u0219te termenul de iluzie, dar nu \u00eentr-un sens peiorativ, ci cu sensul de minciun\u0103 necesar\u0103 \u2013 \u201do minciun\u0103 de baz\u0103 \u0219i necesar\u0103 \u00een ceea ce ne prive\u0219te pe noi \u0219i situa\u021biile \u00een care suntem\u201d \u2013 deoarece, \u00een lipsa lor, nu am putea fi func\u021bionali, iar societatea nu \u0219i-ar mai putea continua existen\u021ba.<\/p>\n\n\n\n
Cum \u00een noi nu este nimic ce ne poate garanta vreo \u0219ans\u0103 de a \u00een\u021belege \u00een \u00eentregime complexitatea universului \u2013 \u00een alte cuvinte, starea natural\u0103 a lucrurilor nu poate fi cuprins\u0103 de creierele noastre \u2013 suntem nevoi\u021bi s\u0103 spargem complexitatea naturii \u00een iluzii supranaturale, iluzii care de\u0219i sunt constructe umane, m\u0103car au sens \u0219i sunt comprehensibile.<\/p>\n\n\n\n
E posibil ca \u00een acest punct al analizei lui Becker s\u0103 sim\u021bi c\u0103 totul e lipsit de speran\u021b\u0103. Toate aceste moduri \u00een care ne cufund\u0103m \u00een cultur\u0103 \u0219i prin care cre\u0103m sens sunt iluzii, constructe umane create de oameni prea tem\u0103tori de propria insignifian\u021b\u0103 \u0219i efemeritate. E posibil s\u0103 \u00ee\u021bi spui c\u0103 e\u0219ti prea inteligent \u0219i c\u0103 po\u021bi vedea prin toate aceste iluzii, fiind destinat unei vie\u021bi lipsite de sens sau de motive de fericire. Dar Becker are un r\u0103spuns pentru tine. El observ\u0103 c\u0103 \u00een lumea modern\u0103 se pune accent pe aceast\u0103 abilitate de a putea detecta cu succes bullshit-ul din jurul t\u0103u. \u00centr-o lume \u00een care suntem bombarda\u021bi de at\u00e2t de mult\u0103 informa\u021bie, cu to\u021bii ne dorim s\u0103 putem separa ideile legitime de cele care sunt iluzorii sau mincinoase. Problema apare atunci c\u00e2nd devii prea bun la a detecta bullshit-ul \u0219i \u00eencepi s\u0103 vezi, prin iluzii, nara\u021biunea ce st\u0103 la baza tuturor acestor proiecte culturale ce \u00ee\u021bi sunt oferite. Iar \u00een acest punct, te vei \u00eentreba cum de nu vezi iluzia din povestea pe care \u021bi-o spui, \u0219i cum de nu e\u0219ti \u00een punctul de teroare nevrotic\u0103?<\/p>\n\n\n\n
Becker r\u0103spunde omului convins de faptul c\u0103 vede prin toate iluziile spun\u00e2nd c\u0103, \u00een acest moment, el interac\u021bioneaz\u0103 cu lumea din jurul lui \u00een baza unui set de iluzii construite, este angajat \u00een activit\u0103\u021bi pe care le consider\u0103 importante prin prisma unor valori pe baza c\u0103rora el a decis c\u0103 e bine s\u0103-\u0219i tr\u0103iasc\u0103 via\u021ba. Becker \u00eei recomand\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 este, de fapt, la fel ca to\u021bi ceilal\u021bi, \u0219i s\u0103-\u0219i canalizeze inteligen\u021ba \u0219i energia nevrotic\u0103 \u00eentr-o activitate productiv\u0103, s\u0103-\u0219i dezvolte abilitatea de a compartimenta iluziile care \u00eei pot oferi via\u021ba pe care \u0219i-o dore\u0219te, s\u0103 priveasc\u0103 iluziile ca unelte \u0219i s\u0103 foloseasc\u0103 aceste unelte pentru a construi ceva, cu adev\u0103rat, rezistent \u00een timp.<\/p>\n\n\n\n
C\u00e2nd cultura din care provii, \u0219i care \u00ee\u021bi ofer\u0103 toate rolurile pe care le-ai cunoscut vreodat\u0103, este tot ce ai cunoscut, este aproape imposibil s\u0103 nu confunzi setul personal de iluzii cu realitatea universului. Becker consider\u0103 c\u0103 este foarte u\u0219or s\u0103 nu observi similaritatea dintre func\u021bia religiei \u0219i func\u021bia culturii, chiar dac\u0103 ele sunt chiar sub nasul nostru. El sus\u021bine c\u0103 normalitatea este, \u00een esen\u021b\u0103, refuzul realit\u0103\u021bii. Toat\u0103 cultura este supranatural\u0103. Cultura este un construct uman, alc\u0103tuit din varii iluzii ce \u00eei ajut\u0103 pe oameni s\u0103 se simt\u0103 mai bine \u00een fa\u021ba mor\u021bii iminente \u0219i a insignifian\u021bei cosmice \u2013 exact precum religia. Religia ofer\u0103 oamenilor identit\u0103\u021bi stabile, exact ca \u0219i cultura. Religia ofer\u0103 oamenilor un scop \u00een via\u021b\u0103 \u0219i o cale moral\u0103 pe care pot p\u0103\u0219i spre acel scop, exact ca \u0219i cultura. Religia ofer\u0103 o versiune simplificat\u0103 a realit\u0103\u021bii pentru a putea fi \u00een\u021beleas\u0103 mai u\u0219or, exact ca \u0219i cultura. Religia ofer\u0103 oamenilor speran\u021ba pentru via\u021b\u0103 dup\u0103 moarte, exact ca \u0219i cultura \u2013 versiunea secular\u0103 a vie\u021bii de dup\u0103 moarte se nume\u0219te \u201dmo\u0219tenire\u201d. \u0218i, indiferent dac\u0103 e\u0219ti un zelot religios sau un erou cultural, \u00een esen\u021b\u0103 \u00eencerci s\u0103 rezolvi aceea\u0219i problem\u0103 existen\u021bial\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dNu conteaz\u0103 dac\u0103 sistemul eroic cultural este magic, religios \u0219i primitiv, sau secular, \u0219tiin\u021bific \u0219i civilizat. Este, \u00een esen\u021b\u0103, un sistem eroic mitic \u00een care oamenii servesc cu scopul de a ob\u021bine un sentiment de valoare primar\u0103, de a fi special la nivel cosmic, de a fi o crea\u021bie util\u0103 cu un sens al vie\u021bii de neclintit. C\u00e2nd Norman O.Brien a spus ca lumea Vestic\u0103, de la Newton \u00eencoace, indiferent de c\u00e2t de \u0219tiin\u021bific\u0103 sau secular\u0103 s-a declarat a fi, este, \u00eenc\u0103, la fel de religioas\u0103 ca oricare alta, asta a vrut s\u0103 zic\u0103: societatea civilizat\u0103 este o credin\u021b\u0103 optimist\u0103, \u0219i un protest \u00een acela\u0219i timp, c\u0103 \u0219tiin\u021ba, banii \u0219i bunurile fac din om ceva superior oric\u0103rui animal. \u00cen acest sens, tot ceea ce face omul este religios \u0219i eroic \u0219i, totu\u0219i, \u00een pericol de a fi iluzoriu \u0219i failibil.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n
Deci, nu conteaz\u0103 c\u00e2t de secular sau \u0219tiin\u021bific poate p\u0103rea ceva, este \u00een final doar parte a religiei vestice moderne. Becker spune c\u0103 nu conteaz\u0103 dac\u0103 este un totem, un templu, un zg\u00e2rie-nori sau o familie \u00eentins\u0103 pe trei genera\u021bii, toate acestea sunt monumente ale aceluia\u0219i proces cultural-religios.<\/p>\n\n\n\n
Dar ce este gre\u0219it \u00een a g\u0103si sens \u0219i scop \u00een via\u021b\u0103 prin cufundarea \u00een cultur\u0103, ca apoi s\u0103 aduci un serviciu ce va face societatea mai bun\u0103? Nu ne dorim s\u0103 avem c\u00e2t mai mul\u021bi oameni f\u0103c\u00e2nd asta? \u00cen loc s\u0103 vedem oameni ce se tranchilizeaz\u0103 cu trivialit\u0103\u021bi, droguri sau distrac\u021bii? Iar Becker va zice \u201dBa da!\u201d. E important, astfel, s\u0103 men\u021bionez c\u0103 el nu prezint\u0103 toate aceste lucruri \u00eentr-o manier\u0103 ostil\u0103, chiar dac\u0103 pare s\u0103 ne zic\u0103 nu doar ce facem, ci \u0219i de ce facem acele lucruri. El are o abordare asem\u0103n\u0103toare terapeu\u021bilor, care nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 te fac\u0103 s\u0103 te sim\u021bi prost, ci sper\u0103 c\u0103 \u00een\u021beleg\u00e2nd mecanismele de baz\u0103 ale psihicului t\u0103u, te vor determina s\u0103 fii mai con\u0219tient de ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu tine \u0219i, astfel, mai capabil s\u0103 rezolvi problemele cu care te confrun\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
Pare, prin urmare, s\u0103 fie ceva \u00een Homo Sapiens care e, f\u0103r\u0103 echivoc, religios \u2013 po\u021bi s\u0103-i spui cum vrei, dac\u0103 nu \u00ee\u021bi place termenul de \u201ereligios\u201d, po\u021bi s\u0103-l nume\u0219ti antropomorfic, spiritual, sau uman. Dar, indiferent cum \u00eel nume\u0219ti, Becker spune c\u0103 trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem c\u0103 acea parte din noi dore\u0219te ca ac\u021biunile noastre s\u0103 aib\u0103 sens \u0219i s\u0103 conteze deoarece, \u00een caz contrar, nu vom putea \u00een\u021belege de ce oamenii sunt capabili de cele mai m\u0103re\u021be crea\u021bii \u00een forma proiectelor pentru nemurire, dar \u0219i de ce oamenii sunt capabili de cele mai malefice ac\u021biuni \u2013 de ce r\u0103nesc oameni, de ce ur\u0103sc. Iar Becker merge mai departe \u0219i pune \u00eentrebarea: cum e posibil ca aceea\u0219i oameni care contribuie \u00een societate ajut\u00e2ndu-i pe al\u021bii \u0219i salv\u00e2nd vie\u021bi, s\u0103 fie capabili de a face lucruri absolut sinistre? R\u0103spunsul, pe care \u00eel vom analiza \u00een partea urm\u0103toare, \u00eel ofer\u0103 \u00een cartea \u201eEscape from Evil\u201d (N.A \u201eEvadarea din malefic\u201d).<\/p>\n\n\n\n
***<\/p>\n\n\n\n
\u00cenainte s\u0103 ne uitam la r\u0103spuns, s\u0103 facem un rezumat la ce am discutat p\u00e2n\u0103 acum. Becker ne-a atras aten\u021bia la asem\u0103narea dintre func\u021biile religiei \u0219i a culturii din societate, chiar dac\u0103 ele sunt, \u00een general, privite ca fiind lucruri total diferite. Una din perspective este s\u0103 crezi c\u0103 religia este adev\u0103rul, ea fiind la baza realit\u0103\u021bii, iar tot ceea ce a fost creat de cultur\u0103 este doar ceea ce a reu\u0219it umanitatea s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 p\u00e2n\u0103 acum. \u00cen aceast\u0103 viziune a lumii, cultura este subordonat\u0103 religiei. O alt\u0103 perspectiv\u0103 este s\u0103 vezi cultura ca fiind tot ceea ce avem, dar \u0219i tot ce vom avea, religia fiind o simpl\u0103 ramur\u0103 a culturii al c\u0103rei singur rol a fost acela de a fi un adeziv al culturii. Aceast\u0103 viziune a lumii prive\u0219te religia ca fiind subordonat\u0103 culturii. Dar Becker ne spune c\u0103 ambele viziuni sunt iluzii. At\u00e2t religia c\u00e2t \u0219i cultura sunt simple mecanisme pe care oamenii le-au creat pentru a aplana starea de teroare constant\u0103 ce apare atunci c\u00e2nd o fiin\u021b\u0103 devine con\u0219tient\u0103 de propria mortalitate.<\/p>\n\n\n\n
Negarea mor\u021bii poate fi realizat\u0103 \u00een multe moduri, Becker \u00eemp\u0103r\u021bindu-le \u00een dou\u0103 mari categorii. Prima este angajarea \u00een proiecte pentru nemurire, categorie pe care am abordat-o deja, aici afl\u00e2ndu-se seturile de iluzii \u0219i idealuri culturale cu care ne putem conecta. Cea de-a doua este reprezentat\u0103 de o clas\u0103 de comportamente pe care Becker le va numi \u201eobiecte de transfer\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Prin \u201etransfer\u201d, Becker se refer\u0103 la fenomenul psihologic prin care o persoan\u0103 transfer\u0103 anumite sentimente intense din psihicul propriu \u00eentr-un obiect al obsesiei. De exemplu, o persoan\u0103 aflat\u0103 \u00een psihoterapie e posibil s\u0103 se \u00eendr\u0103gosteasc\u0103 de terapeut, f\u0103c\u00e2nd din terapeut un obiect de transfer. Oamenii folosesc obiectele de transfer pentru a sc\u0103pa de sentimente negative intense, iar \u00een cazul lui Becker, e clar la ce sentiment se refer\u0103: teroarea de moarte.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen acest sens, oamenii au g\u0103sit o mul\u021bime de obiecte de transfer, care de care mai creative. Spre exemplu, oamenii fac obiecte de transfer din conduc\u0103tori, lideri de mi\u0219c\u0103ri, prezentatori de emisiuni, manageri sau p\u0103rin\u021bi. Al\u021bi oameni fac din cariere sau din stiluri de via\u021b\u0103 obiecte de transfer. Multe persoane \u00ee\u0219i folosesc partenerii romantici pe post de obiecte de transfer. Al\u021bii vor face asta cu statutul social online, folosind num\u0103rul de Like-uri ca indicator al importan\u021bei \u00een vie\u021bile altor oameni. Oamenii vor face acest lucru cu banii, cu ma\u0219inile lor sau cu alte colec\u021bii \u2013 colec\u021biile reprezint\u0103, \u00een viziunea lui Becker, o adun\u0103tur\u0103 de memento-uri ale fricii personale de moarte.<\/p>\n\n\n\n
Indiferent care e obiectul de transfer, scopul real al acestui comportament este acela de a deifica un obiect sau o persoan\u0103 \u00een religia noastr\u0103 cultural\u0103 personal\u0103, \u00een \u00eencercarea de a mai elibera din greutatea con\u0219tientiz\u0103rii mor\u021bii, iar obiectul, odat\u0103 urcat pe piedestal, va deveni singurul determinant al legitimit\u0103\u021bii noastre. De exemplu, dac\u0103 marele lider \u00eemi spune c\u0103 m\u0103 comport corect din punctul lui de vedere, atunci \u0219tiu c\u0103 m\u0103 comport a\u0219a cum trebuie s\u0103 se comporte o persoan\u0103 bun\u0103. Dac\u0103 partenerul \u00eemi spune c\u0103 l-am f\u0103cut fericit azi, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 sigur sunt un partener bun. Similar e dac\u0103 sunt un vegetarian bun, sau dac\u0103 am o carier\u0103 bun\u0103, sau dac\u0103 am destui bani pe card. Scopul tuturor acestor obiecte este acela de a-mi permite s\u0103 transfer judecata, care ar trebui s\u0103 fie \u00eendreptat\u0103 spre mine, pe un obiect deificat ce serve\u0219te aceea\u0219i func\u021bie precum zeul dintr-o religie \u2013 un obiect ce \u00eemi va evalua etern calit\u0103\u021bile \u0219i defectele. M\u0103 voi \u00eendrepta spre aceste obiecte pentru ghidaj \u00een modurile \u00een care s\u0103 \u00eemi tr\u0103iesc via\u021ba spre a nu fi insignifiant. M\u0103 voi a\u0219tepta ca aceste obiecte s\u0103-mi spun\u0103 dac\u0103 sunt demn de a fi nemuritor \u00een cadrul culturii spre a m\u0103 elibera de frica de efemeritate.<\/p>\n\n\n\n
Ernest Becker considera c\u0103 acest comportament a evoluat din tacticile pe care le dezvolt\u0103m \u00een copil\u0103rie atunci c\u00e2nd suntem confrunta\u021bi cu frici. Ideea e c\u0103 atunci c\u00e2nd e\u0219ti foarte mic, fiecare problem\u0103 care se ive\u0219te pare s\u0103 fie cea mai mare problem\u0103 cu care s-a confruntat vreodat\u0103 specia uman\u0103. O ciocolata pus\u0103 sus \u00eentr-un raft la care nu poate ajunge este, pentru copil, o adev\u0103rat\u0103 criz\u0103 existen\u021bial\u0103. Iar c\u00e2nd apare p\u0103rintele \u0219i \u00eei ofer\u0103 acea ciocolat\u0103, \u00een ochii copilului nu exist\u0103 o diferen\u021b\u0103 \u00eentre p\u0103rinte \u0219i un Mesia ce a venit s\u0103 \u00eel salveze. Iar c\u00e2nd acel copil cre\u0219te mare, \u0219i se mut\u0103 din casa p\u0103rinteasc\u0103, ce poate face \u00een fa\u021ba terorii cauzate de insignifian\u021b\u0103 \u0219i efemeritate? Becker spune c\u0103 va g\u0103si un alt obiect din via\u021ba lui asupra c\u0103ruia s\u0103-\u0219i transfere fricile.<\/p>\n\n\n\n
Merg\u00e2nd mai departe, un concept important \u00een structura majorit\u0103\u021bii marilor religii este idea de maleficitate uman\u0103: fie \u00een forma unei chem\u0103ri la a eradica maleficitatea din lume, fie \u00een forma unor oameni ce ac\u021bioneaz\u0103 malefic \u00een numele unui crez religios. Una din marile \u00eentreb\u0103ri pe care \u0219i le-au pus filosofii \u0219i teologii de-a lungul secolelor, \u0219i care este acum o \u00eentrebare banal\u0103, pe care fiecare dintre noi \u0219i-a pus-o, este: \u201eCum ar putea un Dumnezeu implicat \u00een via\u021ba oamenilor s\u0103 permit\u0103 atrocit\u0103\u021bi \u0219i injusti\u021bie f\u0103r\u0103 s\u0103 intervin\u0103?\u201d Dar Becker, fascinat de existen\u021ba maleficit\u0103\u021bii umane, \u00ee\u0219i pune aceast\u0103 \u00eentrebare dintr-o perspectiv\u0103 antopologic\u0103: \u201eDe ce comit oamenii acte malefice \u00eempotriva altor oameni? De ce este o parte a naturii noastre religioase capabil\u0103 de a face lucruri groaznice?\u201d. Dar, pentru a putea r\u0103spunde, Becker pune o alt\u0103 \u00eentrebare la \u00eenceput, pe care o consider\u0103 mult mai important\u0103: \u201eCum de e posibil c\u0103 oamenii se simt, de multe ori, bine c\u00e2nd comit aceste acte malefice \u00eempotriva altor oameni?\u201d<\/p>\n\n\n\n
R\u0103spunsul, a\u0219a cum probabil b\u0103nuie\u0219ti, este legat de negarea mor\u021bii. Dac\u0103 ne amintim, Becker precizeaz\u0103 c\u0103 existen\u021ba uman\u0103 este caracterizat\u0103 de dualitatea existen\u021bei biologice \u0219i a celei simbolice. Prin crearea proiectelor pentru nemurire sau prin transferul \u00een obiecte a greut\u0103\u021bilor, oamenii \u00ee\u0219i neag\u0103 latura biologic\u0103 \u0219i se retrag complet \u00een latura simbolic\u0103 a existen\u021bei. \u00cen alte cuvinte, latura simbolic\u0103 devine, mai mult sau mai pu\u021bin, \u00eentregul mod \u00een care \u00ee\u0219i v\u0103d existen\u021ba.<\/p>\n\n\n\n
Dar, dup\u0103 cum am mai zis, \u00eentreaga latur\u0103 simbolic\u0103 a existen\u021bei este format\u0103 dintr-un set de iluzii \u2013 asta este \u00eentreaga ta identitate simbolic\u0103 \u2013 \u0219i astfel interac\u021biunea pe care o ai cu al\u021bi oameni de-a lungul vie\u021bii este, \u00een esen\u021b\u0103, procesul prin care setul t\u0103u de iluzii intr\u0103 \u00een contact cu setul de iluzii al altor oameni. De cele mai multe ori setul t\u0103u de iluzii se vor alinia cu cele alor altor oameni \u0219i pute\u021bi, astfel, coexista \u00een pace.<\/p>\n\n\n\n
\u00cens\u0103, uneori, setul de iluzii al unei persoane vor fi mutual exclusive setului de iluzii al unei alte persoane. \u00cen acest caz, dac\u0103 accept\u0103 ca fiind valid setul de iluzii ale celeilalte persoane, \u00eentreaga identitate \u0219i miezul existen\u021bei vor fi puse sub semnul \u00eentreb\u0103rii, iar \u00eentreaga latur\u0103 simbolic\u0103 a existen\u021bei va deveni ilegitim\u0103. \u0218i cum, \u00een urma neg\u0103rii mor\u021bii, tot ce avem este aceast\u0103 latur\u0103 simbolic\u0103, c\u00e2nd cineva ne pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii setul de iluzii, problema este resim\u021bit\u0103 ca fiind una de via\u021b\u0103 \u0219i de moarte. Iar aceast\u0103 problem\u0103 se extinde dincolo de individ, acest sentiment fiind resim\u021bit la nivelul grupurilor, al familiilor noastre, al \u021b\u0103rilor \u00een care tr\u0103im, al religiilor noastre, al grupurilor politice, \u0219i al oric\u0103rei alte entit\u0103\u021bi pe care oamenii o construiesc pentru a exista pentru mult timp dup\u0103 ce mor.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201eNu e de mirare c\u0103 oamenii se confrunt\u0103 acerb pe detalii ale credin\u021bei: dac\u0103 adev\u0103rul adversarului iese \u00eenving\u0103tor, tu mori. Sistemul t\u0103u de ob\u021binere a nemuririi este, \u00een acest caz, failibil \u0219i \u00eentreaga ta via\u021b\u0103 devine failibil\u0103. Istoria, astfel, poate fi privit\u0103 ca o succesiune de ideologii ce consoleaz\u0103 oamenii pu\u0219i fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu moartea.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n
Vedem, acum, c\u0103 analiza lui Becker nu ofer\u0103 un r\u0103spuns doar \u00eentreb\u0103rii \u201ede ce permite Dumnezeu atrocit\u0103\u021bi?\u201d, ci explic\u0103 ostilitatea dintre oameni pe mai multe niveluri de severitate. Indiferent de miz\u0103, fie c\u0103 e o declara\u021bie de r\u0103zboi sau o ceart\u0103 aprins\u0103 la masa de pr\u00e2nz, c\u00e2nd un set de iluzii este \u00een opozi\u021bie cu altul, nu exist\u0103 o cale de mijloc. C\u00e2nd identitatea simbolic\u0103 a unei persoane este pus\u0103 sub semnul \u00eentreb\u0103rii, acea persoan\u0103 se va sim\u021bi ca \u0219i cum cineva i-ar \u021bine un pistol la t\u00e2mpl\u0103 \u0219i l-ar amenin\u021ba cu moartea. Iat\u0103 de ce oameni perfect rezonabili sunt mai mult dec\u00e2t preg\u0103ti\u021bi s\u0103 se dezumanizeze \u0219i s\u0103 reduc\u0103 la t\u0103cere un alt grup de oameni ale c\u0103ror credin\u021be le amenin\u021b\u0103 identitatea simbolic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u0218i tot din acest motiv, iat\u0103 de ce, atunci c\u00e2nd \u00eentrebi oamenii care a fost cel mai semnificativ moment al vie\u021bii lor \u00een care s-au sim\u021bit \u00eenving\u0103tori, de cele mai multe ori vor r\u0103spunde c\u0103 a fost un moment \u00een care, \u00een urma unui conflict, setul lor de iluzii a \u00eenvins setul altcuiva de iluzii. Becker continu\u0103 analiza remarc\u00e2nd c\u0103 oamenii ucid al\u021bi oameni, de cele mai multe ori, fiind bucuro\u0219i c\u0103 fac asta. Se simt satisf\u0103cu\u021bi c\u0103 au f\u0103cut \u201ecurat\u201d \u00een mediul lor.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201eB\u0103rbatul care a lansat bomba atomic\u0103 este b\u0103iatul cuminte \u0219i sfios care a crescut \u00een cartierul t\u0103u.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n
Becker ne invit\u0103 s\u0103 lu\u0103m \u00een considerare faptul c\u0103, uneori, lucrurile pe care noi le consider\u0103m valoroase, unei alte persoane \u00eei pot p\u0103rea, la un nivel similar, groaznice \u0219i delirante. \u0218i e bine s\u0103 ne amintim, aici, c\u0103 aceast\u0103 dezumanizare se poate manifesta cu niveluri diferite de intensitate, uneori chiar \u00een institu\u021biile ce ne sunt dragi din cadrul societ\u0103\u021bilor \u00een care tr\u0103im.<\/p>\n\n\n\n
Dar ce speran\u021b\u0103 ne ofer\u0103 Becker \u00een aceast\u0103 analiz\u0103 oarecum sumbr\u0103 a modurilor \u00een care omul \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i nege moartea? De\u0219i o considera\u021bie de scurt\u0103 durat\u0103 a mor\u021bii noastre poate cauza o intensificare a tribalismului ce ofer\u0103 protec\u021bie nou\u0103 \u0219i celor din grupul nostru, o ruminare pe termen lung a inevitabilit\u0103\u021bii mor\u021bii poate produce un efect opus: transcenden\u021ba.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201eOmul rupe lan\u021burile simplului eroism cultural; distruge elementele mincinoase ale caracterului care l-au \u00eempins s\u0103 joace rolul eroului din schema social\u0103 de zi cu zi; \u0219i, astfel, se deschide c\u0103tre infinit. C\u0103tre posibilitatea eroismului cosmic… \u00ce\u0219i leag\u0103 sinele lui secret, talentul lui autentic, cele mai profunde sentimente ale unicit\u0103\u021bii sale… de \u00eens\u0103\u0219i baza crea\u021biei. Din ruinele sinelui lui cultural distrus r\u0103m\u00e2ne doar misterul r\u0103m\u0103\u0219i\u021bele unui sine interior, privat, invizibil, ce a dorit semnifica\u021bia suprem\u0103… Acest mister invizibil din miezul creaturii, ob\u021bine acum semnifica\u021bie cosmic\u0103 prin afirmarea conexiunii cu misterul invizibil din miezul crea\u021biei.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n
Principala distinc\u021bie pe care o face Becker aici este cea dintre eroismul cultural, \u00een care suntem, \u00een mod normal, angaja\u021bi, \u0219i eroismul cosmic ce poate fi atins atunci c\u00e2nd ob\u021binem un fel de transcenden\u021b\u0103 prin care distrugem elementele mincinoase de caracter oferite de cultur\u0103. Iar prin conectarea cu invizibilul \u2013 aici referindu-se, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, la ceea ce oamenii numesc zei \u2013 face referire la c\u0103utarea disperat\u0103 a sensului lucrurilor. \u00cens\u0103 apare \u00eentrebarea: ce de presupunem c\u0103 ar exista o semnifica\u021bie suprem\u0103 \u0219i coerent\u0103 a existen\u021bei noastre individuale?<\/p>\n\n\n\n
Pentru Becker, universul de\u021bine o semnifica\u021bie suprem\u0103, \u00eens\u0103 ea nu va putea fi niciodat\u0103 cunoscut\u0103. Iar ac\u021biunile noastre, indiferent c\u00e2t de minuscule ar fi, joac\u0103 un rol important \u00een ceea ce are loc la nivel cosmic, chiar dac\u0103 nu vom putea cunoa\u0219te semnifica\u021bia acestor ac\u021biuni. Nu vom putea cunoa\u0219te impactul pentru c\u0103 semnifica\u021bia suprem\u0103 nu ne vorbe\u0219te, nu ne poate ap\u0103rea \u00een vis, nu poate fi citit\u0103 \u00een c\u0103r\u021bi sau \u00een stele, ea este, efectiv, invizibil\u0103 nou\u0103. Dar asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu ne putem conecta cu invizibilul. Becker explic\u0103 c\u0103 aceast\u0103 conectare cu invizibilul deschide un mod existen\u021bial ce nu este disponibil majorit\u0103\u021bii oamenilor, un mod existen\u021bial \u00een care nu te mai prive\u0219ti ca fiind o persoan\u0103 ce va deveni nemuritoare prin \u00een\u021belegerea adev\u0103rurilor supreme ale universului, ci o simpl\u0103 persoan\u0103, \u00eenconjurat\u0103 de alte 8 miliarde de persoane, ce \u00eempart aceast\u0103 existen\u021b\u0103 la un loc.<\/p>\n\n\n\n
Astfel, Becker zice c\u0103, \u00een mod ironic, abandon\u00e2nd c\u0103utarea delirant\u0103 a nemuririi prin intermediul seturilor noastre de iluzii personale, putem descoperi un mod de a fi mai apropia\u021bi cu ceilal\u021bi oameni. Cu to\u021bii, \u00een mod egal, lipsi\u021bi de sens, dar \u00eempreun\u0103 \u00een aceea\u0219i dilem\u0103. Lumea dezumaniz\u0103rii \u0219i a reducerii la t\u0103cerii a altora poate fi transformat\u0103 \u00eentr-o lume a empatiei. Pentru Becker, conceptul de \u201einvizibil\u201d este o unealt\u0103 foarte util\u0103 \u00een navigarea existen\u021bei noastre haotice \u2013 insist\u0103 pe faptul c\u0103 suntem, fundamental, creaturi religioase. Aceast\u0103 schimbare de perspectiv\u0103 c\u0103tre cosmic, c\u0103tre lini\u0219te sau c\u0103tre invizibil, a f\u0103cut din arhetipul Dumnezeului cre\u0219tin o protec\u021bie foarte eficient\u0103 la frica de insignifian\u021b\u0103 \u0219i efemeritate.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201eReligia r\u0103spunde direct problemei transferului, extinz\u00e2nd uimirea \u0219i teroarea la nivelul cosmosului, acolo unde le este locul. Ia de asemenea problema auto-justific\u0103rii, retr\u0103g\u00e2nd-o din obiectele imediate nou\u0103. Nu mai trebuie s\u0103-i mul\u021bumim pe to\u021bi cei din jurul nostru, ci doar acea surs\u0103 a crea\u021biei \u2013 puterea care ne-a creat, nu \u0219i pe cei \u00een vie\u021bile c\u0103rora am ajuns accidental… Personalitatea se poate dezvolta \u00een voie \u00een religie pentru c\u0103 Dumnezeu, ca abstrac\u021bie, nu se opune individului precum ar face-o o alt\u0103 persoan\u0103, ci ofer\u0103 individului toat\u0103 puterea necesar\u0103 unei auto-justific\u0103ri independente… Dac\u0103 Dumnezeu este ascuns \u0219i intangibil, e \u0219i mai bine: \u00eei permite omului s\u0103 se extind\u0103 \u0219i s\u0103 se dezvolte de unul singur.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n
Ce spune Becker este c\u0103, doar dup\u0103 ce ai abandonat c\u0103utarea unui mod de a te conecta la o surs\u0103 de sens suprem\u0103 din cadrul culturii, po\u021bi \u00eencepe s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti conform unor valori cu adev\u0103rat independente, \u0219i doar atunci po\u021bi \u00eencepe s\u0103 sim\u021bi gustul libert\u0103\u021bii adev\u0103rate. Iar aceast\u0103 idee este similar\u0103 unui concept abordat de Camus \u00een lucr\u0103rile lui t\u00e2rzii: conceptul de revolt\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Albert Camus a fost un filosof al absurdului, consider\u00e2nd c\u0103 nu po\u021bi ob\u021bine un sens suprem solid al vie\u021bii citind despre el sau medit\u00e2nd la ideea de sens. Pentru el, universul este fundamental absurd, iar c\u0103utarea unei iluzii ritualice create de om, aflat\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 iluzie ritualic\u0103 creat\u0103 de om, va fi soldat\u0103 cu dezam\u0103girea ce \u00eenso\u021be\u0219te imposibilitatea g\u0103sirii ei. Dar aceast\u0103 realizare, c\u0103 nu po\u021bi g\u0103si acel sens, este, pentru Camus, doar primul pas din c\u0103l\u0103toria existen\u021bei umane. Care e, atunci, pasul urm\u0103tor? Aici introduce Camus conceptul de revolt\u0103 fa\u021b\u0103 de starea de fapt:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201eAcceptarea absurdit\u0103\u021bii tuturor lucrurilor din jurul nostru este un pas, o experien\u021b\u0103 necesar\u0103: nu trebuie s\u0103 fie un cap\u0103t de drum. Ea na\u0219te o revolt\u0103 ce poate fi fructificat\u0103.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n
Acum, ce vrea el s\u0103 zic\u0103 prin revolt\u0103? Acest concept este pus \u00een opozi\u021bie cu alte dou\u0103 r\u0103spunsuri posibile pe care oamenii le pot da \u00een fa\u021ba absurdului universului: po\u021bi alege s\u0103 te sinucizi \u2013 un r\u0103spuns care nu rezolv\u0103, de fapt, problema \u2013 sau po\u021bi alege s\u0103 comi\u021bi un suicid filosofic, ader\u00e2nd la o doctrin\u0103 transcendental\u0103 \u2013 exemplele pe care le ofer\u0103 Camus \u00een acest caz sunt cre\u0219tinismul \u0219i comunismul \u2013 dar nici acest r\u0103spuns nu rezolv\u0103 problema actual\u0103, ci \u00eenchid ochii \u201ecredinciosului\u201d pentru a nu-i mai expune la adev\u0103rata complexitate \u0219i absurditate a existen\u021bei umane.<\/p>\n\n\n\n
Solu\u021bia, \u00een opinia lui Camus, este undeva la mijloc, \u00eentr-un loc din care putem \u00eenfrunta absurdul existen\u021bei f\u0103r\u0103 a avea nevoie de un sistem de sens suprem de care s\u0103 ne \u021binem.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201eUna din pu\u021binele pozi\u021bii filosofice coerente este, astfel, revolta. Ea este confruntarea constant\u0103 dintre om \u0219i propria-i obscuritate. Este o insisten\u021ba pentru o transparen\u021b\u0103 imposibil\u0103. E o provocare a lumii \u00eenconjur\u0103toare continuu, \u00een fiecare secund\u0103, din nou, \u0219i din nou. Nu este o aspira\u021bie, ea fiind lipsit\u0103 de speran\u021b\u0103. Aceast\u0103 revolt\u0103 este certitudinea unui destin zdrobitor, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 resemnarea ce ar trebui s\u0103 acompanieze acel destin.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n
Camus consider\u0103 c\u0103, \u00een aceast\u0103 stare de revolt\u0103, po\u021bi g\u0103si acel tip de libertate al existen\u021bei tale ce nu este disponibil omului de r\u00e2nd care \u00ee\u0219i caut\u0103 sensul \u00een mod tradi\u021bional. Observ\u0103m, aici, similaritatea cu solu\u021bia lui Becker, aceast\u0103 stare de revolt\u0103 fiind o form\u0103 de transcenden\u021b\u0103. Din aceast\u0103 pozi\u021bie de revolt\u0103, libertatea pe care o ob\u021binem este bazat\u0103 pe absurd \u0219i pe certitudinea mor\u021bii. Nu pe un proiect pentru nemurire. Nici pe un obiect de transfer. Camus vine \u0219i ne spune c\u0103 singurele certitudini existen\u021biale sunt absurditatea universului \u0219i iminenta noastr\u0103 moarte, \u0219i c\u0103 doar din aceste dou\u0103 pozi\u021bii putem \u00eencepe s\u0103 tr\u0103im cu adev\u0103rat.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201e…omul vede libertatea \u00eentr-o nou\u0103 lumin\u0103. Libertatea nu mai este, acum, privit\u0103 ca fiind dat\u0103 de Dumnezeu sau de o fiin\u021b\u0103 sau idee transcendental\u0103, \u0219i nici nu mai este libertatea de a trage spre un \u021bel din viitor. Realizarea c\u0103 omul are doar via\u021ba prezent\u0103 cu certitudine \u0219i ulterioara realizare c\u0103 nici transcenden\u021ba dincolo de aceast\u0103 via\u021b\u0103 nu este admisibil\u0103, aduce cu sine libertatea de a tr\u0103i via\u021ba prezent\u0103 pe deplin. Asta nu neag\u0103 considera\u021bia pe care o oferim viitorului, dar nu \u00eei mai permite viitorului s\u0103 r\u0103peasc\u0103 omului prezentul.\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n
Camus, practic, ne spune c\u0103 \u00eentregul proces de generare a sensului este ceea ce ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 tr\u0103im o via\u021b\u0103 plin\u0103, \u0219i c\u0103 abia c\u00e2nd abandon\u0103m orice speran\u021b\u0103 de a g\u0103si un sens al lucrurilor vom \u00eencepe s\u0103 vedem lumea cu claritate \u0219i f\u0103r\u0103 prejudec\u0103\u021bi. Abia c\u00e2nd vom privi lumea printr-o lentil\u0103 din care lipse\u0219te \u201ede ce?\u201d-ul, vom putea vedea dincolo de t\u0103r\u00e2mul preocup\u0103rilor \u0219i al proiectelor umane. <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen povestea c\u0103ut\u0103rii sensului \u0219i a \u00een\u021belegerii ma\u0219in\u0103riei de creare a sensului pe care o construim, s\u0103 ne uit\u0103m \u0219i la o perspectiv\u0103 a cuiva care nu este at\u00e2t de \u00eenclinat filosofic spre existen\u021bialism, c\u00e2t este, mai degrab\u0103, un antropolog filosofic. Vom plonja, astfel, \u00een lucrarea lui Ernest Becker numit\u0103 Negarea Mor\u021bii pun\u00e2ndu-ne \u00eentrebarea \u201dde […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":538,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[19],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/503"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=503"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/503\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":631,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/503\/revisions\/631"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/538"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=503"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=503"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=503"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}