![\"\"\/](\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/d\/d4\/S%C3%B8ren_Kierkegaard_%281813-1855%29_-_%28cropped%29.jpg\")
<\/figure><\/div>\n\n\nS\u00f8ren Kierkegaard propunerea Hegelian\u0103 \u2013 fiind un sistem al ideilor. Toat\u0103 conexiunea cu realitatea, cu noi \u0219i cu ceilal\u021bi, toate procesele prin care cultiv\u0103m \u00een\u021belepciune \u0219i transcenden\u021b\u0103 de sine, au fost transformate \u00eentr-un sistem de credin\u021be (de idei). Cunoa\u0219terea de perspectiv\u0103 \u0219i participativ\u0103 au fost pierdute, singura participare pe care o putem face fiind \u00een \u00een\u021belegerea \u0219i aprecierea sistemului Hegelian.<\/p>\n\n\n\n Kirkegaard critic\u0103 modul \u00een care \u00eencercarea noastr\u0103 de a fi \u00een contact cu cel-mai-realul sau \u00eencercarea de a realiza divinul precum ANAGOGE-ul Platonic (dialectica Platonic\u0103 era profund legat\u0103 de ANAGOGE) au fost complet separate de transformarea personal\u0103 \u0219i transcenden\u021ba de sine: nu trebuie s\u0103 suferi nicio schimbare radical\u0103, sau s\u0103 ai experien\u021be mistice, sau s\u0103 atingi o stare de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103, sau s\u0103 te love\u0219ti de o provocare Socratic\u0103 \u2013 teologia a devenit o reflectare de sine pur conceptual\u0103, propozi\u021bional\u0103 \u0219i ra\u021bional\u0103, nemaifiind, de niciun fel, angajat\u0103 \u00een proiectele experien\u021belor transformative.<\/p>\n\n\n\n \u00cen oferta Hegelian\u0103 a transcenden\u021bei de sine epistemic\u0103 (prin care \u00een\u021belegem modul \u00een care \u00een\u021belegem) s-a pierdut conexiunea pe care am v\u0103zut-o la Platon dinte transcenden\u021ba de sine \u0219i dep\u0103\u0219irea propriului ego-centrism, practic, pierdem modul \u00een care devenim radical diferi\u021bi de ce eram, modul \u00een care devenim mai capabili de iubire AGAPE-ic\u0103. Kirkegaard consider\u0103 c\u0103 atunci c\u00e2nd travers\u0103m aceste experien\u021be transformative, este necesar un \u201eact de credin\u021b\u0103\u201d deoarece nu te po\u021bi orienta ra\u021bional \u00een aceste experien\u021be.<\/p>\n\n\n\n Pentru Kirkegaard, acest sistem, de\u0219i este m\u0103re\u021b, are aceea\u0219i problem\u0103 pe care o remarcase Socrate \u00een g\u00e2ndirea filosofilor naturali\u0219ti: adev\u0103rurile profunde nu au relevan\u021b\u0103 existen\u021bial-transformativ\u0103 \u2013 nu vei g\u0103si la Hegel un mod de a cultiva \u00een\u021belepciunea, ci doar o structur\u0103 teoretic\u0103 pentru a interpreta istoria.<\/p>\n\n\n\n A treia direc\u021bie critic\u0103 este cea abordat\u0103 de Marx. P\u00e2n\u0103 acum am observat c\u0103 ce-i lipse\u0219te filosofie Hegeliene este conexiunea cu voin\u021ba (implicarea participativ\u0103), la Schopenhauer, \u0219i conexiunea cu experien\u021bele transformative (transcenden\u021ba de sine etic\u0103), la Kirkegaard. \u00cen viziunea lui Marx, istoria nu a fost direc\u021bionat\u0103 de ra\u021biune (\u0219i po\u021bi aici s\u0103-\u021bi aminte\u0219ti modelul Platonic al omului-leului-monstrului), ci de activit\u0103\u021bile noastr\u0103 socio-economice, practic, de \u00eencerc\u0103rile noastre de a ne satisface existen\u021ba material\u0103.<\/p>\n\n\n\n Marx a fost influen\u021bat de Feuerbach, chiar spun\u00e2nd c\u0103 nu \u00eel po\u021bi \u00een\u021belege p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu ai trecut prin lucr\u0103rile celui din urm\u0103. Feuerbach propune ideea (contrar\u0103 lui Hegel) c\u0103 religia nu este arena \u00een care s-a desf\u0103\u0219urat GEIST-ul \u0219i \u00een care s-au co-dezvoltat realitatea \u0219i inteligibilitatea, ci c\u0103 ea este o proiec\u021bie (termen ce va fi preluat de Freud \u0219i Jung) \u2013 c\u00e2nd te g\u00e2nde\u0219ti la Dumnezeu, proiectezi un model ideal al propriei umanit\u0103\u021bi. Ideea lui Feuerbach este c\u0103 aceast\u0103 proiec\u021bie distorsioneaz\u0103 \u0219i ne distrage de la rolul nostru \u00een procesul istoric, pentru ca, \u00een final, s\u0103 ne alieneze.<\/p>\n\n\n\n Marx preia aceast\u0103 critic\u0103 a religiei \u0219i o va privi, nu \u00eentr-un mod Hegelian (ca \u201evasul\u201d \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 GEIST-ul), ci ca pe o proiec\u021bie toxic\u0103 ce \u00een\u0219al\u0103 oamenii \u0219i \u00eei distrage de la rolul lor de autori ai istoriei. Marx sus\u021bine c\u0103 trebuie s\u0103 sc\u0103p\u0103m de aceste distorsiuni religioase \u0219i trebuie s\u0103 ne mut\u0103m aten\u021bia pe monstrul materialist pentru a observa la lucru dialectica \u2013 un materialism dialectic, nu un idealism dialectic. Astfel, ciocnirile istorice nu au loc \u00eentre idei contrastante \u0219i integrante, ci se petrec, \u00een forma unor lupte politice, \u00eentre tipuri opuse de stiluri de via\u021b\u0103 socio-economice. El \u00eemparte societatea \u00een clase (stiluri de via\u021b\u0103 socio-economice) aflate \u00een opozi\u021bie, ideea distinc\u021biei \u0219i a articul\u0103rii devenind una a conflictului dintre aceste clase \u2013 aceste clase fiind, totu\u0219i, \u00eenrudite \u0219i interdependente, baz\u00e2ndu-se \u0219i definindu-se una pe cealalt\u0103.<\/p>\n\n\n Karl Marx<\/em><\/p>\n\n\n\n Istoria este, astfel, dialectica prin care aceste lupte constante, aceste conflicte politice dintre clase, rezolv\u0103 contradic\u021biile din via\u021ba socio-economic\u0103 (aceasta e baza criticii Marxiste a capitalismului). Iar acest proces, de lupte politice \u0219i violen\u021b\u0103, ce rezolv\u0103 aceste contradic\u021bii din activit\u0103\u021bile noastre socio-economice, este \u00eencununat, \u00eentr-un final, cu un stadiu politic de pace \u0219i libertate (\u201ep\u0103m\u00e2ntul promis\u201d). Marx dezvolt\u0103 \u0219i duce la o concluzie logic\u0103 secularizarea implicit\u0103 din Hegel \u0219i consider\u0103 c\u0103 filosofia lui ofer\u0103 acel element participativ, ce lipse\u0219te la Hegel, \u00een forma unei chem\u0103ri la arme (filosofii doar au vorbit despre lume, comuni\u0219tii vor s\u0103 schimbe lumea \u2013 manifestul comunist). Dialectica \u0219i participarea se unesc \u00een ideea revolu\u021biei politice \u0219i socio-economice (\u0219i putem observa chiar \u0219i elemente de \u201evoin\u021b\u0103\u201d aici).<\/p>\n\n\n\n Avem, astfel, o ideologie violent\u0103 \u0219i totalizatoare, ce promite o utopie secular\u0103, reprezent\u00e2nd culminarea logicii interne a istoriei. Asist\u0103m, astfel, la o profund\u0103 politizare a procesului prin care oamenii ar trebui s\u0103-\u0219i manifeste credin\u021ba. Observ\u0103m cum, \u00een decursul istoriei, participarea la KAIROS-ul cre\u0219tinismului devine \u201eRevolu\u021bia\u201d, un punct de cotitur\u0103 al istoriei \u00een care trebuie s\u0103 participi, \u00een care trebuie s\u0103 fii pe calea corect\u0103 (cea dreapt\u0103) \u0219i prin care trebuie s\u0103 aduci utopia \u00een lumea real\u0103.<\/p>\n\n\n\n Kirkegaard \u00eempinge critica spre un existen\u021bialism, oarecum, religios, Schopenhauer, prin Nietzsche, o \u00eempinge spre un existen\u021bialism anti-religios, iar Marx o \u00eempinge c\u0103tre, evident, marxism. \u00cens\u0103 ce au \u00een comun aceste critici este un sentiment c\u0103 ideologia totalizatoare a lui Hegel nu a \u00eencorporat acea parte, esen\u021bial uman\u0103, a cre\u0103rii de sens.<\/p>\n\n\n\n S\u0103 recapitul\u0103m, acum. Am v\u0103zut cum propune Hegel s\u0103-i dep\u0103\u0219im pe Kant \u0219i pe Romantici prin rejec\u021bia no\u021biunii Kantiene de \u201elucru \u00een sine\u201d \u0219i spun\u00e2nd c\u0103 pattern-urile de inteligibilitate sunt, chiar, realitatea, neexist\u00e2nd nimic peste sau dincolo de ele \u2013 o form\u0103 de idealism; pe m\u0103sur\u0103 ce idealurile noastre sunt realizate, pe m\u0103sur\u0103 ce se formeaz\u0103 pattern-urile de inteligibilitate, \u0219i realitatea se formeaz\u0103, simultan. Acest sistem viu al pattern-urilor de inteligibilitate \u00een formare este numit GEIST, iar Hegel propune c\u0103 aceast\u0103 dezvoltare (formare) poate fi \u00een\u021beleas\u0103 ca un proces numit dialectic\u0103 \u2013 ca un ecou al lui Platon, dar separ\u00e2nd dialectica de ANAGOGE.<\/p>\n\n\n\n Dialectica este un proces prin care ideile (nu doar propozi\u021biile mentale, ci pattern-urile de inteligibilitate, pattern-urile prin care realitatea este realizat\u0103, at\u00e2t \u00een sensul de a fi cunoscut\u0103, c\u00e2t \u0219i acela de a fi actual\u0103) se articuleaz\u0103 \u0219i se diferen\u021biaz\u0103 una de alta, se contrasteaz\u0103 \u0219i se opun, ca apoi s\u0103 fie preluate \u00eentr-o integrare mai \u00eenalt\u0103. Aceast\u0103 nou\u0103 integrare devine, la r\u00e2ndul ei, o idee ce poate fi contrastat\u0103 mai departe, dialectica fiind un proces de complexificare a pattern-urilor de inteligibilitate (ira\u021bionalitatea, incapacitatea de a \u00een\u021belege, este transmutat\u0103 \u0219i actualizat\u0103 \u00een pattern-uri de \u00een\u021belegere tot mai profunde. \u00cen final, dialectica ajunge \u00eentr-un stadiu \u00een care se na\u0219te un sistem de idei ce \u00ee\u0219i \u00een\u021belege procesul dialectic (exemplificat, dup\u0103 cum zice Hegel, de propria lui filosofie), ajung\u00e2nd, astfel, la culminare, la GEIST-ul absolut.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 mergem pe ideea lui Hegel \u00een care \u201erealul\u201d este \u201era\u021bionalul\u201d, concluzia logic\u0103 este c\u0103 aceast\u0103 dezvoltare a ra\u021bionalului \u0219i a inteligibilit\u0103\u021bii este, de asemenea, \u0219i dezvoltarea realit\u0103\u021bii \u00eense\u0219i. Aceast\u0103 co-dezvoltare a sensului \u0219i a fiin\u021bei este modul \u00een care \u00eel vede Hegel pe Dumnezeu, un Dumnezeu secularizat \u0219i total ne-religios. Am v\u0103zut, de asemenea, c\u00e2t de mult \u0219i-a \u00een\u021beles Hegel filosofia \u00een termeni religio\u0219i, dar \u0219i cum \u0219i-a tradus constant ace\u0219ti termeni \u0219i experien\u021be religioase \u00een structuri conceptuale filosofice. El sus\u021bine, astfel, o nou\u0103 mitologie, una integrat\u0103 cu filosofia, o mitologie a ra\u021bionalului, ce trebuie s\u0103 fie, \u00een final, cea mai mare realizare a umanit\u0103\u021bii \u0219i culminarea istoriei. Marx duce aceast\u0103 dialectic\u0103 din lumea ideilor, \u00een lupta politic\u0103 dintre clase, ad\u0103ug\u00e2nd un element participativ \u00een forma particip\u0103rii la revolu\u021bie. Ceea ce a pornit \u00een romantism, a fructificat acum \u00een forma unor propuneri de ideologii secularizate, politice, aflate \u00een conflict, ca fiind modul \u00een care spiritualitatea va trebui \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i urm\u0103rit\u0103 (ideologii pseudo-religioase).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" S\u0103 vedem, \u00een continuare, cum s-au format r\u0103spunsurile critice lui Hegel, \u0219i cum acestea au infuzat intensificarea crizei de sens. Hegel pune bazele unui mod de secularizare a religiei \u00een sisteme de idei ce \u00eencearc\u0103 s\u0103 ne ofere explica\u021bii totale \u0219i care se manifest\u0103 ca ghizi \u2013 el este p\u0103rintele ideologiilor totalitare. Avem trei direc\u021bii […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":594,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[70],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/460"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=460"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/460\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":636,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/460\/revisions\/636"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/594"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=460"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=460"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=460"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
<\/em><\/p>\n\n\n\n![\"\"\/](\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/thumb\/d\/d4\/Karl_Marx_001.jpg\/1200px-Karl_Marx_001.jpg\")
<\/figure><\/div>\n\n\n