{"id":444,"date":"2022-07-08T01:00:15","date_gmt":"2022-07-07T22:00:15","guid":{"rendered":"https:\/\/www.deniscalin.com\/?p=444"},"modified":"2023-06-06T17:51:45","modified_gmt":"2023-06-06T14:51:45","slug":"20-immanuel-kant-si-romantismul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.deniscalin.com\/?p=444","title":{"rendered":"20. Immanuel Kant \u0219i Romantismul"},"content":{"rendered":"\n<p>Kant \u00eencearc\u0103 s\u0103 rezolve aceast\u0103 fractur\u0103 a realului pe care Descartes a l\u0103sat-o \u00een urma lui (cele dou\u0103 laturi: cea interioar\u0103, subiectiv\u0103, \u0219i cea exterioar\u0103 matematic\u0103, obiectiv\u0103) venind cu o \u00eentrebare important\u0103: \u201ecum de este matematica at\u00e2t de bun\u0103 la a descrie realitatea?\u201d (de ce am accepta propunerea lui Galileo cum c\u0103 aceasta ar fi limbajul universului?) La un moment dat aveam un r\u0103spuns la aceast\u0103 \u00eentrebare, r\u0103spunsul neo-platonic, \u00een forma ideii c\u0103 realitatea este bazat\u0103 pe forme inteligibile (EIDOS-ul), iar aceste forme nu pot fi dec\u00e2t abstracte.<\/p>\n\n\n\n<p>Ce \u00eencearc\u0103 Kant s\u0103 fac\u0103, \u00een acest punct, e s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un mod \u00een care s\u0103 poat\u0103 aduce cele dou\u0103 fa\u021bete ale realit\u0103\u021bii lui Descartes la un loc: cum pot spune c\u0103 matematica \u00eemi ofer\u0103 acces la realitate c\u00e2nd tot ce am, de fapt, e acces la propria minte? Iar Kant vine cu o propunere inedit\u0103, pe care o consider\u0103 a fi \u201eo revolu\u021bie Copernician\u0103\u201d, radicaliz\u00e2nd lucrurile \u0219i mai mult: aceste categorii, aceste pattern-uri de inteligibilitate pe care le g\u0103sim \u00een lume (propriet\u0103\u021bile matematice) nu sunt, de fapt, acolo \u2013 cel pu\u021bin, nu sunt \u00een sensul \u00een care credem c\u0103 ar fi. Kant, folosindu-se de ideile lui Ockham, spune c\u0103 toate aceste pattern-uri de inteligibilitate pe care le crezi c\u0103 ar fi \u00een lume sunt, de fapt, \u00een mintea ta. Ceea ce zice Kant este c\u0103 aceste metode de a m\u0103sura lumea matematic, nu se afl\u0103 \u00een lumea exterioar\u0103, ci ele sunt moduri \u00een care experien\u021ba trebuie categorizat\u0103 pentru a avea sens \u00een minte.<\/p>\n\n\n\n<p>Cum lumea e foarte confuz\u0103 \u0219i complex\u0103, \u0219i e prea mult\u0103 pentru mintea mea, va trebui s\u0103 o filtrez pentru a se potrivi ochiului \u0219i creierului meu, pentru a avea sens \u00een mintea mea. Ideea lui Kant este c\u0103 ar exista structuri \u00een minte care ac\u021bioneaz\u0103 ca ni\u0219te cadre filtrante, acestea impun\u00e2nd o structur\u0103 de inteligibilitate peste experien\u021b\u0103, fiind un mod de abordare invers-Platonic. Practic, nu descoperi pattern-urile de inteligibilitate ce organizeaz\u0103 structural-func\u021bional lumea, ci impui acele pattern-uri peste informa\u021bia primit\u0103 pentru a se potrivi min\u021bii \u0219i pentru a avea sens. Aceasta este baza capacit\u0103\u021bii tale de a ra\u021biona lumea, put\u00e2nd s\u0103 ra\u021bionezi nu pentru c\u0103 lumea ar fi structurat\u0103 ra\u021bional (dup\u0103 cum zicea Ockham, lumea e inerent absurd\u0103), ci pentru c\u0103 ai filtrat-o \u00eentr-un mod ce poate fi procesat\u0103 de minte conform gramaticii ei interne. Practic, nu descoperi lumea (propriet\u0103\u021bile matematice a lucrurilor), ci mintea ta filtreaz\u0103 \u0219i impune o structur\u0103 asupra lucrurilor pentru a avea sens \u0219i, astfel, pentru a fi accesibil\u0103 min\u021bii. Pe scurt, mintea ta d\u0103 sens lucrurilor.<\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-large\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/f\/f2\/Kant_gemaelde_3.jpg\" alt=\"\"\/><\/figure><\/div>\n\n\n<p class=\"has-text-align-center\"><em>Immanuel Kant<br><\/em><\/p>\n\n\n\n<p>Realitatea, astfel, nu e descoperit\u0103 prin matematic\u0103, aceasta fiind, fundamental, modul prin care mintea impune o structur\u0103 asupra realit\u0103\u021bii pentru a o putea ra\u021biona. Dac\u0103 ne amintim cum modelul contactului cu lumea a fost retras \u00een minte de c\u0103tre Luther \u0219i apoi retras, cu adev\u0103rat, de c\u0103tre Descartes, acum nu numai c\u0103 este retras \u00een minte, ci este de-a dreptul \u00eenchis acolo. Mintea e blocat\u0103 \u00een ea \u0219i tot ce poate ajunge la ea trebuie, mereu, s\u0103 treac\u0103 prin acest cadru filtrant, iar pentru Kant asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu putem cunoa\u0219te, niciodat\u0103, lumea a\u0219a cum este ea (folose\u0219te termenul de \u201elucrul \u00een sine\u201d). Iat\u0103 cum proiectul cartezian de c\u0103utare a certitudinii este, acum, complet subminat.<\/p>\n\n\n\n<p>Mintea este \u00een contact, \u00een cele din urm\u0103, doar cu ea \u00eens\u0103\u0219i, nu are niciun contact cu lumea \u0219i nu este doar retras\u0103 din lume, ci este izolat\u0103 \u0219i blocat\u0103 \u00een ea \u00eens\u0103\u0219i. Dar, m\u0103car, poate s\u0103 r\u0103spund\u0103 \u00eentreb\u0103rii \u201ede ce func\u021bioneaz\u0103 matematica at\u00e2t de bine?\u201d Conform lui Kant, acest lucru este posibil pentru c\u0103 matematica este gramatica cu care opereaz\u0103 mintea noastr\u0103. Matematica, care pare un lucru at\u00e2t de abstract \u0219i ciudat mental, ce pare s\u0103 ne ofere acces la structura lumii, de fapt nu ne ofer\u0103 acest acces, ci creeaz\u0103 o structur\u0103 \u00een lumea experien\u021bei ce are sens pentru om.<\/p>\n\n\n\n<p>Acesta e pre\u021bul masiv pl\u0103tit pentru unificarea celor dou\u0103 laturi a lui Descartes: le retragi pe ambele \u00een minte \u0219i devii, radical, deconectat de lume. \u00ce\u021bi po\u021bi imagina c\u0103 au fost oameni deranja\u021bi de aceast\u0103 concluzie, fiind o idee greu de acceptat, \u0219i vor exista c\u00e2teva voci importante ca r\u0103spuns: romanticii \u0219i Hegel.<\/p>\n\n\n\n<p>Dar avem de-a face cu o idee aici, \u00eentr-un fel implicit\u0103. \u00ce\u021bi po\u021bi imagina filtrul ca av\u00e2nd mai multe niveluri de procesare, iar asupra informa\u021biei brute din \u201elucrul \u00een sine\u201d, ce trebuie procesat\u0103, este impus\u0103 structura din minte. Modelul prevalent \u00een psihologia cognitiv\u0103 este reprezentat de aceast\u0103 gramatic\u0103 Kantian\u0103 a \u00een\u021belegerii min\u021bii ca fiind contrastul dintre \u201eprocesarea de jos \u00een sus\u201d \u0219i \u201eprocesarea de sus \u00een jos\u201d. Procesarea de jos \u00een sus (\u0219i am mai discutat despre ea atunci c\u00e2nd am elaborat \u201eaten\u021bia\u201d) este o procesare ce porne\u0219te din percep\u021bie \u0219i se deplaseaz\u0103 spre cogni\u021bie, iar cea de sus \u00een jos este procesarea ce porne\u0219te din cogni\u021bie (din cunoa\u0219tere) \u0219i se deplaseaz\u0103 spre percep\u021bie (putem s\u0103 ne amintim de exemplul <img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" width=\"46\" height=\"13\" class=\"wp-image-648\" style=\"width: 46px;\" src=\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-6.png\" alt=\"\"> \u00een care \u0219tii care liter\u0103 e H \u0219i care e A folosind cuv\u00e2ntul pentru a dezambiguiza literele \u0219i literele pentru a construi cuv\u00e2ntul, cele dou\u0103 procese fiind inter-penetrante \u00eentr-un mod auto-organizator \u00een afara con\u0219tiin\u021bei cognitive \u2013 acesta fiind modul \u00een care citirea este posibil\u0103).<\/p>\n\n\n\n<p>Vedem aceea\u0219i structur\u0103 \u0219i \u00een ideea Kantian\u0103: mintea impune o structur\u0103 filtr\u00e2nd, \u00eencadr\u00e2nd \u0219i structur\u00e2nd informa\u021bia ce vine din lume \u2013 acest model cognitiv este cel mai utilizat \u00een \u0219tiin\u021bele cognitive, fiind un mod puternic de a privi lucrurile. \u0218i, pe m\u0103sur\u0103 ce te deplasezi spre minte, pe m\u0103sur\u0103 ce te duci spre \u00eencadrare, cogni\u021bia devine tot mai ra\u021bional\u0103, tot mai inteligibil\u0103 \u0219i logic\u0103.<\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-full\"><img decoding=\"async\" loading=\"lazy\" width=\"291\" height=\"183\" src=\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-4.png\" alt=\"\" class=\"wp-image-646\"\/><\/figure><\/div>\n\n\n<p>Iar acum po\u021bi face o observa\u021bie mai ciudat\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce procesarea devine tot mai ra\u021bional\u0103 m\u0103 dep\u0103rtez, de fapt, tot mai mult de contactul cu lumea. A se observa inversiunea platonic\u0103 (inversarea structurii platonice) si consecin\u021ba pe care o aduce. La Platon, pe m\u0103sur\u0103 ce urmezi ra\u021bionalitatea, te deplasezi tot mai mult spre realitate, dar la Kant, pe m\u0103sur\u0103 ce urmezi ra\u021bionalitatea, te dep\u0103rtezi, de fapt, de contactul cu realitatea.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00centrebarea care se pune, automat, este dac\u0103 nu cumva \u0219i opusul este valabil. Iar aici trebuie s\u0103 observi cum aceast\u0103 idee face posibil\u0103 g\u00e2ndirea lui Freud \u0219i a lui Jung. Ca s\u0103 \u00eel ai pe Jung trebuie s\u0103 iei epistemologia Kantian\u0103 (Jung este un neo-Kantian) \u0219i s\u0103 \u00eei adaugi mitologia gnostic\u0103 (Jung = Kant + gnosticism). De ce? Pentru c\u0103, dac\u0103 o iei \u00een direc\u021bia invers\u0103, dac\u0103 \u00ee\u021bi deschizi mintea spre aceste p\u0103r\u021bi ale cogni\u021biei mai ira\u021bionale, mai pu\u021bin procesate, grani\u021ba dintre con\u0219tiin\u021ba con\u0219tient\u0103 \u0219i incon\u0219tien\u021b\u0103 devine tot mai permeabil\u0103 experien\u021bei; pe m\u0103sur\u0103 ce de deplasezi spre imaginar, spre ira\u021bional, spre aspectele onirice ale cogni\u021biei, vei pierde ra\u021bionalitatea dar vei ob\u021bine contactul cu lumea.<\/p>\n\n\n\n<p>Romanticii pornesc de la ideile lui Pascal \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 re-captureze pierduta cunoa\u0219tere participativ\u0103 \u0219i de perspectiv\u0103 \u0219i, astfel, contactul actual cu realitatea. Dar, din cauz\u0103 c\u0103 se afl\u0103 \u00een acela\u0219i cadru Kantian, felul \u00een care realizeaz\u0103 acest lucru este prin deplasarea spre ad\u00e2ncurile ira\u021bionale ale min\u021bii, acelea fiind p\u0103r\u021bile din minte cele mai apropiate realit\u0103\u021bii. Freud \u0219i Jung vor lua de la romanticii modul \u00een care se fac deplasarea spre realitate, Freud duc\u00e2ndu-se complet \u00een psihic, iar Jung cobor\u00e2nd \u00een psihic \u0219i apoi \u00eenapoi \u00een lume (vom dezvolta aceste aspecte mai t\u00e2rziu).<\/p>\n\n\n\n<p>Aceasta e ideea principal\u0103 a romantismului: romantismul nu este despre a-\u021bi iubi partenerul sexual \u00een vreun mod anume, ci e ideea c\u0103 putem re-captura contactul cu realitatea prin \u00eendep\u0103rtarea de straturile ra\u021bionale ale cogni\u021biei \u0219i \u00eendreptarea spre cele ira\u021bionale. Dar de ce este romantismul asociat cu iubirea? Pentru c\u0103 romanticii \u00eencearc\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la gnoza \u0219i la cunoa\u0219terea participativ\u0103 neoplatonic\u0103 care, \u00een acea tradi\u021bie, apare \u00een forma iubirii. Mut\u00e2ndu-te spre ira\u021bional ob\u021bii contactul, printr-o rela\u021bie cu lumea \u00een care e\u0219ti \u00een contact cu o alt\u0103 persoan\u0103 \u00een forma unei descoperiri mutuale \u00eentre tine \u0219i acea persoan\u0103 (iubirea). Re\u00eentoarcerea romantic\u0103 la realitate, prin ira\u021bionalitate, devine conectat\u0103 cu iubirea \u2013 de aici avem iubirea romantic\u0103 \u0219i ideea c\u0103 iubirea este o for\u021b\u0103 complet ira\u021bional\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Dar care este acea facultate mental\u0103 care st\u0103 \u00eentre percep\u021bie \u0219i ra\u021bionare? Romanticii spun c\u0103 ar fi \u201eimagina\u021bia\u201d (percep\u021bia lucr\u00e2nd cu \u201elucrul \u00een sine\u201d). Imagina\u021bia este locul unde mintea impune ini\u021bial acea ordine peste datele brute ale experien\u021bei. Pentru noi \u2013 iar romanticii au fost foarte critici \u00een acest sens \u2013 imagina\u021bia este \u00een\u021beleas\u0103 ca fiind o simpl\u0103 mi\u0219care a imaginilor mentale \u00een mintea noastr\u0103. \u00cens\u0103 romanticii au f\u0103cut o distinc\u021bie important\u0103 \u00eentre imagina\u021bie \u0219i acea facultate mental\u0103 pe care o numeau \u201efantasm\u0103\u201d. Pentru ei, imagina\u021bia este modul \u00een care mintea impune structur\u0103 datelor brute pentru a le face accesibile ra\u021biunii. Imagina\u021bia este locul \u00een care ne putem apropia (dep\u0103rt\u00e2ndu-ne de ra\u021biune) de a accesa realitatea \u2013 muzica \u0219i arta vor fi privite ca fiind cele ce ne dau acces, prin imagina\u021bie, la ceea ce e real. De ce? Pentru c\u0103 \u00een muzic\u0103 \u0219i art\u0103 mintea pare s\u0103 impun\u0103 ordinea \u00eentr-un mod ce creeaz\u0103 sens, pentru ca informa\u021bia s\u0103 poat\u0103 fi, ulterior, ra\u021bionat\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Avem, acum, dou\u0103 viziuni aflate \u00een opozi\u021bie: 1) viziunea veche, reprezentat\u0103 de iluminism (John Locke), \u00een care mintea este v\u0103zut\u0103 ca fiind o foaie goal\u0103 pe care experien\u021ba sim\u021burilor vine \u0219i scrie (empirismul) \u0219i 2) viziunea romantic\u0103 \u2013 \u00een care nu putem \u0219tii vreodat\u0103 cum e lumea \u00een sine \u2013 \u00een care lumea este o foaie goal\u0103 pe care imagina\u021bia se exprim\u0103. De aici avem sensul cuv\u00e2ntului \u201eexpresie\u201d \u2013 \u201eex-presie\u201d, a fi presat; mintea, prin imagina\u021bie, se preseaz\u0103 pe tabla lumii \u2013 \u0219i termenul de \u201eproiec\u021bie\u201d (pe lume) ce va fi folosit de Jung \u0219i Freud.<\/p>\n\n\n\n<p>Din cauza acestor dou\u0103 viziuni, romanticii se simt c\u0103 sunt \u00eentr-o competi\u021bie cu empiri\u0219tii (care devin parte a ceea ce se va numi \u201emodelul \u0219tiin\u021bific\u201d). Problema e c\u0103 ambele viziuni \u2013 a min\u021bii ca foaie goal\u0103 pe care lumea este impresionat\u0103 (\u201eim-presio-nat\u0103\u201d, presat\u0103 pe ea), Locke folosind termenul de \u201eimpresii\u201d pentru modul \u00een care lumea \u201ese impresioneaz\u0103\u201d pe mintea ta; \u0219i cea a romanticilor \u00een care lumea este o foaie alb\u0103 pe care mintea se \u201eexprim\u0103\u201d \u2013 sunt gre\u0219ite.<\/p>\n\n\n\n<p>Dar ce ob\u021binem, totu\u0219i, este o ceva nou. Toat\u0103 lumea este atras\u0103 de romantism, acesta devenind o mi\u0219care pan-european\u0103 \u2013 \u00een art\u0103, literatur\u0103, muzic\u0103 (Beethoven), poezie (Blake, Woodsworth) \u2013 fiind adoptat p\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een religie prin Schleiermacher \u0219i pare, cel pu\u021bin, s\u0103 fac\u0103 ceea ce f\u0103cea religia \u00een trecut: integreaz\u0103 arta cu proiectul cre\u0103rii sensului, oferindu-\u021bi un cadru \u00een care po\u021bi re-ob\u021bine contactul cu realitatea deplas\u00e2ndu-te spre lumea imagina\u021biei \u2013 te va pune ira\u021bional \u00een contact cu realitatea. Romantismul este prima dintre, \u0219i sursa tuturor urm\u0103toarelor, ideologii pseudo-religioase \u2013 arat\u0103 \u0219i se comport\u0103 ca o religie \u0219i realizeaz\u0103 o transformare masiv\u0103 a culturii, cogni\u021biei \u0219i con\u0219tiin\u021bei (iar oamenii \u00eencep s\u0103 experimenteze cu st\u0103ri de con\u0219tiin\u021b\u0103 alterat\u0103).<\/p>\n\n\n\n<p>Dar pl\u0103tim un pre\u021b devastator pentru aceast\u0103 ideologie pseudo-religioas\u0103 a romantismului, aceasta fiind, \u00eenc\u0103, vie \u00een cultura noastr\u0103 atunci c\u00e2nd vorbim de iubire. Comediile romantice sunt ni\u0219te perversiuni metafizice ciudate \u00een care ne debaras\u0103m de modelul \u0219tiin\u021bific \u0219i credem c\u0103, cumva, iubirea este o for\u021b\u0103 ira\u021bional\u0103 ce ne aduce \u00een contact cu cursul istoriei noastre personale \u0219i cu destinul nostru. Dar toate acestea sunt bullshit-uri devastatoare pentru c\u0103 tu e\u0219ti, \u00eenc\u0103, blocat \u00een locul \u00een care te-au l\u0103sat Luther \u0219i Descartes, \u00een mintea ta, neput\u00e2nd s\u0103 fii \u00een contact direct cu realitatea, \u0219i crezi c\u0103 po\u021bi ob\u021bine acest contact direct g\u00e2ndind \u0219i comport\u00e2ndu-te ira\u021bional. \u00cencerci, de fapt, s\u0103 faci ma\u0219in\u0103ria imagina\u021biei s\u0103 duc\u0103 \u00een spate \u00eentreaga greutate neo-platonic\u0103 care, \u00eenainte, era purtat\u0103 de religie, tradi\u021bie, filosofie \u0219i istorie. \u00cencerci s\u0103-\u021bi faci partenerul romantic s\u0103 ia locul acestor lucruri, dar nimeni nu poate duce a\u0219a ceva. Intri, astfel, \u00eentr-o rela\u021bie romantic\u0103 cu expectan\u021be de neatins pentru cealalt\u0103 persoan\u0103, aceasta trebuind s\u0103 adreseze tot ceea ce ai pierdut.<\/p>\n\n\n\n<p>Aceste ideologii pseudo-religioase sunt importante pentru c\u0103 ne arat\u0103 o \u00eencercare de a cuprinde \u00een cuvinte, \u00een propozi\u021bii, \u00een moduri de g\u00e2ndire ideologice, tot ceea ce era oferit de religii. Problema cu romanticii (\u0219i ei \u00een\u021beleg c\u0103 limbajul nu poate cuprinde totul, de aceea folosesc poezia) e c\u0103, neav\u00e2nd nicio tradi\u021bie sapien\u021bial\u0103, neav\u00e2nd practicile spirituale, neav\u00e2nd seturi sistematice de psihotehnologii, neav\u00e2nd metode \u0219i ghiduri pentru aceste experien\u021be transformative, tot ce ai, \u00een cele din urm\u0103, sunt cuvintele, iar dac\u0103 nu ai \u00eenclina\u021bii artistice, nu vei fi capabil s\u0103 \u00een\u021belegi prea mult din ele \u2013 totul fiind redus acum la cuvinte. Romanticii nu ne ofer\u0103 practici, institu\u021bii, seturi sistematice de psihotehnologii, ci ne dau promisiuni, imagini \u0219i cuvinte.<\/p>\n\n\n\n<p>De\u0219i se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te pe \u00eentreg continentul, este un <em>junk-food<\/em> spiritual: este gustos, dar nu ofer\u0103 nutri\u021bie. Romantismul este, destul de repede, tradus \u00een forme mult mai oribile, dar nu \u00eenainte de a da foc lumii \u2013 romantismul joac\u0103 un rol principal \u00een declan\u0219area Revolu\u021biei Franceze \u0219i a R\u0103zboaielor Napoleoniene, Beethoven scriind muzic\u0103, ini\u021bial, pentru c\u0103 era un fan al lui Napoleon dar abandon\u00e2ndu-l c\u00e2nd acesta se declar\u0103 \u00eemp\u0103rat. Dar de ce? De ce ar fi romanticii atra\u0219i de Napoleon? Pentru c\u0103 Napoleon, prin for\u021ba voin\u021bei (asta e imagina\u021bia ce preseaz\u0103 o structur\u0103 asupra lumii) restructureaz\u0103 lumea \u0219i \u00ee\u0219i imprim\u0103 imaginea pe aceast\u0103 lume \u2013 iat\u0103 sinele izolat ce preseaz\u0103 \u00een afara lui, pe lume, imagin\u00e2nd lumea \u00eentr-o nou\u0103 form\u0103 \u0219i existen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n<p>Dar Napoleon e \u00eenfr\u00e2nt, \u0219tiin\u021ba \u00ee\u0219i continu\u0103 drumul, \u0219i apare un r\u0103spuns la e\u0219ecul romantismului. Romantismul e\u0219ueaz\u0103 \u00een a face ceea ce \u00ee\u0219i propusese s\u0103 fac\u0103, nereu\u0219ind s\u0103 devin\u0103 un \u00eenlocuitor pentru cre\u0219tinism, dar nu dispare. Iar acest mod \u00een care e\u0219ueaz\u0103 dar nu dispare ne indic\u0103 faptul c\u0103, acum, tr\u0103im cu un romantism decadent (iar comediile romantice sunt chintesen\u021ba pornografiei cu care ne r\u0103sf\u0103\u021b\u0103m \u00een acest romantism decadent). \u00cen urma acestui e\u0219ec, apar noi \u00eencerc\u0103ri de a \u00een\u021belege aceste aspecte ira\u021bionale romantice ale psihicului \u0219i a capacit\u0103\u021bii lor de a crea lumea prin manifestarea voin\u021bei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Kant \u00eencearc\u0103 s\u0103 rezolve aceast\u0103 fractur\u0103 a realului pe care Descartes a l\u0103sat-o \u00een urma lui (cele dou\u0103 laturi: cea interioar\u0103, subiectiv\u0103, \u0219i cea exterioar\u0103 matematic\u0103, obiectiv\u0103) venind cu o \u00eentrebare important\u0103: \u201ecum de este matematica at\u00e2t de bun\u0103 la a descrie realitatea?\u201d (de ce am accepta propunerea lui Galileo cum c\u0103 aceasta ar fi [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":591,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[70],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/444"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=444"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/444\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":649,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/444\/revisions\/649"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/591"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=444"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=444"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=444"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}