![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\nDac\u0103 ne amintim, Kant are urm\u0103torul model pentru modul \u00een care mintea \u00eencadreaz\u0103 realitatea pentru a produce ceea ce e ra\u021bional, model preluat, ulterior, de romantici: cu c\u00e2t e\u0219ti mai aproape de contactul cu realitatea, cu at\u00e2t mai mult inversezi procesul de realizare, acest contact f\u0103c\u00e2ndu-se prin intermediul st\u0103rilor mentale ira\u021bionale. Ideea cu care vine Kant este c\u0103 realitatea reprezint\u0103 \u201elucrul \u00een sine\u201d cu care nu putem interac\u021biona \u00een mod direct, ci numai prin intermediul experien\u021bei (deconectarea cu lumea devenind radicalizat\u0103) \u0219i astfel, tot sensul este \u00eencastrat \u00eentr-o activitate \u00eenchis\u0103 \u00een sine, auto-construit\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Cum nu putem fi niciodat\u0103 \u00een contact direct cu \u201elucrul \u00een sine\u201d, romanticii propun o idee radical\u0103, opus\u0103 Revolu\u021biei Axiale, \u00een care, prin deplasarea spre st\u0103ri mai ira\u021bionale, putem reface contactul cu realitatea. Kant se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu r\u0103spunsul romanticilor \u00een g\u00e2ndirea lui Hegel. Hegel un g\u00e2nditor titanic, complex \u0219i dificil, dar ne vom concentra \u00een continuare doar pe acele idei relevante crizei de sens.<\/p>\n\n\n\n
Primul lucru pe care \u00eel spune Hegel este c\u0103 ideea \u201elucrului \u00een sine\u201d nu are niciun sens. El puncteaz\u0103 ideea c\u0103 \u201elucrul \u00een sine\u201d este complet necunoscut \u0219i, pentru el, un lucru complet necunoscut este totuna cu acel lucru fiind inexistent \u2013 dac\u0103 nu putem \u0219tii nimic despre un lucru, nu are trebui s\u0103 ne mai g\u00e2ndim la acel lucru ca fiind ceva existent, ca ceva ce trebuie luat \u00een considerare c\u00e2nd vorbim despre o rela\u021bie cu realitatea. Iar c\u00e2nd renun\u021bi la conceptul de \u201elucru \u00een sine\u201d, ajungi la concluzia c\u0103 realitatea e g\u0103sit\u0103 complet doar \u00een interiorul nostru \u2013 o form\u0103 de idealism ce sus\u021bine c\u0103 realitatea este, \u00een totalitate, construit\u0103 \u00een minte.<\/p>\n\n\n\n
Hegel vine, astfel, cu ideea c\u0103 \u201erealul este ra\u021bionalul\u201d. Acest ra\u021bional \u0219i realitatea sunt, de fapt, identice, deoarece \u00cen lipsa \u201elucrului \u00een sine\u201d r\u0103m\u00e2i, doar, cu aceast\u0103 concluzie. Vedem c\u0103 aceast\u0103 idee este o deriva\u021bie important\u0103 de la Parmenide, exemplificat \u00een Platon, care spune c\u0103 ar exista o conexiune profund\u0103 \u00eentre \u201ea fi\u201d \u0219i \u201ea fi cunoscut\u201d, \u00eentre a sim\u021bi ceva ca fiind real \u0219i inteligibilitatea pe care ne-o demonstreaz\u0103 acel lucru. Hegel preia aceast\u0103 idee Platonic\u0103 \u0219i o c\u0103s\u0103tore\u0219te cu o critic\u0103 a \u201elucrului \u00een sine\u201d, rezult\u00e2nd urm\u0103toarea idee: mintea nu creeaz\u0103 structurile experien\u021bei ra\u021bionale ale realit\u0103\u021bii (a\u0219a cum zicea Kant), ci ea creeaz\u0103 \u00eens\u0103\u0219i structurile realit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
Dar ce facem cu elementele ira\u021bionale de care vorbeau Romanticii? Hegel le reinterpreteaz\u0103, privind aceste aspecte ira\u021bionale ale min\u021bii, nu ca mi\u0219c\u00e2ndu-ne spre contactul cu \u201elucrul \u00een sine\u201d incognoscibil, ci ca reprezent\u00e2nd un poten\u021bial al min\u021bii pentru ra\u021bionalitate. Ideea este c\u0103 experien\u021ba noastr\u0103 ra\u021bional\u0103 \u0219i inteligibil\u0103 nu este complet dezvoltat\u0103, nefiind, \u00eenc\u0103, actualizat\u0103 (\u0219i aici sim\u021bim aspectul Aristotelian din g\u00e2ndirea lui Hegel). C\u00e2nd vorbim, aici, de minte, vorbim de un \u00eentreg sistem de modele de inteligibilitate ce lucreaz\u0103 la unison, modele de inteligibilitate pe care le folosim pentru a da sens. De exemplu, \u00een camera \u00een care sunt, mintea mea structureaz\u0103 experien\u021ba, dar dac\u0103 nu exist\u0103 niciun \u201elucru \u00een sine\u201d \u0219i, astfel, nu e nimic dincolo de structura experien\u021bei mele, pot concluziona c\u0103 tot ce se afl\u0103 \u00een camer\u0103 este, \u00eentr-un sens, activitatea acestor modele de inteligibilitate, iar realitatea modelelor de inteligibilitate reprezint\u0103 mintea mea \u00een sens extins.<\/p>\n\n\n\n
Aceste modele de inteligibilitate structureaz\u0103 realitatea (ne fiind doar o experien\u021b\u0103 a realit\u0103\u021bii) \u0219i formeaz\u0103 un sistem viu, ce se dezvolt\u0103 (ca la Aristotel, trec printr-un proces de auto-actualizare),<\/p>\n\n\n
![\"\"\/](\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/0\/08\/Hegel_portrait_by_Schlesinger_1831.jpg\")
<\/figure><\/div>\n\n\nGeorg Wilhelm Friedrich Hegel elementele ira\u021bionale fiind constant transformate \u00een elemente mai ra\u021bionale \u0219i inteligibile. Germanii au un cuv\u00e2nt pentru aceste sisteme vii de modele de inteligibilitate prin care d\u0103m, la final, sens lucrurilor: GEIST (o combina\u021bie de sensuri \u00eentre \u201eminte\u201d \u0219i \u201espirit\u201d).<\/p>\n\n\n\n Pornind de la argumentul \u00eempotriva existen\u021bei unei realit\u0103\u021bi incognoscibile, modelele prin care d\u0103m sens lucrurilor sunt identice cu modelele prin care realitatea este structurat\u0103 inteligibil. Avem de-a face cu un idealism individual (ce va fi cunoscut ca un \u201eidealism absolut\u201d \u2013 \u201eabsolut\u201d fiind un alt termen folosit pentru acest sistem al auto-realiz\u0103rii modelelor de inteligibilitate \u00een locul no\u021biunii de \u201eminte individual\u0103\u201d) \u2013 vezi, \u0219i tu, c\u0103 e greu s\u0103 nu cazi \u00een abstractism atunci c\u00e2nd vorbe\u0219ti de idealismul Hegelian. Astfel, c\u00e2nd e\u0219ti de acord cu Kant \u0219i cu romanticii, c\u00e2nd accep\u021bi argumentul lui Hegel \u00eempotriva \u201elucrului \u00een sine\u201d \u0219i \u00eei interpretezi pe romantici \u00een modul \u00een care a f\u0103cut-o Hegel, ob\u021bii idee de GEIST.<\/p>\n\n\n\n Dar cum po\u021bi studia GEIST-ul, acest sistem viu al modelelor de inteligibilitate care structureaz\u0103 experien\u021ba \u0219i realitatea? Hegel ne r\u0103spunde c\u0103 prin intermediul istoriei, \u00een\u021beleg\u00e2nd istoria ca fiind procesul prin care realitatea \u0219i \u00een\u021belegerea realit\u0103\u021bii se descoper\u0103, \u00een tandem, una pe cealalt\u0103. Studiind istoria, cau\u021bi pattern-uri \u00een care oamenii au creat sens sistematic, feluri prin care culturile au creat viziuni ale lumii ca moduri de a crea sens \u0219i moduri \u00een care am creat gramatici pentru a putea da sens nou\u0103 \u0219i lumii. Acestea sunt pattern-urile pe care le \u201erealiz\u0103m\u201d \u2013 \u00een ambele sensuri ale cuv\u00e2ntului \u201erealiz\u0103m\u201d: at\u00e2t ceva ce tr\u0103im, ce vine ca experien\u021b\u0103, c\u00e2t \u0219i un mod \u00een care lucrurile sunt f\u0103cute reale, devin reale, \u00eentr-un sens de dezvoltare.<\/p>\n\n\n\n Ne uit\u0103m, deci, la istorie pentru a descoperi dezvoltarea acestei gramatici a inteligibilit\u0103\u021bii, gramatica g\u00e2ndirii umane, a modului \u00een care ne construim lumi din pattern-uri de inteligibilitate \u00een care putem ac\u021biona \u00eentr-un mod plin de sens \u0219i \u00een care ne putem \u00een\u021belege pe noi \u0219i lumea din jur. Iar Hegel observ\u0103 c\u0103 dac\u0103 se uit\u0103 la istorie, aceasta nu apare static\u0103, ci c\u0103 trece prin stadii de dezvoltare \u0219i aceast\u0103 dezvoltare este dat\u0103 de dou\u0103 procese ce ac\u021bioneaz\u0103 \u00een direc\u021bii opuse:<\/p>\n\n\n\n 1) Un proces de diferen\u021biere (de articulare). C\u00e2nd \u00eencerci s\u0103 creezi sens, trebuie, mai \u00eent\u00e2i, s\u0103 \u00een\u021belegi diferen\u021bele dintre lucruri, trebuie s\u0103 distingi, s\u0103 clarifici \u0219i s\u0103 contrastezi elementele componente. Articularea \u00eenseamn\u0103 s\u0103 vorbe\u0219ti cu scopul de a crea sens, dar \u0219i s\u0103 g\u0103se\u0219ti toate \u00eencheieturile (articula\u021biile), toate punctele de diviziune, din lucruri.<\/p>\n\n\n\n 2) Un proces de integrare. Un proces prin care aducem la un loc mai multe lucruri cu scopul de a ob\u021bine conexiuni sistematice (devenim con\u0219tien\u021bi de ele, dar le \u0219i construim \u2013 nu ca indivizi, ci ca participan\u021bi \u00een modul \u00een care pattern-urile de inteligibilitate se manifest\u0103 \u00een g\u00e2ndirea noastr\u0103, \u00een comportamentul nostru, \u00een modul \u00een care tr\u0103im \u0219i suntem \u00een lume).<\/p>\n\n\n\n Hegel prive\u0219te procesul de \u00een\u021belegere ca fiind procesul de creare a sistematiz\u0103rilor (c\u00e2nd diferen\u021biezi \u0219i integrezi simultan, pui lucrurile \u00eentr-o rela\u021bie sistemic\u0103). Pentru a \u00een\u021belege mai bine, s\u0103 facem o analogie. C\u00e2nd studiezi dezvoltarea copiilor, po\u021bi vedea cum modul \u00een care copiii dau sens lumii le deschide acea lume \u00een anumite feluri, acel mod d\u00e2ndu-le un anumit nivel de \u00een\u021belegere. Dar, pe m\u0103sur\u0103 ce trec prin stadiile de dezvoltare, acest sistem se \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te , iar unele lucruri care erau p\u00e2n\u0103 \u00een acel punct confuze (\u201econ-fuze\u201d, fuzionate \u00eempreun\u0103) sunt acum diferen\u021biate \u0219i reintegrate \u00eentr-o \u00een\u021belegere sistematizat\u0103 mai complex\u0103 a lumii (\u00een\u021belegerea fiind nu doar \u00een minte, ci \u0219i \u00een modul \u00een care \u00eei apare structurat\u0103 lumea).<\/p>\n\n\n\n Ai, astfel, un sistem viu al pattern-urilor de inteligibilitate pe care le po\u021bi vedea pe parcursul istoriei cum au fost mereu articulate prin diferen\u021biere \u0219i apoi integrate \u00een noi moduri de \u00een\u021belegere a fiin\u021bei (\u0219i modurile \u00een care lumea este nou \u201e\u00een-fiin\u021bat\u0103\u201d). Hegel crede, prin urmare, c\u0103 a observat aceast\u0103 dezvoltare intern\u0103 a GEIST-ului (asem\u0103n\u0103toare unui organism viu) \u00een istoria ideilor: c\u00e2nd este propus\u0103 o idee (un mod de \u00een\u021belegere), ea este contrastat\u0103 (clarificat\u0103, diferen\u021biat\u0103) cu o idee contrar\u0103, iar cele dou\u0103 idei sunt aduse, apoi, \u00eentr-o \u201eintegrare m\u0103rit\u0103\u201d (o \u00eenalt\u0103 integrare).<\/p>\n\n\n Aceste idei sunt popularizate sub numele de \u201etez\u0103\u201d, \u201eantitez\u0103\u201d \u0219i \u201esintez\u0103\u201d. Odat\u0103 format\u0103, aceast\u0103 \u201eintegrare m\u0103rit\u0103\u201d devine, la r\u00e2ndul ei, o idee cu care \u00eencepem, din nou, procesul, \u0219i tot a\u0219a mai departe. Ob\u021bii, astfel, o dezvoltare a articul\u0103rii \u0219i integr\u0103rii pattern-urilor de inteligibilitate (care, pentru Hegel, sunt pattern-urile realit\u0103\u021bii) printr-o continu\u0103 complexificare. Hegel nume\u0219te acest proces DIALECTIC\u0102. De exemplu, ai oameni care \u00eencearc\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentrebarea \u201ece e realitatea?\u201d. Unii (Parmenide), ar spune c\u0103 pentru ca ceva s\u0103 fie real, realitatea trebuie s\u0103 fie imuabil\u0103 (neschimbabil\u0103) \u2013 pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd \u0219tiu ceva, \u0219tiu c\u0103 e adev\u0103rat, iar ca ceva s\u0103 fie adev\u0103rat, natura lucrului nu se poate schimba, altfel nu ar fi adev\u0103rat \u2013 apoi al\u021bii (Heraclit) ar spune c\u0103 realitatea e schimbare pur\u0103 \u2013 capacitatea de a tr\u0103i realitatea, atunci c\u00e2nd consideri experien\u021ba ca fiind o iluzie, presupune lipsa unui con\u021binut al experien\u021bei, neav\u00e2nd un obiect pe care s\u0103-l \u201etr\u0103ie\u0219ti\u201d. Acum, cu aceste dou\u0103 viziuni fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 (a fi real \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii neschimbat \u0219i a fi real \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii \u00eentr-o permanent\u0103 schimbare), vine Platon care propune o variant\u0103 integrativ\u0103. El spune c\u0103 ar fi ni\u0219te pattern-uri eterne care organizeaz\u0103 structural procesele de schimbare. Acesta este, astfel, tipul de g\u00e2ndire pe care se bazeaz\u0103 \u0219tiin\u021ba modern\u0103. Ea se bazeaz\u0103 pe existen\u021ba unor legi (pattern-uri eterne) care constr\u00e2ng \u0219i interac\u021bioneaz\u0103 cu for\u021be (complet definite de modul \u00een care schimb\u0103 lucruri), \u0219tiin\u021ba fiind o sintez\u0103 a acestor dou\u0103 \u00eencerc\u0103ri de \u00een\u021belegere a realit\u0103\u021bii (folosim matematica, pentru a vorbi despre legi, \u0219i experimente, pentru for\u021be).<\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 dialectic\u0103 (termen inspirat de Platon), acest proces al modului \u00een care GEIST-ul se dezvolt\u0103 istoric, este un proces de transcenden\u021b\u0103 de sine a GEIST-ului (modul \u00een care GEIST-ul se dezvolt\u0103, se auto-actualizeaz\u0103, modul \u00een care trece de la un proces ira\u021bional de crea\u021bie a sensului, la unul ra\u021bional \u0219i sistematic). Hegel consider\u0103 c\u0103 \u00een istoria dialecticii se poate ajunge \u00eentr-un stadiu \u00een care sistemul de \u00een\u021belegere \u0219i realizare devine con\u0219tient de sine \u2013 unul din sistemele cre\u0103rii sensului ce se na\u0219te este \u00eens\u0103\u0219i aceast\u0103 idee. Se poate observa hybrisul \u00een Hegel aici, el spun\u00e2nd, \u00een esen\u021b\u0103, c\u0103 filosofia lui este filosofia \u00een care acest proces de GEIST \u0219i realizare au devenit con\u0219tiente, reflectiv, de sine, acest proces cre\u00e2nd o \u00een\u021belegere sistematic\u0103 a principiului dialectic al GEIST-ului. Acest punct reprezint\u0103, la Hegel, GEIST-ul ABSOLUT. Acest \u00eentreg proces are un TELOS, un scop, \u00eentreaga istorie \u00eendrept\u00e2ndu-se (iar Hegel se consider\u0103 descoperitorul acestui lucru) c\u0103tre acest moment de idealism absolut.<\/p>\n\n\n\n S\u0103 ne amintim, scurt, c\u0103 ra\u021bionalitatea e privit\u0103, de Hegel, ca un proces sistematic de auto-dezvoltare a GEIST-ului, a \u00een\u021belegerii de sine. Acum, c\u00e2nd procesul de crea\u021bie a sensului, de \u00een\u021belegere, intr\u0103 \u00een acest stadiu a \u00een\u021belegerii de sine, c\u00e2nd procesul creeaz\u0103 sisteme de idei ce cuprind acest pattern al dialecticii, Hegel consider\u0103 c\u0103 am trecut de la \u00cen\u021belegere (cu \u00ce mare, nefiind vorba de \u00een\u021belegerea individual\u0103, ci \u00een\u021belegerea GEIST-ului) la Ra\u021biune.<\/p>\n\n\n\n Principiul cre\u0103rii ra\u021bionale a sensului pleac\u0103 de la \u201ea \u00een\u021belege lucruri\u201d spre \u201ea \u00een\u021belege totul \u00een mod sistematic\u201d (\u00een care toate lucrurile sunt integrate \u00eentr-o \u00een\u021belegere sistematic\u0103), iar acea \u00een\u021belegere sistematic\u0103 este auto-reflectiv\u0103 (include, se refer\u0103 \u0219i se auto-\u00een\u021belege pe sine). Astfel, \u00een acest mod, ra\u021bionalitatea s-a auto-realizat. Acum, dac\u0103 punem totul la un loc al\u0103turi de premisa original\u0103 \u0219i crucial\u0103 a idealismului (dac\u0103 acesta e un proces prin care ra\u021bionalitatea se realizeaz\u0103 pe sine, \u0219i dac\u0103 realitatea este ra\u021bionalul) vom concluziona c\u0103 acesta este un proces prin care realitatea se auto-realizeaz\u0103 (se realizeaz\u0103 pe sine).<\/p>\n\n\n\n Acest proces (ce lucreaz\u0103 \u00een \u0219i prin noi, \u00een \u0219i prin istorie), prin care realitatea \u0219i ra\u021bionalitatea s-au auto-realizat, este Dumnezeu. Hegel preia aceast\u0103 idee ebraico-cre\u0219tin\u0103, \u00een care Dumnezeu este procesul prin care cre\u0103m sens, ne dezvolt\u0103m \u0219i cre\u0103m lumea \u00eempreun\u0103 cu el, \u0219i creeaz\u0103 o \u00een\u021belegere filosofic\u0103 a acestui proces, traduc\u00e2nd modul religios de a vorbi despre istorie \u00eentr-unul complet secular \u0219i filosofic (a secularizat \u0219i ra\u021bionalizat mo\u0219tenirea evreiasc\u0103).<\/p>\n\n\n\n Acest Dumnezeu este, \u00een multe sensuri, un Dumnezeu secularizat, non-religios. Acesta nu e un Dumnezeu care intervine \u00een istorie prin profe\u021bi, ci unul care a fost realizat de un filosof (Hegel), prin ac\u021biuni reflective \u0219i prin contemplare. Hegel \u0219i-a \u00een\u021beles proiectul \u00een termeni foarte religio\u0219i, dar a tradus continuu acei termeni \u00een termeni-concepte filosofice ale dezvolt\u0103rii ra\u021bionale. El va lua constant termeni religio\u0219i \u0219i \u00eei va trece prin acest tip de traducere, care le va transforma \u00een teorii filosofice conceptuale ale modului \u00een care ra\u021bionalitatea, inteligibilitatea \u0219i realitatea s-au co-dezvoltat \u00eempreun\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u201eAici voi discuta o idee care, din c\u00e2te \u0219tiu, nu a mai trecut prin mintea nim\u0103nui: trebuie s\u0103 g\u0103sim o nou\u0103 mitologie, dar aceast\u0103 mitologie trebuie s\u0103 fie \u00een serviciul ideilor, trebuie s\u0103 fie o mitologie a Ra\u021biunii [\u2026] \u00een cele din urm\u0103, iluminatul \u0219i neluminatul trebuie s\u0103 se ia de m\u00e2n\u0103 [\u2026]<\/em> S\u0103 lu\u0103m un exemplu de cum face Hegel aceast\u0103 traducere, din mitologie \u00een filosofie, pentru a crea noua religie, care este dincolo de oricare alt\u0103 religie. Vom urm\u0103ri procesul prin care \u00cen\u021belegerea se deplaseaz\u0103 spre Ra\u021bional \u0219i, \u00een paralel, modul \u00een care Mitologia se deplaseaz\u0103 spre Filosofie.<\/p>\n\n\n Vom exemplifica, pe baza acestei structuri, modul \u00een care Hegel secularizeaz\u0103 trinitatea.<\/p>\n\n\n\n Hegel ia \u00eentreaga ma\u0219in\u0103rie teologic\u0103 \u0219i o integreaz\u0103 cu \u00een\u021belegerea filosofic\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021bific\u0103 a vremurilor lui (precum f\u0103cuse \u0219i Aquino la vremea lui, integr\u00e2nd religia cu filosofia Aristotelian\u0103) cre\u00e2nd, astfel, un sistem foarte potent de generare de super-sinteze. Acest aspect e important pentru c\u0103 Hegel a sim\u021bit (aici fiind un element de hybris) c\u0103 sistemul lui a exemplificat \u0219i demonstrat lucrul despre care vorbea \u2013 c\u0103 sistemul lui filosofic, \u00eentr-un fel, ofer\u0103 o explica\u021bie total\u0103 a realit\u0103\u021bii, min\u021bii, fiin\u021bei, lui Dumnezeu, religiei, filosofiei \u0219i istoriei.<\/p>\n\n\n\n Astfel, idealismul german devine extrem de influent datorit\u0103 capacit\u0103\u021bii de super-sinteze pe care o oferea. Vedem, de asemenea, c\u0103 el reprezint\u0103 o \u00eencercare puternic\u0103 de a salva ma\u0219in\u0103ria gener\u0103rii de sens \u0219i a mo\u0219tenirii axiale pentru a ne oferi, cumva, un mod \u00een care s\u0103 putem \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi \u0219i dezvolta contactul cu realitatea \u00eentr-un mod ce este, concomitent, spiritual \u0219i ra\u021bional. Hegel \u00eencearc\u0103 s\u0103 ofere o gramatic\u0103 puternic\u0103, un set de concepte filosofice, un vocabular conceptual \u0219i principii teoretice pentru a structura acest vocabular \u2013 o gramatic\u0103 prin care s\u0103 putem r\u0103spunde crizei de sens. Hegel va avea un impact enorm asupra oric\u0103rei \u00eencerc\u0103ri viitoare de a r\u0103spunde crizei de sens, datorit\u0103 felului \u00een care a totul a putut fi sintetizat, \u00eens\u0103 unele voci vor considera c\u0103 acest tip de idealism german nu poate reprezenta o pozi\u021bie viabil\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Dar s\u0103 ne \u00eentoarcem pu\u021bin la Kant pentru a urm\u0103ri o alt\u0103 linie de idei cruciale crizei de sens, o linie ce pleac\u0103 dinspre Kant spre Hegel. Dup\u0103 cum \u0219tim, Kant reprezint\u0103 o influen\u021b\u0103 puternic\u0103 \u00een romantism, acest romantism av\u00e2nd un impact major \u00een g\u00e2ndirea lui Hegel. Dac\u0103 ne amintim, Kant are urm\u0103torul model pentru […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":593,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[70],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/454"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=454"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/454\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":640,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/454\/revisions\/640"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/593"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=454"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=454"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=454"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
<\/em><\/p>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-1.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n
*mitologicul \u0219i filosoficul trebuie s\u0103 fie la unison
[\u2026] mitologia trebuie s\u0103 devin\u0103 filosofie pentru a-i face pe oameni ra\u021bionali, iar filosofia trebuie s\u0103 devin\u0103 mitologic\u0103 pentru a sensibiliza filosofii [\u2026]
<\/em> *aceasta este o propunere filosofic\u0103, dar \u0219i un program socio-cultural pentru a transforma religia, oamenii \u0219i rolul filosofiei
[\u2026] un spirit mai \u00eenalt, trimis din ceruri, trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 noua religie din noi, iar aceasta va fi ultima \u0219i cea mai m\u0103rea\u021b\u0103 lucrare a omenirii.\u201d
<\/em>*utopia final\u0103, culminarea: va fi ultima religie pentru c\u0103 \u00eentreg procesul dialectic, \u00een ultima etap\u0103 (\u00een care GEIST-ul, acest sistem viu al pattern-urilor de inteligibilitate \u0219i a felului \u00een care realitatea e structurat\u0103), genereaz\u0103 o \u00een\u021belegere de sine sistematic\u0103, prin care ne \u00een\u021belegem \u00eentreaga istorie cultural\u0103 \u0219i intelectual\u0103 trecut\u0103.<\/p>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2022\/07\/image-76.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\nMitologie<\/strong><\/td> Filosofie<\/strong><\/td><\/tr> Tat\u0103l<\/td> \u00cen\u021belegerea este nearticulat\u0103, neactualizat\u0103, nediferen\u021biat\u0103.<\/td><\/tr> Fiul<\/td> \u00cen\u021belegerea \u00eencepe s\u0103 se diferen\u021bieze, ap\u0103r\u00e2nd articul\u0103ri ale unor elemente particulare<\/td><\/tr> *observ\u0103m c\u0103 Fiul este antiteza Tat\u0103lui<\/td><\/tr> Fiul este reconciliat cu Tat\u0103l prin sacrificiu<\/td> Realizarea identit\u0103\u021bii prin diferen\u021bierea dintre Tat\u0103l \u0219i Fiul<\/td><\/tr> *o nou\u0103 identitate este creat\u0103, integrarea \u0219i diferen\u021bierea fiind aduse la un loc \u2013 \u00cen\u021belegerea realizeaz\u0103 c\u0103 ea este format\u0103 din diferen\u021biere \u0219i integrare, declan\u0219\u00e2nd reconcilierea (are loc o con\u0219tientizare de sine de ordin \u00eenalt)<\/td><\/tr> Sf\u00e2ntul Duh<\/td> GEIST-ul con\u0219tient de sine<\/td><\/tr> *\u00een urma realiz\u0103rii c\u0103 Dumnezeu e AGAPE, el este identificat cu procesul prin care ne transform\u0103m unul pe altul \u00een persoane, AGAPE-ul nefiind ceva ce posed\u0103m \u00een minte, ci e ceva \u00een care exist\u0103m, un proces de creare de sens \u0219i creare de persoane (\u0219i comunit\u0103\u021bi de persoane), iar GEIST-ul con\u0219tient de sine zice: Dumnezeu a fost dintotdeauna AGAPE, doar c\u0103 nu eram con\u0219tien\u021bi de acest lucru, Dumnezeu s\u0103l\u0103\u0219luind \u00een dezvoltarea comunit\u0103\u021bii<\/td><\/tr><\/tbody><\/table><\/figure>\n\n\n\n