![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-2.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\nAceast\u0103 \u201evoin\u021b\u0103 de a tr\u0103i\u201d este neobosit\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 scop, fiind ira\u021bional\u0103. \u0218i aici Schopenhauer \u00eentoarce lucrurile cu capul \u00een jos spun\u00e2nd c\u0103 \u201evoin\u021ba de a tr\u0103i\u201d (ira\u021bionalul) ac\u021bioneaz\u0103 f\u0103c\u00e2nd ra\u021biunea posibil\u0103, dar nu ac\u021bioneaz\u0103 \u00een serviciul ra\u021bionalului. Kant inverseaz\u0103 protestantismul, iar Schopenhauer \u00eel inverseaz\u0103 pe Kant: Kant spunea c\u0103 procesarea ira\u021bional\u0103 era \u00een serviciul ra\u021bionalului, \u00eens\u0103 Schopenhauer spune c\u0103 ira\u021bionalul e, de fapt, la conducere (\u201evoin\u021ba e precum un om uria\u0219, iar ego-ul \u00eei st\u0103 pe umeri\u201d). Ra\u021bionalul este, astfel, o mic\u0103 ma\u0219in\u0103rie aflat\u0103 \u00een serviciul ira\u021bionalului (\u0219i aici \u00eel avem pe Jung).<\/p>\n\n\n\n
S\u0103 folosim un citat din Schopenhauer pentru a vedea cum acesta \u00eel prefigureaz\u0103 pe Freud: \u201esexul este gluma sadic\u0103 pe care specia o face individului\u201d \u2013 pentru c\u0103 sexul reprezint\u0103 aceast\u0103 \u201evoin\u021b\u0103 de a tr\u0103i\u201d, o voin\u021b\u0103 ira\u021bional\u0103 ce filtreaz\u0103 \u0219i \u00eencadreaz\u0103 toat\u0103 experien\u021ba ta, promi\u021b\u00e2ndu-\u021bi sens \u0219i \u00eemplinire, tot ceea ce Dumnezeu cu religia \u0219i istoria \u00ee\u021bi ofereau, dar c\u00e2nd faci sex nimic din toate acestea nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103. Dup\u0103 care se \u00eentreab\u0103: care e diferen\u021ba dintre cineva care face sex 40 de ani \u0219i o efemerid\u0103 care o face pentru o zi?<\/p>\n\n\n\n
Suntem, deci, m\u00e2na\u021bi neobosit de ira\u021bional, \u0219i po\u021bi vedea cum totul e adus \u00een minte, apoi \u00een incon\u0219tientul ira\u021bional \u2013 aici este, acum, retras Dumnezeul arbitrar, dup\u0103 ce a trecut prin viziunea Lutheran\u0103, Cartezian\u0103, Kantian\u0103 \u0219i Schopenhaurian\u0103, noi r\u0103m\u00e2n\u00e2nd simple ma\u0219in\u0103rii (\u00een prezent \u00eel avem pe Richard Dawkins care zice c\u0103 suntem simple ma\u0219in\u0103rii replicatoare pentru genele noastre egoiste, dar putem vedea c\u0103 ideea nu este una radical\u0103).<\/p>\n\n\n\n
La Schopenhauer putem observa apari\u021bia nihilismului, a acestei pasivit\u0103\u021bi, pentru c\u0103 a v\u0103zut c\u0103, odat\u0103 ce renun\u021bi la conexiunea dintre \u201ecrearea de sens\u201d \u0219i \u201era\u021bionalitate\u201d, pre\u021bul pl\u0103tit este unul masiv. Ai o existen\u021b\u0103 lipsit\u0103 de sens, aceasta fiind modelat\u0103 \u0219i \u00eencadrat\u0103, nu de contactul cu realitatea (nici m\u0103car de contactul cu ego-ul ra\u021bional), ci de o voin\u021b\u0103 de a tr\u0103i incon\u0219tient\u0103, arbitrar\u0103 \u0219i ira\u021bional\u0103 ce \u00ee\u021bi modeleaz\u0103,<\/p>\n\n\n
![\"\"\/](\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/thumb\/b\/bc\/Arthur_Schopenhauer_by_J_Sch%C3%A4fer%2C_1859b.jpg\/800px-Arthur_Schopenhauer_by_J_Sch%C3%A4fer%2C_1859b.jpg\")
<\/figure><\/div>\n\n\nArthur Schopenhauer filtreaz\u0103 \u0219i \u00eencadreaz\u0103 \u00eentreaga ta experien\u021b\u0103 a lumii, pentru ca, \u00een final, s\u0103 mori. Deci, pentru ce a fost toat\u0103 aceast\u0103 existen\u021b\u0103?<\/p>\n\n\n\n Schopenhauer \u00eenc\u0103 mai are destul romantism \u00een el, consider\u00e2nd c\u0103 \u00een art\u0103 putem deveni dezinteresa\u021bi \u00eendeajuns de sinele nostru \u00eenc\u00e2t s\u0103 putem \u201elini\u0219tii\u201d voin\u021ba de a tr\u0103i, destul c\u00e2t s\u0103 ob\u021binem pauze momentane de la aceast\u0103 neobosit\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de sens voin\u021b\u0103 de a tr\u0103i. Acesta este modul \u00een care romantismul (ca ideologie pseudo-religioas\u0103) \u0219i nihilismul (ca r\u0103spuns existen\u021bial) devin legate \u00eentre ele inextricabil, de\u0219i majoritatea oamenilor nu realizeaz\u0103 acest lucru.<\/p>\n\n\n\n Schopenhauer are un urma\u0219 m\u0103re\u021b, o persoan\u0103 ce este, acum, foarte proeminent\u0103, pentru c\u0103, dac\u0103 Schopenhauer este str\u0103mo\u0219ul nihilismului, Nietzsche este str\u0103mo\u0219ul post-modernismului. Nietzsche este un discipol al lui Schopenhauer \u0219i a lui Wagner \u2013 iar Wagner reprezint\u0103 romantismul \u00een muzic\u0103 deoarece, rup\u00e2ndu-i conexiunea cu cheia muzical\u0103 \u0219i abandon\u00e2nd ultimele vestigii ale gramaticii, deschide posibilitatea ca muzica s\u0103 fie desprins\u0103 de tradi\u021bie (\u00eens\u0103 problema cu Wagner e c\u0103 a fost un anti-semit feroce).<\/p>\n\n\n\n Acum, te po\u021bi \u00eentreba: ce e cu Germania \u0219i anti-semitismul? Am v\u0103zut cum gnosticismul (ce func\u021bioneaz\u0103 ca un curent de baz\u0103, de la Misticii din Rhineland) are o versiune posibil\u0103 profund anti-semitic\u0103, dar este \u0219i o conexiune cu Luther care spune c\u0103 \u201esuntem vinova\u021bi c\u0103 nu i-am ucis pe to\u021bi [evreii]\u201d \u0219i care propune arderea c\u0103r\u021bilor lor, a sinagogilor, a caselor lor \u0219i punerea acestora la munc\u0103 for\u021bat\u0103 sau exilarea lor. De ce ar spune Luther asta? Pentru c\u0103, \u00een mintea lui, evreii sunt adep\u021bi ai Legii ce \u00eencerc\u0103 s\u0103-\u0219i c\u00e2\u0219tige m\u00e2ntuirea, dar cum Luther are o interpretare a Legii (bazat\u0103 pe Augustin \u0219i Pavel) \u00een care scopul ei este acela de a-\u021bi ar\u0103ta c\u0103 e\u0219ti complet incapabil de a-\u021bi c\u00e2\u0219tiga m\u00e2ntuirea, \u0219i cum evreii \u00eel rejecteaz\u0103 pe Iisus, reject\u00e2nd astfel m\u00e2ntuirea \u0219i credin\u021ba \u00een termenii Legii (interpretate de Luther), rezult\u0103 c\u0103 evreii sunt malefici. Este interesant de observat c\u0103 cei doi oameni considera\u021bi a fi autorii stilului Germaniei moderne sunt Luther \u0219i Nietzsche.<\/p>\n\n\n Dar renun\u021b\u0103 Nietzsche la modelul lui Schopenhauer? Nu. \u00cel ia \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103-l inverseze p\u0103str\u00e2nd no\u021biunea de voin\u021b\u0103, ideea c\u0103 e mai profund\u0103 dec\u00e2t ra\u021bionalul, c\u0103 \u00eencadreaz\u0103 lucrurile filtr\u00e2ndu-le, dar reject\u00e2nd multe din elementele Kantiene \u0219i din cele Platonice (el spun\u00e2nd, chiar: \u201e\u00eel ur\u0103sc pe Socrate. \u00cemi e at\u00e2t de apropiat \u00eenc\u00e2t mereu m\u0103 lupt cu el\u201d). Este \u00een conflict profund cu Revolu\u021bia Axial\u0103 pentru c\u0103 vine cu un mod de a r\u0103spunde nihilismului lui Schopenhauer \u00een forma \u201evoin\u021bei de putere\u201d (ce \u00eemparte elemente cu Spionza). Schopenhauer vine cu ideea c\u0103 totul are o \u201evoin\u021b\u0103 de a tr\u0103i\u201d, pe c\u00e2nd la Nietzsche totul are o \u201evoin\u021b\u0103 de putere\u201d \u2013 totul preseaz\u0103 \u00een exteriorul lui, iar pentru Nietzsche aceast\u0103 voin\u021b\u0103 de putere nu este un element prezent doar \u00een min\u021bile noastre, ci este un element al \u00eense\u0219i realit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n La Schopenhauer, c\u00e2nd suntem \u00een contact cu voin\u021ba de a tr\u0103i, suntem \u00een contact, de fapt, cu acea for\u021b\u0103 ce mi\u0219c\u0103 lucrurile, pentru c\u0103 cea mai ira\u021bional\u0103 parte a noastr\u0103 este partea aflat\u0103 \u00een cel mai bun contact cu realitatea, dar este ostenitor pentru c\u0103 voin\u021ba este neobosit\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de sens. Pe c\u00e2nd, la Nietzsche,<\/p>\n\n\n Friedrich Nietzsche voin\u021ba de putere, aceast\u0103 putere pre-cre\u0219tin\u0103 de a extinde, de a crea \u0219i de a te st\u0103p\u00e2ni \u00een lume (el spune: \u201enu mai fii at\u00e2t de cre\u0219tin!\u201d) este un mod de a recupera ceva pierdut \u00een istorie: transcenden\u021ba de sine. El vede aceast\u0103 voin\u021b\u0103 de putere ca fiind o dorin\u021b\u0103 (precum cea din Revolu\u021bia Axial\u0103) pentru transcenden\u021b\u0103 de sine \u0219i auto-dep\u0103\u0219ire (de remarcat faptul c\u0103 tat\u0103l lui era pastor Lutheran \u2013 deci \u00een\u021belege cre\u0219tinismul \u00eentr-un mod total Lutheran, \u00een care cre\u0219tinismul presupune inhibarea capacit\u0103\u021bii pentru transcenden\u021ba de sine).<\/p>\n\n\n\n Nietzsche este puternic influen\u021bat de stoici \u0219i de al\u021bi g\u00e2nditori ai Revolu\u021biei Axiale, pe care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eei actualizeze, dar este blocat, \u00een anumite aspecte importante, de aceast\u0103 interpretare Lutheran\u0103 a cre\u0219tinismului. El spune c\u0103 cre\u0219tinismul a reprimat transcenden\u021ba de sine \u0219i c\u0103 acesta e motivul pentru care suferim, \u0219i dac\u0103 am scoate condamnarea cre\u0219tin\u0103 a acestei transcenden\u021be, atunci \u201evoin\u021ba de a tr\u0103i\u201d cea pesimist\u0103 va deveni activa \u201evoin\u021ba de putere\u201d prin care putem recupera sensul pierdut \u00een criza de sens. \u00cens\u0103 asta este o cale periculoas\u0103 de luat \u00een procesul g\u00e2ndirii.<\/p>\n\n\n\n E greu s\u0103 faci o critic\u0103 lui Nietzsche pentru c\u0103 acesta nu are o singur\u0103 voce. El are multiple voci ce se submineaz\u0103 \u0219i se critic\u0103 una pe cealalt\u0103 \u2013 te \u00eennebune\u0219te \u2013 \u0219i, de aceea, dac\u0103 cineva zice c\u0103 are o singur\u0103 interpretare, trebuie s\u0103 fie atent, pentru c\u0103 a-l citi pe Nietzsche e ca \u0219i cum ai citi Biblia. El chiar scrie \u201eA\u0219a gr\u0103ita Zarathustra\u201d cu inten\u021bia de a \u00eenlocui Biblia, \u00een\u021beleg\u00e2nd rolul pe care le au mitul, imagistica \u0219i simbolul.<\/p>\n\n\n\n Nietzsche \u00een\u021belege c\u00e2t de predispu\u0219i suntem la auto-am\u0103gire \u0219i critic\u0103 constant umanitatea pentru acest lucru, dar nu poate face nimic spre a ameliora acest fapt pentru c\u0103, \u00een g\u00e2ndirea lui, ra\u021biunea, ce a trecut prin procesul Kantian \u0219i Cartezian spre a deveni acel proces prin care facem \u00eencadr\u0103ri logice, a pierdut ceva. Problema cu Nietzsche este c\u0103 vorbe\u0219te de transcenden\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 o ma\u0219in\u0103rie pentru \u00eenfruntarea auto-am\u0103girii. \u0218i care e acea ma\u0219in\u0103rie pentru \u00eenfruntarea auto-am\u0103girii \u00een tradi\u021bia Platonic\u0103, pe care Nietzsche o rejecteaz\u0103? Este exact ra\u021bionalitatea, acel set de psihotehnologii ce ofer\u0103 transcenden\u021ba de sine prin modul \u00een care te antreneaz\u0103 \u00een dep\u0103\u0219irea auto-am\u0103girii. \u0218i pentru c\u0103 este at\u00e2t de con\u0219tient de auto-am\u0103gire, \u0219i pentru c\u0103 este atras de ideea transcenden\u021bei de sine, \u00een Nietzsche are loc o tragedie, el neput\u00e2nd s\u0103 ne ofere o ma\u0219in\u0103rie pentru dep\u0103\u0219irea auto-am\u0103girii necesar\u0103 transcenden\u021bei. Tot ce ne ofer\u0103 \u00een acest sens este o critic\u0103 ne\u00eencetat\u0103, o satir\u0103 ne\u00eencetat\u0103 \u0219i o ne\u00eencetat\u0103 subminare de sine.<\/p>\n\n\n\n Este onest, dar nu e capabil de ra\u021biunea necesar\u0103 adres\u0103rii auto-am\u0103girii \u0219i, prin urmare, are un model, cu o singur\u0103 fa\u021bet\u0103, a transcenden\u021bei de sine \u021besute \u00eentr-o \u201evoin\u021b\u0103 de putere\u201d, iar acest model se va dovedi a fi foarte periculos.<\/p>\n\n\n\n Nietzsche este, totu\u0219i, unul din marii profe\u021bi ai crizei de sens (profet \u00een sensul Vechiului Testament) \u0219i, de\u0219i nu ofer\u0103 o solu\u021bie adecvat\u0103 la aceast\u0103 criz\u0103, indic\u0103, totu\u0219i, c\u0103 un rol important \u00een rezolvarea ei \u00eel are recuperarea din mo\u0219tenirea axial\u0103 a ideii de transcenden\u021b\u0103 radical\u0103 de sine \u00een cadrul unei viziuni seculare a lumii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Romantismul trece rapid la Schopenhauer \u2013 str\u0103bunul nihilismului. Schopenhauer internalizeaz\u0103 complet modelul lumii pe care l-am v\u0103zut \u00een timpul lui Ockham \u0219i Luther. Pornind de la ideile lui Kant, spune c\u0103 partea ra\u021bional\u0103 este deconectat\u0103 de la realitate, iar partea ira\u021bional\u0103 (idee pe care o preia de la romantici) este definit\u0103 de imagina\u021bie, care apare […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":592,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[70],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/448"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=448"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/448\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":644,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/448\/revisions\/644"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/592"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=448"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=448"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=448"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
<\/em><\/p>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-3.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"\"\/](\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/thumb\/1\/1b\/Nietzsche187a.jpg\/1200px-Nietzsche187a.jpg\")
<\/figure><\/div>\n\n\n
<\/em><\/p>\n\n\n\n