{"id":498,"date":"2022-09-15T22:45:22","date_gmt":"2022-09-15T19:45:22","guid":{"rendered":"https:\/\/www.deniscalin.com\/?p=498"},"modified":"2023-06-06T17:14:56","modified_gmt":"2023-06-06T14:14:56","slug":"stapanul-si-emisarul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.deniscalin.com\/?p=498","title":{"rendered":"St\u0103p\u00e2nul \u0219i Emisarul"},"content":{"rendered":"\n

Acum mai bine de 100 de ani, Friedrich Nietzsche profe\u021bea c\u0103 cea mai mare problem\u0103 cu care se va confrunta lumea vestic\u0103, \u00eentr-un mod ce nu va putea fi evitat, va fi nihilismul. Via\u021ba, fiind resim\u021bit\u0103 ca neav\u00e2nd un sens obiectiv, va \u00eempinge civiliza\u021bia \u00eentr-o criz\u0103 cultural\u0103 \u00een care \u201ecele mai \u00eenalte valori se vor devaloriza\u201d, criz\u0103 confirmat\u0103 dup\u0103 moartea lui Nietzsche \u00een forma a dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale \u0219i un r\u0103zboi rece ce a pus omenirea pe marginea distrugerii totale. Iat\u0103 de ce, \u00een urma lui, cea mai mare parte a filosofiei scrise au fost \u00eencerc\u0103ri de a \u00een\u021belege \u0219i de a g\u0103si solu\u021bii nihilismului \u2013 neo-Kantianismul, neo-Hegelianismul, pragmatismul, hermeneutica, fenomenologia, existen\u021bialismul \u0219i teoria sistemelor. Nietzsche \u0219i filosofiile ce i-au succedat au influen\u021bat matematicienii, fizicienii, chimi\u0219tii, biologii, sociologii \u0219i psihologii, \u0219i au inspirat arti\u0219ti, arhitec\u021bi, poe\u021bi, scriitori, muzicieni \u0219i produc\u0103tori de filme \u00een a aborda, \u00eentr-un spectru mult mai larg, problema dep\u0103\u0219irii nihilismului. Cartea lui Iain McGilchrist, \u201eThe Master and his Emissary\u201d, continu\u0103 aceast\u0103 tradi\u021bie anti-nihilist\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ofere o explica\u021bie inedit\u0103 crizei \u0219i o solu\u021bie acestei \u201eboli\u201d a lumii vestice.<\/p>\n\n\n\n

\"\"\/<\/figure>\n\n\n\n

Ideea general\u0103 a c\u0103r\u021bii se \u00eenv\u00e2rte \u00een jurul modului \u00een care creierul este \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103 emisfere \u0219i a modului \u00een care aceast\u0103 diviziune explic\u0103 unele aspecte fundamentale ale experien\u021bei umane \u0219i ale g\u00e2ndirii vestice. Cele dou\u0103 emisfere ne ofer\u0103 capacitatea de a interpreta realitatea \u00een dou\u0103 moduri opuse, aceste viziuni diferite fiind, fie \u00eentr-o rela\u021bie cooperant\u0103, fie \u00een conflict una cu cealalt\u0103. Concluzia acestei c\u0103r\u021bi este c\u0103, \u00een decursul istoriei, viziunea emisferei st\u00e2ngi a subminat viziunea celei drepte, f\u0103c\u00e2nd loc, astfel, nihilismului \u00een modul nostru de g\u00e2ndire (\u201eSt\u0103p\u00e2nul\u201d a fost detronat de c\u0103tre \u201eEmisar\u201d).<\/p>\n\n\n\n

Cartea este \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een dou\u0103 mari sec\u021biuni. \u00cen prima parte, autorul elaboreaz\u0103 asimetria cerebral\u0103 \u0219i diferen\u021bele de func\u021bionare dintre cele dou\u0103 emisfere, pentru ca, \u00een a doua parte, s\u0103 detalieze istoric modul \u00een care aceast\u0103 specializare distinct\u0103 a emisferelor ne-a modelat lumea.<\/p>\n\n\n\n

Divizarea creierului \u00een dou\u0103 emisfere nu este accidental\u0103, ea permi\u021b\u00e2nd animalelor specializarea necesar\u0103 rezolv\u0103rii diferitelor probleme cu care se pot confrunta. Cele dou\u0103 emisfere nu ofer\u0103 doar moduri diferite de a analiza lumea \u00eenconjur\u0103toare, ci creeaz\u0103 universuri separate de experien\u021b\u0103 \u0219i moduri distincte de \u201ea fi\u201d \u00een aceste lumi. Emisfera st\u00e2ng\u0103 este, astfel, specializat\u0103 \u00een activit\u0103\u021bi ce necesit\u0103 aten\u021bie concentrat\u0103  punctual, \u00een timp ce emisfera dreapt\u0103 se ocup\u0103 de modul \u00een care abord\u0103m nout\u0103\u021bile \u0219i cum interpret\u0103m mediul exterior nou\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cum creierul func\u021bioneaz\u0103 ca un tot integrat, diviziunea emisferic\u0103 nu are leg\u0103tur\u0103 cu \u201eceea ce e perceput\u201d, ci cu \u201emodul \u00een care este realitatea perceput\u0103\u201d. Emisfera st\u00e2ng\u0103 \u00ee\u0219i concentreaz\u0103 aten\u021bia pe lumea virtual\u0103 pe care o creeaz\u0103, o lume deconectat\u0103 de \u201eAltceva\u201d, foarte util\u0103 \u00een manipularea lucrurilor. Emisfera dreapt\u0103 se concentreaz\u0103 pe \u201eAltceva\u201d, la ceea ce exist\u0103 \u00een afar\u0103 de noi, acest tip de percep\u021bie fiind util\u0103 \u00een plasarea noastr\u0103 \u00een mediu \u00een care suntem. Autorul identific\u0103 numeroase diferen\u021be perceptive \u00eentre emisfere, c\u00e2teva dintre cele mai importante fiind exemplificate \u00een tabelul de mai jos.<\/p>\n\n\n\n

Ce?<\/td>Emisfera st\u00e2ng\u0103<\/td>Emisfera dreapt\u0103<\/td><\/tr>
Aten\u021bia<\/td>Aten\u021bie concentrat\u0103, caracterizat\u0103 de selectivitate \u0219i diviziune<\/td>Aten\u021bie sus\u021binut\u0103 \u0219i vigilen\u021b\u0103, \u00eentr-o form\u0103 unitar\u0103<\/td><\/tr>
Cunoa\u0219terea<\/td>Lucreaz\u0103 cu \u201ecunoscutul\u201d, cu rutina \u0219i predictibilitatea<\/td>Lucreaz\u0103 cu noutatea, fiind caracterizat\u0103 de flexibilitate \u0219i sim\u021b explorator<\/td><\/tr>
Amploare<\/td>Local\u0103, cu o vedere pe termen scurt. Observ\u0103 p\u0103r\u021bi<\/td>\u201eimaginea de ansamblu\u201d, \u00eentregul<\/td><\/tr>
\u00cendreptarea aten\u021biei<\/td>\u00cendreptat\u0103 spre lucrul prioritate<\/td>Prioritatea este dat\u0103  de aten\u021bie<\/td><\/tr>
Lumea senzorial\u0103<\/td>Utilizeaz\u0103 jum\u0103tatea dreapt\u0103 a spa\u021biului \u0219i a corpului<\/td>Toate sim\u021burile<\/td><\/tr>
Explicit\/ Implicit<\/td>Face abstractiz\u0103ri, scoateri din context \u0219i competi\u021bii. Un mod de lucru explicit<\/td>Creeaz\u0103 context \u0219i coeziune. Un mod de lucru implicit<\/td><\/tr>
Reprezent\u0103ri<\/td>Lucreaz\u0103 cu categorii<\/td>Lucreaz\u0103 cu individualit\u0103\u021bi unice<\/td><\/tr>
Obiecte\/ Persoane<\/td>Folose\u0219te obiecte ca unelte, c\u0103ut\u00e2nd utilitatea. <\/td>Lucreaz\u0103 cu lucruri vii, caracterizat de empatie<\/td><\/tr>
Emo\u021bii<\/td>Furia \u0219i agresivitatea<\/td>Percepe emo\u021bii, umorul \u0219i expresiile fe\u021belor<\/td><\/tr>
Prad\u0103\/ Pr\u0103d\u0103tor<\/td>Caut\u0103 prad\u0103<\/td>Se ap\u0103r\u0103 de pr\u0103d\u0103tori<\/td><\/tr>
Muzic\u0103<\/td>Afinitate pentru gamele majore<\/td>Afinitate pentru gamele minore<\/td><\/tr>
Incertitudine<\/td>Caut\u0103 certitudine<\/td>Tolereaz\u0103 incertitudinea<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n

De asemenea, autorul consider\u0103 c\u0103 modul \u00een care emisfera st\u00e2ng\u0103 cunoa\u0219te este prin acumularea de informa\u021bii despre lucruri \u00een particular, \u00een timp ce cea dreapt\u0103 acumuleaz\u0103 experien\u021be, av\u00e2nd un mod mai profund de cunoa\u0219tere. Un loc deosebit \u00een aceast\u0103 diviziune este reprezentat de limbaj \u0219i muzic\u0103. Cum muzica a ap\u0103rut \u00eenaintea limbajului, McGilchrist vede muzica ca fiind n\u0103scut\u0103 \u00een emisfera dreapt\u0103 ca un mod de a comunica cu al\u021bi oameni, aceast\u0103 muzic\u0103 a emisferei drepte devenind apoi limbaj al emisferei drepte (acesta fiind limbajul metaforic) ca, \u00een final, s\u0103 devin\u0103 limbajul emisferei st\u00e2ngi (proza). Limbajul vorbit reprezint\u0103 un mod de a cuprinde \u0219i manipula lumea \u00eenconjur\u0103toare, put\u00e2nd fi privit\u0103 ca o crea\u021bie a emisferei st\u00e2ngi.<\/p>\n\n\n\n

Filosofia, de\u0219i este o disciplin\u0103 a emisferei st\u00e2ngi, folosind limbajul pentru a analiza lumea \u00een mod analitic, a \u00eencercat, de c\u00e2teva ori, s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een lumea emisferei drepte, McGilchrist prezent\u00e2nd c\u00e2\u021biva filosofi ce au \u00eencercat o abordare a celor dou\u0103 lumi emisferice. Pragmati\u0219tii James \u0219i Dewey au explicat modul \u00een care contextul este absolut necesar \u00een\u021belegerii lucrurilor, Husserl (primul fenomenolog) a concluzionat c\u0103 nu exist\u0103 realitate obiectiv\u0103, aceasta fiind de fapt inter-subiectiv\u0103 \u0219i ie\u0219ind la suprafa\u021b\u0103 prin prisma experien\u021belor \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite \u00eentre oameni, pun\u00e2nd accent pe rolul pe care \u00eel au corpul, empatia \u0219i contextul \u00een realizarea acestui proces. Autorul \u00eei trece \u00een revist\u0103, \u00een continuare, pe Merleau-Ponty (pentru care obiectul perceput nu poate fi privit izolat), Heidegger (pentru care reprezentarea \u0219i conceptualizarea sunt forme inautentice de a \u00een\u021belege realitatea, consider\u00e2nd c\u0103 o via\u021b\u0103 controlat\u0103 de o voin\u021b\u0103 spre ra\u021bional-tehnologic va duce spre nihilism), Wittgenstein (care vede \u0219tiin\u021ba ca un mod de a amor\u021bi umanul) \u0219i Max Scheler (\u00een g\u00e2ndirea c\u0103ruia emo\u021bia este ireductibil\u0103 \u0219i are un rol de baz\u0103 \u00een experien\u021b\u0103, formul\u00e2nd o ierarhie a valorilor, \u00een care valorile emisferei drepte sunt plasate spre v\u00e2rf).<\/p>\n\n\n\n

Rela\u021bia dintre cele dou\u0103 emisfere nu este una de egalitate, doar emisfera dreapt\u0103 fiind capabil\u0103 s\u0103 sintetizeze ceea ce ambele emisfere produc, \u00eentr-o form\u0103 unitar\u0103 utilizabil\u0103. De asemenea, sensul metaforic are prioritate \u00een fa\u021ba abstractiz\u0103rilor \u0219i a explicitului, problema explicit\u0103rii fiind c\u0103 \u00eentoarce cunoa\u0219terea c\u0103tre ceea ce \u0219tie deja, cunoa\u0219terea implicit\u0103 fiind, de fapt, cea care include \u0219i contextul. \u00cen plus, judecata afectiv\u0103 nu este dependent\u0103 de procesul cognitiv, aceasta fiind prima \u0219i ra\u021bionarea urm\u00e2ndu-i, afectul fiind o dispozi\u021bie a modului \u00een care este privit\u0103 lumea \u00eenconjur\u0103toare (g\u00e2ndurile fiind umbre ale sentimentelor).<\/p>\n\n\n\n

Bog\u0103\u021bia \u00een con\u021binut a g\u00e2ndurilor \u00ee\u0219i are originea \u00een emisfera dreapt\u0103, aceste g\u00e2nduri trebuind apoi transferate \u00een emisfera st\u00e2ng\u0103 pentru a fi traduse \u00een limbaj. Dar g\u00e2ndul, sensul \u0219i nevoia de a comunica apar \u00eent\u00e2i \u00een t\u0103r\u00e2mul, relativ incon\u0219tient, al emisferei drepte. Hegel  a prezentat aceast\u0103 dialectic\u0103 intern\u0103 a min\u021bii, descriind faptul c\u0103 abordarea emisferei st\u00e2ngi este slab\u0103, at\u00e2ta c\u00e2t timp nu este integrat\u0103 \u00een emisfera dreapt\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Principala motiva\u021bie a emisferei st\u00e2ngi este \u201eputerea\u201d, lumea acestei emisfere fiind mecanic\u0103, abstract\u0103, utilitar\u0103, lipsit\u0103 de via\u021b\u0103 \u0219i supra-\u00eencrez\u0103toare \u00een interpretare. \u00cen mod normal, ambele emisfere se lupt\u0103 una cu cealalt\u0103 \u00een rezolvarea problemelor, dar emisfera st\u00e2ng\u0103 o poate suprima cu mai mult\u0103 u\u0219urin\u021b\u0103 pe cea dreapt\u0103 dec\u00e2t vice-versa (prin corpus callosum). Cu timpul, emisfera st\u00e2ng\u0103, de\u0219i s-a putut vedea o asimetrie func\u021bional\u0103 \u00een avantajul emisferei drepte, creeaz\u0103 o lume elaborat\u0103 \u0219i sistematic\u0103 ce \u00eei ofer\u0103 un avantaj imens, fiind \u00een interesul umanit\u0103\u021bii ca ceea ce este cunoscut s\u0103 fie comunicat. Problema e c\u0103 structura emisferei st\u00e2ngi este una \u00eenchis\u0103 \u00een sine, ce nu permite un mecanism de sc\u0103pare din aceast\u0103 lume \u0219i, \u00eentr-un final, echilibrul dintre cele dou\u0103 emisfere face loc unui dezechilibru \u00een favoarea emisferei st\u00e2ngi.<\/p>\n\n\n\n

Partea a doua a c\u0103r\u021bii prezint\u0103, \u00eentr-un context istoric, modul \u00een care umanitatea a pendulat \u00eentre viziuni ale lumii dominate c\u00e2nd de emisfera st\u00e2ng\u0103, c\u00e2nd de cea dreapt\u0103 (sau \u00eentre modurile Apolloniene \u0219i cele Dyonisiace de a privi lumea). McGilchrist consider\u0103 c\u0103, \u00een zilele noastre, balan\u021ba e \u00eenclinat\u0103 prea mult spre modelul creat de emisfera st\u00e2ng\u0103, neav\u00e2nd un mod viabil de a restabili echilibrul.<\/p>\n\n\n\n

Analiza porne\u0219te din lumea antic\u0103 \u00een care, consider\u0103 autorul, apar primele semne ale specializ\u0103rii emisferelor, fiind \u0219i momentul \u00een care apare o puternic\u0103 expansiune a capacit\u0103\u021bii omului de a abstractiza, dar \u0219i de a fi implicat empatic \u00een lume. Prezint\u0103 modurile diferite \u00een care este privit\u0103 g\u00e2ndirea \u00een Grecia Arhaic\u0103 (Homer) \u0219i Grecia Clasic\u0103, de la un mod unitar al sim\u021birii-g\u00e2ndirii la unul \u00een care acestea sunt separate.<\/p>\n\n\n\n

Fiecare pas din dezvoltarea scrierii sunt indicatori ai modului \u00een care balan\u021ba a \u00eenceput s\u0103 se \u00eencline mai mult spre st\u00e2nga, prin trecerea de la pictograme la fonograme (mai schematice) \u0219i, mai apoi, prin trecerea la alfabetul fonetic \u0219i includerea vocalelor (fonogramele av\u00e2nd nevoie de context pentru a fi citite corect). Un alt factor este reprezentat de direc\u021bia de scriere, emisfera dreapt\u0103 prefer\u00e2nd liniile verticale (aproape toate scrierile pictografice prefer\u00e2nd alinierea pe vertical\u0103). Odat\u0103 cu scrierea fonografic\u0103, a fost adoptat\u0103 \u0219i scrierea orizontal\u0103, dar cu citire de la dreapta la st\u00e2nga, ca, mai apoi, scrierea fonetic\u0103 s\u0103 fie orientat\u0103 de la st\u00e2nga la dreapta, autorul consider\u00e2nd aceste schimb\u0103ri ca fiind reprezentative modului \u00een care emisfera st\u00e2ng\u0103 a \u00eenceput s\u0103 \u00ee\u0219i \u00eent\u0103reasc\u0103 pozi\u021bia dominant\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Apari\u021bia banilor (care \u00eenlocuiesc lucrurile cu simboluri) \u0219i a rela\u021biilor competitive pe care le-au n\u0103scut (\u00een c\u0103utarea de profit \u0219i utilitate) au \u00eent\u0103rit \u0219i mai mult pozi\u021bia emisferei st\u00e2ngi \u2013 banii omogenizeaz\u0103 obiectele \u0219i utilizatorii, erod\u00e2nd unicitatea. Filosofia \u00eencepe s\u0103 lucreze cu idei abstracte (EIDOS-ul Platonic), societ\u0103\u021bile \u00eencep s\u0103 fie tot mai birocratizate, iar acest dezechilibru \u00eenspre modul de a privi lumea a emisferei st\u00e2ngi va persista p\u00e2n\u0103 \u00een Rena\u0219tere c\u00e2nd va reap\u0103rea un interes pentru acele aspecte ale experien\u021bei ce au fost, p\u00e2n\u0103 atunci, ignorate \u2013 importan\u021ba individual\u0103, frumuse\u021bea naturii \u0219i inspira\u021bia divin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Iluminism, pendulul se duce, din nou, spre modelul emisferei st\u00e2ngi, revolu\u021bia \u0219tiin\u021bific\u0103 aduc\u00e2nd o  ne\u00eencredere \u00een sim\u021buri \u0219i un mod eficient de a reprezenta simbolic evenimente. Apoi, Romantismul vine ca un r\u0103spuns la modul mecanic \u0219i rece \u00een care emisfera dreapt\u0103 a interpretat lumea \u00een Iluminism, aduc\u00e2nd o viziune \u00een care opozi\u021biile \u0219i contradic\u021biile au fost unificate. Romanticii \u00eencearc\u0103 s\u0103 se elibereze din familiarul \u0219i plictisitorul mod reprezentativ, c\u0103ut\u00e2nd permanent noutatea din existen\u021b\u0103 \u0219i moduri noi de a se exprima.<\/p>\n\n\n\n

\u00cens\u0103, cel mai puternic asalt al emisferei st\u00e2ngi are loc \u00een timpul revolu\u021biei industriale, aceasta cre\u00e2nd o \u00eentreag\u0103 lume \u00een aceast\u0103 viziune, cu linii drepte, bunuri identice produse \u00een mas\u0103 \u0219i cu exploatarea f\u0103r\u0103 mil\u0103 a lumii naturale. Are loc deconectarea lumii naturale de mediile urbane, iar structurile de func\u021bionare interne ale emisferei st\u00e2ngi au fost transpuse \u00een lume prin tehnologie.<\/p>\n\n\n\n

Epoca modern\u0103 vine cu un exces de con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i o supra-explicitare a lucrurilor intuitive, o depersonalizare \u0219i o alienare a omului prin ruperea acestuia de contextul vie\u021bii, o fragmentare a experien\u021bei \u0219i o pierdere a zonelor gri de experien\u021b\u0103. Societatea modern\u0103 va fi marcat\u0103 de un proces de dezintegrare derivat din efectele revolu\u021biei industriale, iar modurile ra\u021bionale, tehnice \u0219i birocratice golesc via\u021ba de sens, duc\u00e2nd la crize existen\u021biale alimentate de media. Politic, capitalismul \u0219i socialismul sunt, ambele, \u00een esen\u021b\u0103 abord\u0103ri materialiste, arta fiind considerat\u0103 inutil\u0103 dac\u0103 nu are un rol \u00een sus\u021binerea politicilor socio-economice (fie prin marketing, fie ca propagand\u0103).<\/p>\n\n\n\n

McGilchrist abordeaz\u0103 \u0219i subiectul schizofreniei, v\u0103z\u00e2nd paralele puternice \u00eentre aceasta \u0219i modernism. Ambele sunt manifest\u0103ri ale unei activit\u0103\u021bi ridicate \u00een emisfera st\u00e2ng\u0103, nebunia fiind destina\u021bia final\u0103 spre care se \u00eendreapt\u0103 con\u0219tiin\u021ba atunci c\u00e2nd e deconectat\u0103 de corp \u0219i de pasiuni. Modernismul, mim\u00e2nd unele aspecte deficitare ale emisferei drepte, \u00eempinge indivizii, tot mai mult, c\u0103tre o g\u00e2ndire specific\u0103 emisferei st\u00e2ngi. Vedem, astfel, c\u0103 schizofrenia cre\u0219te propor\u021bional cu nivelul \u00een care o \u021bar\u0103 a fost \u201emodernizat\u0103\u201d, cresc\u00e2nd prevalen\u021ba unor afec\u021biuni precum autismul, personalitatea borderline \u0219i tulbur\u0103ri de personalitate-multipl\u0103 (toate fiind caracterizate de supra-activitate \u00een emisfera st\u00e2ng\u0103, \u0219i activitate sc\u0103zut\u0103 a emisferei drepte).  <\/p>\n\n\n\n

Totu\u0219i, de\u0219i muzica \u0219i artele vizuale au fost \u201easimilate\u201d de emisfera st\u00e2ng\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, poezia a prosperat. Se pare c\u0103 sensul \u0219i puterea intuitiva a cuvintelor nu au fost, \u00eenc\u0103, pierdute, de\u0219i mi\u0219carea post-modernist\u0103 \u00eencearc\u0103, \u00een prezent, s\u0103 le goleasc\u0103 complet de sens, separ\u00e2nd cuvintele de referin\u021bele pe care le au \u00een lumea real\u0103. McGilchrist consider\u0103, \u00een final, c\u0103 evadarea din labirintul reflexiv al emisferei st\u00e2ngi poate fi f\u0103cut\u0103 prin corp, prin suflet \u0219i prin art\u0103 \u2013 experien\u021ba fizic\u0103 a lucrurilor, sentimentul spiritual din experien\u021ba unei emo\u021bii \u0219i aprecierea estetic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Concluziile, pe care le putem trage, sunt c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o cultur\u0103 \u0219i o societate dominate de un mod de g\u00e2ndire specific\u0103 emisferei st\u00e2ngi, ce vede corpul ca fiind o ma\u0219in\u0103 iar bolile ca probleme distincte f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu \u00eentregul, \u00een care religia, divinitatea \u0219i transcendentalul \u0219i-au pierdut sensul metaforic, \u00een care arta \u0219i-a pierdut leg\u0103tura cu frumosul, fiind, acum, intelectualizat\u0103, \u0219i \u00een care, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, schimbarea este v\u0103zut\u0103 printr-o prism\u0103 materialist\u0103 \u0219i nu ca un mod de dep\u0103\u0219ire a naivit\u0103\u021bii prezentului.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i nu ne ofer\u0103 o solu\u021bie clar\u0103 pentru problema nihilismului societ\u0103\u021bii moderne, McGilchrist ne ofer\u0103 o analiz\u0103 multidisciplinar\u0103 a situa\u021biei, \u00eendrept\u00e2ndu-ne aten\u021bia spre c\u0103utarea unui mod individual de a echilibra balan\u021ba sensului prin redescoperirea artei \u0219i a afectivit\u0103\u021bii, prin angajarea \u00een cunoa\u0219terea participativ\u0103 \u0219i prin cultivarea \u00een\u021belepciunii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Acum mai bine de 100 de ani, Friedrich Nietzsche profe\u021bea c\u0103 cea mai mare problem\u0103 cu care se va confrunta lumea vestic\u0103, \u00eentr-un mod ce nu va putea fi evitat, va fi nihilismul. Via\u021ba, fiind resim\u021bit\u0103 ca neav\u00e2nd un sens obiectiv, va \u00eempinge civiliza\u021bia \u00eentr-o criz\u0103 cultural\u0103 \u00een care \u201ecele mai \u00eenalte valori se vor […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":549,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[19],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/498"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=498"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/498\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":634,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/498\/revisions\/634"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/549"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=498"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=498"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=498"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}