Dar trebuie s\u0103 men\u021bion\u0103m \u0219i alte ideologii ce apar \u00een aceea\u0219i perioad\u0103, \u0219i care continu\u0103 s\u0103 apar\u0103 de atunci. Am v\u0103zut, deja, dezvoltarea comercialismului, dar vom vedea \u0219i concluzia acestei idei \u00een care arena politic\u0103 este locul \u00een care ideile se lupt\u0103 una cu alta \u0219i creeaz\u0103, astfel, sens. Secularizarea va fi \u00een\u021beleas\u0103 \u00een termenii particip\u0103rii, nu \u00een clasa din care faci parte (cum e la Marx), ci \u00eentr-un nou mod prin care oamenii \u00ee\u0219i vor declara identitatea politic\u0103, acest nou model fiind \u201ena\u021bionalismul\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Na\u021bionalismul se bazeaz\u0103 pe ideea c\u0103 statul-na\u021biune poate prelua rolul pe care Dumnezeu l-a avut \u00een trecut. Statul-na\u021biune \u0219i devotamentul patriotic pentru acesta (dedica\u021bia, dispozi\u021bia de a te sacrifica \u00een numele lui, participarea \u00een dezvoltarea lui istoric\u0103 ce te preced\u0103 \u0219i care te urm\u0103re\u0219te p\u00e2n\u0103 la moarte) \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103, \u00een mare parte, lucrurile pe care le-a efectuat, \u00een trecut, religia. Astfel, \u00een secolul XIX, cam pe c\u00e2nd Marx, Nietzsche \u0219i Kirkegaard \u00ee\u0219i dezvoltau ideile, suntem martori la na\u0219terea unui na\u021bionalism acerb. Na\u021bionalismul, c\u00e2nd e privit \u00een modul pe care l-am descris, \u0219i c\u00e2nd e \u00een\u021beles \u00een termeni de \u201evoin\u021b\u0103\u201d, se ata\u0219eaz\u0103 rapid de ideea dezvolt\u0103rii puterii socio-economice m\u00e2nate de revolu\u021biile \u0219tiin\u021bifice \u0219i industriale din Europa, ca mai apoi, la fel de rapid, s\u0103 fie asociat cu ideea de imperialism. Na\u021bionalismul \u0219i imperialismul devin moduri prin care oamenii, ader\u00e2nd la ideologii pseudo-religioase, \u00ee\u0219i dezvolt\u0103 identit\u0103\u021bi noi pentru a umple golul l\u0103sat \u00een urm\u0103 de eroziunea cadrului cre\u0219tin.<\/p>\n\n\n\n
Unul din locurile \u00een care aceste ideologii se dezvolt\u0103 cu \u00eenver\u0219unare este Germania. Germania era o \u021bar\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103, ap\u0103r\u00e2nd \u00een 1870, \u00een timpul lui Bismark care, prin politic\u0103 real\u0103 \u0219i puternic\u0103, une\u0219te poporul german fragmentat \u00eentr-un stat na\u021biune. Na\u021bionalismul este, astfel, acerb, \u00een Germania, ea devenind, \u00een sf\u00e2r\u0219it, o entitate politic\u0103 (\u0219i nu doar un lider spiritual european) cu o masiv\u0103 putere economic\u0103 \u0219i industrial\u0103. Germania se treze\u0219te \u00een competi\u021bie cu celelalte state care aveau, deja, avans \u00een promovarea lor imperial\u0103 \u2013 ea sim\u021bindu-se \u00een urma Fran\u021bei \u0219i Angliei \u00een crearea unui imperiu mondial. Na\u021bionalismul \u0219i imperialismul devin idei primordiale \u00een Germania, dar sunt lovi\u021bi de un dezastru (ce reverbereaz\u0103 \u00een \u00eentreaga lume).<\/p>\n\n\n\n
\u00centregul proiect de secularizare a progresului \u00een termeni de \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri materiale, \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri tehnologice, na\u021bionalism \u0219i imperialism se pr\u0103bu\u0219e\u0219te \u00een Primul R\u0103zboi Mondial. Practic, se pr\u0103bu\u0219e\u0219te \u00eentreaga ma\u0219in\u0103rie care ar fi trebuit s\u0103 aduc\u0103 utopia, care ar fi trebuit s\u0103 ia locul lui Dumnezeu, afund\u00e2nd Europa \u00eentr-o mare traumatic\u0103 de s\u00e2nge \u0219i distrugere. Toat\u0103 Europa a fost traumatizat\u0103, dar Germania a fost traumatizat\u0103 \u00eentr-un mod special, ea fiind cea care pierde r\u0103zboiul \u2013 toate ambi\u021biile ei na\u021bionale \u0219i imperiale sunt stinse \u2013 iar c\u00e2\u0219tig\u0103torii (Anglia, \u00een special) vor trata Germania c\u00e2t se poate de r\u0103u, sl\u0103bind-o semnificativ economic \u0219i schilodind-o militar.<\/p>\n\n\n\n
S\u0103 punem totul la un loc, acum. Avem proasp\u0103tul stat German, Republica de la Weimar, colapsul idealismului german \u0219i stingerea visurilor de na\u021bionalism \u0219i imperialism. Germania, s\u0103 nu uit\u0103m, este locul ce a fost p\u0103tat de antisemitismul lui Luther (propun\u00e2nd un genocid al evreilor pentru \u201eminciunile\u201d lor). Germania este locul unde au ap\u0103rut Misticii din Rheinland (ca \u0219i curent al tradi\u021biei mistice) cu mi\u0219carea lor neoplatonic\u0103 \u00eentr-o form\u0103 mistic\u0103. Idealismul german cade sub criticile lui Marx \u0219i ale existen\u021biali\u0219tilor, acela\u0219i idealism fiind criticat \u0219i de noile mi\u0219c\u0103ri precum pozitivismul \u0219i materialismul \u0219tiin\u021bific \u2013 Marxismul este \u00een cre\u0219tere \u00een Germania, reprezent\u00e2nd un adev\u0103rat pericol. Vedem, de asemenea, c\u0103 Germania este \u201ecasa\u201d tradi\u021bia romantice (\u0219i am v\u0103zut cum romantismul devine decadent). Avem o continu\u0103 fragmentare cauzat\u0103 de Reforma Protestant\u0103. Germanii \u0219i-au dezvoltat o form\u0103 explicit\u0103 a ideii de \u201evoin\u021b\u0103 de putere\u201d amestec\u00e2nd-o cu un curent de resentiment \u00eentr-o form\u0103 mitologic\u0103 gnostic\u0103, antisemitic\u0103 \u0219i religioas\u0103. Colapsul idealismului german las\u0103 un gol, colapsul tradi\u021biei romantice las\u0103, \u0219i el, un gol filosofic, stingerea na\u021bionalismului \u0219i a imperialismului vine \u00een sus\u021binerea unei \u201evoin\u021be de putere\u201d ca o metod\u0103 alternativ\u0103 de a rec\u0103p\u0103ta transcenden\u021ba de sine pierdut\u0103. \u0218i, desigur, na\u021bionalismul \u0219i antisemitismul sunt, foarte rapid, integrate \u00eentr-o interpretare rasist\u0103 a istoriei, \u00een \u00eencercarea de a \u00eenlocui interpretarea idealist\u0103 a lui Hegel. \u0218i toate aceste elemente sunt adunate \u00eempreun\u0103 \u00een vortexul autodidact al min\u021bii lui Hitler.<\/p>\n\n\n\n
Criza de sens e adus\u0103 la punctul de fierbere \u00een Republica din Weimar, \u0219i toate aceste for\u021be sunt acum \u00eentre\u021besute la un loc \u00eentr-o manier\u0103 voit\u0103, autodidact\u0103 \u0219i romantic\u0103. Citirea c\u0103r\u021bii \u201eMein Kampf\u201d este dificil\u0103, \u0219i nu doar din cauza abera\u021biilor morale ale autorului, ci pentru c\u0103 frizeaz\u0103 incoeren\u021ba, datorit\u0103 \u00eencerc\u0103rilor lui Hitler de a articula toate aceste goluri despre care am vorbit. Hitler, precum Luther, \u00ee\u0219i vede lupta lui personal\u0103 ca fiind reprezentativ\u0103 \u00eentregii Germanii \u0219i \u00eentregii civiliza\u021bii vestice, \u0219i exemplific\u0103 acest haos articul\u00e2nd o mitologie ciudat\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Nu \u00een\u021belegi nazismul dac\u0103 \u00eel prive\u0219ti, doar, ca sistem politic (ca fiind doar fascism sau rasism). Fascismul \u0219i rasismul sunt, aici, \u00een serviciul unui \u201eco\u0219mar gnostic\u201d. Romantismul decadent poate fi observat \u00een g\u00e2nduri precum \u201eavem un adev\u0103rat sine cu care suntem n\u0103scu\u021bi\u201d, \u201ee \u00een s\u00e2ngele nostru\u201d, iar gnosticismul \u00een \u201esuntem, de fapt, o ras\u0103 superioar\u0103, dar suntem bloca\u021bi \u00eentr-o conspira\u021bie mondial\u0103 ce ne \u021bine s\u0103 nu ne cunoa\u0219tem mo\u0219tenirea divin\u0103; \u0219i doar prin opozi\u021bie, prin \u00eencerc\u0103rile noastre de a distruge ace\u0219ti st\u0103p\u00e2ni malefici, putem ob\u021bine aceast\u0103 mo\u0219tenire divin\u0103 a rasei superioare, ce e \u00een s\u00e2ngele nostru \u0219i \u00een p\u0103m\u00e2ntul na\u021biunii noastre\u201d. Iar antisemitismul lui Luther va fi amestecat cu un fir gnostic care zice \u201eoamenii care \u00eel venereaz\u0103 pe Demiurg, pe Dumnezeul Vechiului Testament, sunt evreii\u201d. Asist\u0103m la un \u201eco\u0219mar gnostic\u201d \u00een care Hitler construie\u0219te ceva ce este \u00eentre o religie, o ideologie totalitar\u0103 \u0219i o mitologie personal\u0103 pe care o exemplific\u0103, \u0219i de care oamenii sunt atra\u0219i.<\/p>\n\n\n\n
Nu po\u021bi, astfel, \u0219i nu trebuie, s\u0103 prive\u0219ti nazismul ca fiind, doar, o mi\u0219care politic\u0103. Este o ideologie pseudo-religioas\u0103, o propunere totalitar\u0103, ce con-fuzioneaz\u0103 \u0219i distorsioneaz\u0103 mitul, misticismul, na\u021bionalismul \u0219i le une\u0219te cu romantismul decadent \u0219i cu mitologia gnostic\u0103 decadent\u0103. \u201eVoin\u021ba de putere\u201d a lui Nietzsche este, \u0219i ea, adoptat\u0103 (filmul de propagand\u0103 nazist numindu-se, chiar, \u201eTriumful Voin\u021bei\u201d) \u0219i lipit\u0103 misticismului imperialist.<\/p>\n\n\n\n
Nazismul este un tsunami de bullshit, \u00een care toate aceste curente, n\u0103scute din colapsul celor 3 ordine, sunt \u021besute la un loc de Hitler pentru a oferi oamenilor un r\u0103spuns puternic \u0219i brutal la exigen\u021bele crizei de sens din Germania. Iar Hitler are \u0219i noroc, pentru c\u0103 acest \u00eentreg proces socio-cultural este intensificat de colapsul socio-economic al Marii Depresiuni, p\u0103r\u00e2nd s\u0103 \u00eei justifice visul de a rezolva criza de sens \u00een forma co\u0219marului gnostic.<\/p>\n\n\n\n
Avem, acum, dou\u0103 mari ideologii pseudo-religioase: Marxismul \u0219i nazismul, diametral opuse una fa\u021b\u0103 de cealalt\u0103, \u0219i care propun totalitarism infuzat cu mitologii pentru \u00een\u021belegerea \u0219i \u00eendreptarea KAIROS-ului istoriei spre utopia \u201et\u0103r\u00e2mului promis\u201d. Cele dou\u0103 se ciocnesc \u00een cea mai titanic\u0103 confruntare (ca s\u0103 folosim termenii utiliza\u021bi at\u00e2t de Marx, c\u00e2t \u0219i de Hitler), \u00een \u201elupta titanic\u0103\u201d a frontului de est din al doilea r\u0103zboi mondial. Tindem s\u0103 cunoa\u0219tem cel de-al doilea r\u0103zboi mondial, mai mult, din perspectiva Britanic\u0103 sau American\u0103, dar uit\u0103m c\u0103 frontul de vest este minuscul \u00een compara\u021bie cu ce s-a \u00eent\u00e2mplat pe cel din est.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen 1943, aceste for\u021be titanice, \u0219i for\u021bele socio-economice cu care au m\u0103r\u0219\u0103luit, se \u00eent\u00e2lnesc \u00een B\u0103t\u0103lia de la Kursk, pe frontul de est. Nu a mai existat nimic precum aceast\u0103 b\u0103t\u0103lie \u00een tot decursul istoriei. Este, literalmente, cea mai mare b\u0103t\u0103lie din toate timpurile, fiind implica\u021bi milioane de oameni, zeci de mii de piese de echipament, mii de tancuri \u0219i mii de avioane. C\u00e2mpul de lupt\u0103 se \u00eentinde de la un orizont la altul \u0219i asist\u0103m la acte individuale de o brutalitate incredibil\u0103 \u00een cadrul unei ma\u0219in\u0103rii uria\u0219e a distrugerii \u00een mas\u0103. B\u0103t\u0103lia de la Kursk se \u00eencheie cu victoria ruseasc\u0103 \u0219i, militar, reprezint\u0103 \u00eenceputul sf\u00e2r\u0219itului regimului nazist \u0219i ridicarea la putere a Uniunii Sovietice ca supraputere militar\u0103 ce va domina Europa de Est de acum \u00eenainte.<\/p>\n\n\n\n
Dar B\u0103t\u0103lia de la Kursk este peste puterile noastre de \u00een\u021belegere \u00een termeni de dimensiune \u0219i scop, moarte \u0219i cantitate de tehnologie \u0219i material utilizat, av\u00e2nd, de asemenea, un impact \u0219i asupra genealogiei crizei de sens. Aceast\u0103 \u201elupt\u0103 titanic\u0103\u201d este simptomatic\u0103 crizei de sens. Vedem, aici, o fixa\u021bie pe nivelurile de credin\u021be, ambele tabere fiind fixate pe sisteme de credin\u021be \u00een ideologii totalitare ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 ofere alternative seculare religiei. Sunt sisteme totalitare de idei care \u00eencearc\u0103 s\u0103 explice istoria, realitatea, modurile de ob\u021binere a utopiei \u0219i cum poate fi rec\u0103p\u0103tat\u0103 mo\u0219tenirea axial\u0103. Dar c\u0103utarea sensului este, complet, politizat\u0103. Mitologia este confuzionat\u0103 cu politica, cunoa\u0219terea de perspectiv\u0103 a fost redus\u0103 la \u00eenclina\u021bie politic\u0103, iar cunoa\u0219terea participativ\u0103 a fost redus\u0103, \u0219i ea, la identificare politic\u0103 cu o ideologie.<\/p>\n\n\n\n
Ce \u00eenseamn\u0103 aceast\u0103 mo\u0219tenire pentru noi, acum \u2013 pentru c\u0103, \u00een final, \u0219i Uniunea Sovietic\u0103 \u00eentr\u0103 \u00een colaps? Acest \u00eentreg proces secularizat politic al ideologiilor pseudo-religioase, nu sunt doar simptomatice crizei de sens, ci contribuie la aceasta (nu este doar un rezultat, ci alimenteaz\u0103 cauzal, exacerb\u00e2nd criza de sens). Cum? Avem \u00een fa\u021ba noastr\u0103 o meta-criz\u0103, o \u00eempletire de crize ecologice, socio-economice, spirituale, existen\u021biale, a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mentale etc. Pentru a \u00eenfrunta aceast\u0103 meta-criz\u0103, \u00een care criza de sens are un rol semnificativ (fiind interdependent\u0103 cu celelalte crize), avem nevoie de schimb\u0103ri profunde a con\u0219tiin\u021bei noastre, a cogni\u021biei noastre, a caracterului nostru (cultivarea virtu\u021bilor, a \u00een\u021belepciunii, a compasiunii \u0219i a transcenden\u021bei de sine), a culturii noastre (a modului \u00een care societ\u0103\u021bile noastre structureaz\u0103 cogni\u021bia-distribuit\u0103 \u0219i \u00een care creeaz\u0103 psihotehnologii sistematice).<\/p>\n\n\n\n
Iar singurul lucru din trecut care a creat seturi sistematice de psihotehnologii, care a transformat cogni\u021bia, con\u0219tiin\u021ba, caracterul \u0219i cultura \u00eentr-un mod interdependent, a fost religia. \u00cen secolele XIX \u0219i XX am \u00eencercat s\u0103 cre\u0103m alternative la aceasta, \u00een forma ideologiilor pseudo-religioase, dar acestea au sp\u0103lat p\u0103m\u00e2ntul cu s\u00e2nge. Deci ce e de f\u0103cut? Trebuie s\u0103 r\u0103spundem meta-crizei, de\u0219i am fost traumatiza\u021bi de ideologiile pseudo-religioase.<\/p>\n\n\n\n
Unii oameni caut\u0103 o \u00eentoarcere nostalgic\u0103 la religie, o \u00eencercare de a ignora toat\u0103 aceast\u0103 istorie, asta duc\u00e2nd la diverse tipuri de fundamentalism (incluz\u00e2nd, aici, unele forme de ateism ca fiind forme de fundamentalism pseudo-religios). Acest fundamentalism poate interac\u021biona cu modul \u00een care totul a fost politizat, \u00een aceast\u0103 interac\u021biune ap\u0103r\u00e2nd poten\u021bialul pentru terorism. De aceea, mul\u021bi oameni sunt reticen\u021bi la a urma aceast\u0103 cale a \u00eentoarcerii la religie ca r\u0103spuns la criza de sens.<\/p>\n\n\n\n
Cei mai mul\u021bi oameni sunt, \u00een schimb, bloca\u021bi \u00eentr-o pozi\u021bie post-religioas\u0103, \u00een care rejecteaz\u0103 \u00eentoarcerea nostalgic\u0103 la religie. Sunt fragmenta\u021bi, autodidac\u021bi, iar acest r\u0103spuns la criz\u0103 interac\u021bioneaz\u0103 periculos cu politizarea (facilitat\u0103 de lucruri precum social-media \u0219i internet), dar \u0219i cu ideologiile pseudo-religioase.<\/p>\n\n\n\n
Pare s\u0103 avem nevoie de o religie care nu poate sem\u0103na, deloc, cu o religie, \u0219i nu putem, nici, s\u0103 g\u0103sim rezolvarea \u00een ideologii pseudo-religioase (\u00eencerc\u00e2nd s\u0103 trat\u0103m criza ca pe o problem\u0103 politic\u0103). \u00cen\u021beleg\u00e2nd criza de sens ca o lupt\u0103 \u00eentre ideologii politice (ca proces politic ce utilizeaz\u0103 violen\u021ba sau argumentarea pentru a schimba credin\u021be), denaturezi, de fapt, criza. Prin urmare, nu exist\u0103 o solu\u021bie politic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Ne trebuie, cumva, o religie ce nu este o religie, un Dumnezeu al tuturor zeilor, iar asta reprezint\u0103 o dilem\u0103 (o contradic\u021bie), o dilem\u0103 ce ne blocheaz\u0103 \u0219i ne devoreaz\u0103. \u00cencle\u0219tarea ideologiilor pseudo-religioase nu e, doar, simptomatic\u0103 crizei de sens, ci contribuie la aceasta prin modul \u00een care ne blocheaz\u0103 \u00een aceast\u0103 dilem\u0103. \u00cen zilele noastre putem observa mitul \u201ezombi-ului\u201d, ca o \u00eencercare de articulare a acestei dileme \u0219i a aspectelor crizei de sens, a colapsului celor trei ordine (nomologic\u0103, normativ\u0103 \u0219i narativ\u0103), iar istoria acestei crize poate fi continuat\u0103 printr-o analiz\u0103 a culturii pop, a lucr\u0103rilor de art\u0103 \u0219i literatur\u0103 contemporan\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dar trebuie s\u0103 men\u021bion\u0103m \u0219i alte ideologii ce apar \u00een aceea\u0219i perioad\u0103, \u0219i care continu\u0103 s\u0103 apar\u0103 de atunci. Am v\u0103zut, deja, dezvoltarea comercialismului, dar vom vedea \u0219i concluzia acestei idei \u00een care arena politic\u0103 este locul \u00een care ideile se lupt\u0103 una cu alta \u0219i creeaz\u0103, astfel, sens. Secularizarea va fi \u00een\u021beleas\u0103 \u00een termenii […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":596,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[70],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/465"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=465"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/465\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":466,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/465\/revisions\/466"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/596"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=465"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=465"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=465"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}