![\"\"\/](\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/9\/90\/Lucas_Cranach_d.%C3%84._-_Martin_Luther%2C_1528_%28Veste_Coburg%29.jpg\")
<\/figure><\/div>\n\n\nMartin Luther<\/em> Iat\u0103, deci, interpretarea Lutheran\u0103 a no\u021biunii biblice de \u201etrufie\u201d \u0219i \u201erebeliune\u201d \u00eempotriva lui Dumnezeu: suntem, intrinsec, obseda\u021bi de sine \u00eentr-o pream\u0103rire a sinelui ce are loc \u00eentr-un mod distructiv de sine. De exemplu, \u00eencearc\u0103 s\u0103 te g\u00e2nde\u0219ti la momente din via\u021ba ta \u00een care \u021bi-ai descoperit un pattern comportamental auto-distructiv (cum ar fi c\u0103 te \u00eendr\u0103goste\u0219ti mereu de acela\u0219i tip de persoan\u0103 \u0219i te treze\u0219ti mereu \u00een punctul \u00een care descoperi c\u0103 nu e potrivit\u0103 pentru tine). A\u0219a c\u0103 faci un pas \u00eenapoi, discu\u021bi cu prieteni, reflectezi la ce faci \u0219i iei o decizie deliberat\u0103 de a face un efort con\u0219tient spre a nu te mai \u00eencurca cu acest tip de persoane. Vei alege alt tip de persoane \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 schimbi lucrurile \u0219i s\u0103 \u00eentrerupi pattern-urile acestea. A\u0219a c\u0103 ajungi s\u0103 umbli cu o persoan\u0103 ce pare a fi un tip diferit, dar ce s\u0103 vezi? \u00cempotriva voin\u021bei tale \u2013 de\u0219i pare a fi ceva \u00een care te-ai b\u0103gat voit \u2013 te treze\u0219ti \u00een acela\u0219i pattern distructiv din nou (Freud \u0219i Jung, \u0219i \u00eentreaga tradi\u021bie psihodinamic\u0103 \u2013 care este o mo\u0219tenire Lutheran\u0103 \u2013 vor insista pe faptul c\u0103 vom continua s\u0103 repet\u0103m, chiar \u00eempotriva unor eforturi con\u0219tiente de a nu face aceste lucruri, aceste pattern-uri auto-distructive).<\/p>\n\n\n\n Avem de-a face, astfel, cu un adev\u0103r profund \u00een ideile lui Luther: procesele incon\u0219tiente pot fi cople\u0219ite de aceste procese parazitare (ce ne consum\u0103, av\u00e2nd o via\u021b\u0103 proprie). Luther e convins c\u0103 el nu poate face nimic pentru a se salva \u2013 ia no\u021biunea lui Augustin care zice c\u0103 ascensiunea mistic\u0103 neoplatonic\u0103 este insuficient\u0103 de una singur\u0103, \u0219i trebuie s\u0103 fie suplimentat\u0103 de iubirea de Dumnezeu prin Hristos \u2013 radicaliz\u00e2nd ideea lui Augustin din cauza propriilor lui insuficien\u021be. Ajunge, astfel, la o interpretare surprinz\u0103toare a lui Pavel, interpretare ce \u00eel va pune \u00een conflict cu biserica catolic\u0103: suntem salva\u021bi doar de credin\u021b\u0103 \u0219i nimic altceva, iar credin\u021ba nu este nimic mai mult dec\u00e2t acceptarea complet\u0103 a binecuv\u00e2nt\u0103rii salvatoare a lui Dumnezeu.<\/p>\n\n\n\n Tot sentimentul de cunoa\u0219tere participativ\u0103, sentimentul c\u0103 particip\u0103m \u00eentr-un proces (s\u0103 ne amintim ideea israelit\u0103 a particip\u0103rii la propria istorie cultural\u0103 prin participarea \u00een crea\u021bia lui Dumnezeu) este acum pierdut, iar sentimentul de a fi, senza\u021bia de sine, este complet iluzorie. Vedem, deci, c\u0103 toat\u0103 cunoa\u0219terea de perspectiv\u0103 \u0219i cea participativ\u0103 sunt acum eradicate, credin\u021ba fiind acum redus\u0103 la acceptarea unei propozi\u021bii. Este o acceptare ce nu se poate baza, \u00een niciun fel, pe dovezi sau argumente, acestea presupun\u00e2nd s\u0103 participi la salvarea ta. Trebuie s\u0103 fie o acceptare radical\u0103 \u0219i pur\u0103, ideea neg\u0103rii de sine a Misticilor din Rhineland ajung\u00e2nd la \u00eemplinire \u00een g\u00e2ndirea lui Luther.<\/p>\n\n\n\n Ce \u00eenseamn\u0103 toate acestea? Trebuie s\u0103 accep\u021bi \u00een mod absolut c\u0103 nu ai ce s\u0103 faci pentru a te salva, p\u00e2n\u0103 \u0219i afirmarea propozi\u021biilor din crezul cre\u0219tin trebuind s\u0103 fie primit. Actul lui Dumnezeu de a te salva este unul complet arbitrar, din moment ce nimic din ce faci nu conteaz\u0103 (niciun g\u00e2nd, cuv\u00e2nt, sau fapt\u0103 nu are efect cauzal \u00een deciziile lui Dumnezeu). Dumnezeu a devenit, astfel, doar un act arbitrar de voin\u021b\u0103 (f\u0103r\u0103 vreun scop) de a ne salva, iar noi trebuie s\u0103 accept\u0103m radical arbitrarietatea acestui act.<\/p>\n\n\n\n Ironia este, \u00eens\u0103, c\u0103 Luther introduce \u00een gramatica noastr\u0103 cultural\u0103 faptul c\u0103 suntem, inerent, lipsi\u021bi de valoare \u0219i c\u0103 via\u021ba noastr\u0103 interioar\u0103 este caracterizat\u0103 de dezgust de sine, iar singurul mod \u00een care po\u021bi ob\u021bine salvarea este \u00een urma unei considera\u021bii arbitrare \u0219i nemeritate. El introduce, practic, un antrenament cultural pentru narcisism \u2013 narcisismul presupune a fi blocat, a fi obsedat de sine \u00eentr-un dezgust de sine, dorind, pentru atenuarea acestui dezgust, o considera\u021bie pozitiv\u0103 \u0219i nemeritat\u0103 (nu pentru vreun motiv anume, nu pentru ceva ce ai fi f\u0103cut). Una din marile ironii ale revolu\u021biei Lutherane este c\u0103 seteaz\u0103 gramatica narcisismului cultural (suntem cu to\u021bii antrena\u021bi s\u0103 ne privim ca fiind jalnici, obseda\u021bi de noi, \u0219i singura solu\u021bie este primirea unei considera\u021bii pozitive nec\u00e2\u0219tigate. Vedem, de exemplu, spiritul lui Luther \u00een obsesia noastr\u0103 curent\u0103 cu Instagram \u2013 vrem constant acea considera\u021bie pozitiv\u0103 nemeritat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Sunt \u0219i alte consecin\u021be ale acestei schimb\u0103ri radicale: una imediat\u0103 este c\u0103 Luther intr\u0103 \u00een conflict, protest\u00e2nd, cu biserica catolic\u0103 (de aici vine termenul de \u201eprotestantism\u201d), biserica catolic\u0103 av\u00e2nd o doctrin\u0103 diferit\u0103 a m\u00e2ntuirii (una \u00een care omul are, \u00eenc\u0103, un rol participativ), de aceea biserica \u00eenc\u0103 crez\u00e2nd (din tradi\u021bia israelit\u0103) c\u0103 istoria ei cultural\u0103, c\u0103 tradi\u021biile ei, sunt importante pentru m\u00e2ntuirea omului (fiind necesar\u0103 participarea la aceast\u0103 tradi\u021bie, la istoria cultural\u0103 a bisericii). Luther atac\u0103 aceste idei, atac\u0103 autoritatea bisericii \u0219i atac\u0103 autoritatea tradi\u021biei; deci istoria, tradi\u021bia \u0219i institu\u021bia nu conteaz\u0103. De ce? Pentru c\u0103 Luther e \u00een pas cu timpurile lui, el e blocat \u00een mintea lui \u0219i sus\u021bine c\u0103 tot ceea ce conteaz\u0103 cu adev\u0103rat, \u00een treburi de credin\u021b\u0103, este CON\u0218TIIN\u021aA INDIVIDUAL\u0102 (cunoa\u0219terea de sine) \u2013 singurul lucru pe care \u00eel po\u021bi cunoa\u0219te e\u0219ti tu \u00eensu\u021bi. Luther refuz\u0103 s\u0103-\u0219i schimbe interpretarea pentru a se alinia cu biserica \u0219i valorizeaz\u0103 con\u0219tiin\u021ba individual\u0103 ca fiind autoritatea final\u0103 ce guverneaz\u0103 via\u021ba spiritual\u0103 a unei persoane.<\/p>\n\n\n\n Ce \u00eenseamn\u0103 toate astea? Aceast\u0103 retragere a sensului \u00een mintea individual\u0103 izolat\u0103 este acum \u00eensu\u0219it ca \u00eensemn\u00e2nd c\u0103 mintea, con\u0219tiin\u021ba individual\u0103, este autoritatea unic\u0103 \u0219i final\u0103 care conteaz\u0103. Este o idee radical\u0103, at\u00e2t de radical\u0103 \u00eenc\u00e2t multe culturi o consider\u0103 ca fiind o chestie bizar\u0103 a lumii vestice. \u00cen zilele noastre se poart\u0103 multe discu\u021bii \u00een jurul responsabilit\u0103\u021bii individuale, autorit\u0103\u021bii individuale, av\u00e2nd chiar un cult al autenticit\u0103\u021bii \u2013 a fi sincer cu tine (idee Lutheran\u0103) reprezent\u00e2nd autoritatea superm\u0103 prin care ar trebui s\u0103 judeci \u0219i s\u0103-\u021bi evaluezi via\u021ba. Conexiunea cu realitatea (a fi sincer cu realitatea) a fost subminat\u0103 \u00een a fi sincer cu tine, aceast\u0103 idee ap\u0103r\u00e2nd concomitent cu gramatica cultural\u0103 ce ne antreneaz\u0103 narcisismul.<\/p>\n\n\n\n Din aceast\u0103 cauz\u0103 Luther (care era c\u0103lug\u0103r) ajunge la concluzia c\u0103 m\u0103n\u0103stirile ar trebui \u00eenchise. De ce trage aceast\u0103 concluzie? Vestul, pentru o perioad\u0103 lung\u0103 de timp, a avut aceste institu\u021bii pereche: o institu\u021bie a cunoa\u0219terii, universitatea \u2013 \u00een care ar trebui s\u0103 ob\u021bii o educa\u021bie universal\u0103, necesar\u0103 \u00een\u021belegerii a c\u00e2t mai mult\u0103 realitate din univers \u2013 ce are ca pereche institu\u021bia \u00een\u021belepciunii, m\u0103n\u0103stirea \u2013 \u00een care treci prin transform\u0103ri pentru a acumula \u00een\u021belepciune. Ideea e c\u0103 \u00een m\u0103n\u0103stire cau\u021bi transcenden\u021b\u0103 de sine, aici afl\u00e2ndu-se mo\u0219tenirea revolu\u021biei axiale, m\u0103n\u0103stirile ap\u0103r\u00e2nd ca o reac\u021bie la primele \u0219tiin\u021be Aristoteliene \u0219i a noii \u0219tiin\u021be (reprezentate de oameni precum Bacon, Copernic \u0219i Galileo). Cele dou\u0103 institu\u021bii ar trebui s\u0103 reprezinte o sintez\u0103 important\u0103 pentru modurile \u00een care oamenii pot s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 sensul \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 o via\u021b\u0103 plin\u0103 de sens.<\/p>\n\n\n\n Dar institu\u021bia m\u0103n\u0103stireasc\u0103 pune accentul pe transcenden\u021b\u0103 de sine, iar pentru Luther aceast\u0103 transcenden\u021b\u0103 de sine este cea mai mare iluzie \u2013 el consider\u0103 ideea c\u0103 oamenii ar fi capabili de a\u0219a ceva ca fiind cea mai mare minciun\u0103 pe care sinele nostru ni-l spune \u2013 v\u0103z\u00e2nd \u00een ea culminarea p\u0103catului \u201etrufiei\u201d. C\u00e2nd pierzi natura participativ\u0103 \u0219i de perspectiv\u0103 a credin\u021bei, c\u00e2nd credin\u021ba devine doar afirmarea n\u0103scut\u0103 din acceptare radical\u0103, idee posibilit\u0103\u021bii transcenden\u021bei de sine dispare, \u0219i iat\u0103 de ce institu\u021bia m\u0103n\u0103stireasc\u0103 trebuie desfiin\u021bat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Universit\u0103\u021bile au, acum, nevoie de altceva care s\u0103 preia aceast\u0103 cunoa\u0219tere \u0219i s\u0103 ofere relevan\u021b\u0103 existen\u021bial\u0103 transformativ\u0103 vie\u021bii individuale, alt\u0103 institu\u021bie capabil\u0103 s\u0103 transforme vie\u021bile oamenilor, s\u0103 dea structur\u0103 \u0219i scop existen\u021bei lor. Aceast\u0103 institu\u021bie va deveni \u201estatul\u201d, iar cunoa\u0219terea nu se va mai lega, at\u00e2t de mult, de \u00een\u021belepciune, c\u00e2t va fi legat\u0103 de politic\u0103. Acest transfer institu\u021bional va fi sus\u021binut de noua \u0219tiin\u021b\u0103, Bacon spun\u00e2nd \u201ecunoa\u0219terea este putere\u201d \u2013 Bacon fiind influen\u021ba primar\u0103 a lui Michelle Foucault.<\/p>\n\n\n\n Pierdem, astfel, toate psihotehnologiile \u00een\u021belepciunii, ale comunit\u0103\u021bilor culturale dedicate oferirii de ghidaj \u0219i suport celor care vor s\u0103-\u0219i cultive \u00een\u021belepciunea, ale tradi\u021biilor istorice ce ne pot transmite modele de succes \u0219i e\u0219ec \u0219i care ne pot oferi exerci\u021bii prin care putem testa \u0219i \u00eencerca transform\u0103rile de sine. \u0218tii unde s\u0103 te duci pentru informa\u021bii, \u0219tii unde s\u0103 te duci pentru cuno\u0219tin\u021be, dar, azi, nu \u0219tii unde s\u0103 te duci pentru \u00een\u021belepciune. Suferim de UZUR\u0102 MORAL\u0102 SAPIEN\u021aIAL\u0102 a cuno\u0219tin\u021belor noastre \u0219i cunoa\u0219terea ne este inextricabil legat\u0103 de ma\u0219in\u0103ria statal\u0103 \u0219i de politic\u0103 \u00eentr-un asemenea mod \u00eenc\u00e2t devine tot mai dificil \u00een zilele noastre, pentru noi ca \u0219i cultur\u0103, s\u0103 distingem \u00eentre politic\u0103 \u0219i cunoa\u0219tere. \u0218i toate acestea se \u00eent\u00e2mpl\u0103 din cauza unei deplorabile afirma\u021bii care ne spune c\u0103 trebuie s\u0103 accept\u0103m lucruri, pur \u0219i simplu, \u00een fa\u021ba unei voin\u021be arbitrare ce de\u021bine putere.<\/p>\n\n\n\n Reforma Protestant\u0103 e titanic\u0103. Dac\u0103 \u00eencerci s\u0103 \u00een\u021belegi apari\u021bia crizei de sens, este nepotrivit s\u0103 te ui\u021bi doar la Revolu\u021bia \u0218tiin\u021bific\u0103, ci trebuie s\u0103 prive\u0219ti Revolu\u021bia \u0218tiin\u021bific\u0103 \u0219i cea Reforma Protestant\u0103 la un loc, acestea fiind, de fapt, unite.<\/p>\n\n\n\n Sunt \u0219i alte aspecte importante ale Reformei Protestante ce ies la iveal\u0103. Prin atacul tradi\u021biei \u0219i a institu\u021biei, Luther militeaz\u0103 pentru ceea ce el nume\u0219te \u201epreo\u021bia tuturor credincio\u0219ilor\u201d pentru c\u0103, \u00eentre om \u0219i Dumnezeu, nu exist\u0103 un mediator, ci o rela\u021bie personal\u0103 direct\u0103 \u2013 asist\u0103m, din nou, la ideea unei spiritualit\u0103\u021bi personale. Din aceast\u0103 cauz\u0103, Luther sugereaz\u0103 ideea c\u0103 toat\u0103 lumea are o autoritate spiritual\u0103 egal\u0103 \u0219i, pentru c\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea proceselor de cre\u0219tere \u0219i transformare de sine nu mai sunt importante, tot ce conteaz\u0103 este gradul \u00een care Dumnezeu salveaz\u0103 persoana individual\u0103. Luther sus\u021bine o form\u0103 de democra\u021bie complet\u0103 \u00een biseric\u0103, totul trebuind s\u0103 fie decis democratic, f\u0103r\u0103 s\u0103 existe o autoritate proeminent\u0103 sau vreo structur\u0103 ierarhic\u0103. Iat\u0103 de ce biserica catolic\u0103 este at\u00e2t de rezistent\u0103 la aceste idei dorindu-le eradicate: ele submineaz\u0103 \u00eens\u0103\u0219i structura \u0219i existen\u021ba institu\u021biei bisericii catolice.<\/p>\n\n\n\n Luther nu propune, \u00eens\u0103, \u0219i democra\u021bie politic\u0103, ci doar \u00een biseric\u0103 \u2013 totu\u0219i, oamenii vor avea, prin biseric\u0103, \u00een vie\u021bile lor de zi cu zi, experien\u021ba procesului democratic, \u0219i vor \u00eencepe s\u0103 ac\u021bioneze democratic \u00een ariile pe care le vor considera cel mai importante vie\u021bilor lor. Luther crede c\u0103 nu ar trebui s\u0103 fie democra\u021bie \u00een lumea exterioar\u0103 bisericii, demonstr\u00e2nd acest lucru atunci c\u00e2nd \u021b\u0103ranii se revolt\u0103 \u00een Germania, influen\u021ba\u021bi de aceast\u0103 idee a importan\u021bei individului, el lu\u00e2nd partea prin\u021bilor \u0219i a autorit\u0103\u021bilor consacrate. El vine cu o doctrin\u0103 a dou\u0103 lumi: o doctrin\u0103 \u00een interiorul bisericii \u2013 \u00een lumea iubirii lui Dumnezeu trebuia ac\u021bionat democratic \u2013 \u0219i o alt\u0103 doctrin\u0103 \u00een afara ei \u2013 o lume \u00een care nu \u0219tim cine e sau nu m\u00e2ntuit, fiind, deci, o lume a m\u00e2niei lui Dumnezeu, o lume \u00een care lucrurile trebuie \u021binute sub control de c\u0103tre o autoritate politic\u0103 ce m\u00e2nuie\u0219te puterea.<\/p>\n\n\n\n Vine, de asemenea, cu ideea separ\u0103rii statului de biseric\u0103 \u2013 o idee radical\u0103 pentru acea vreme. Luther vine cu aceast\u0103 idee pentru c\u0103 el consider\u0103 c\u0103 oamenii trebuie s\u0103 fie trata\u021bi \u00eentr-un mod \u00een cadrul bisericii \u2013 sub iubirea lui Dumnezeu \u2013 \u0219i total altfel \u00een afara ei \u2013 sub influen\u021ba m\u00e2niei lui Dumnezeu \u2013 \u0219i din aceast\u0103 cauz\u0103 statul nu ar trebui s\u0103 interfereze cu biserica. Asist\u0103m la \u00eenceputurile separ\u0103rii bisericii de stat, lucru pe care \u00eel lu\u0103m de bun acum, \u00eens\u0103 aceste idei vor dezvolta secularizarea culturii pentru c\u0103, tot mai mult, oamenii vor considera sacrul ca fiind o chestiune privat\u0103, separat\u0103, ascuns\u0103 \u00een sinea lor, separat\u0103 de stat \u0219i de politic\u0103 \u0219i, concomitent, separat\u0103 de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i universit\u0103\u021bi.<\/p>\n\n\n\n Acum, aceast\u0103 necunoa\u0219tere a cui este sau nu m\u00e2ntuit aduce cu ea ni\u0219te probleme mari \u2013 problema cu modelul lui Luther este c\u0103 nu po\u021bi face nimic pentru a \u0219tii dac\u0103 e\u0219ti salvat, pentru c\u0103 nu po\u021bi face nimic care s\u0103 influen\u021beze decizia lui Dumnezeu de a te salva \u2013 ne mai av\u00e2nd un rol cauzal \u00een acest proces, Dumnezeu aleg\u00e2nd oamenii ce sunt m\u00e2ntui\u021bi \u00een mod arbitrar. \u0218i aceast\u0103 necunoa\u0219tere provoac\u0103 o groaznic\u0103 anxietate, \u00een g\u00e2ndirea lui Luther fiind o imens\u0103 tensiune zic\u00e2nd, pe de-o parte, c\u0103 trebuie s\u0103 te bazezi pe con\u0219tiin\u021ba individual\u0103 \u0219i, pe alt\u0103 parte, \u00ee\u021bi spune c\u0103 acea lume interioar\u0103 este o auto-iluzie.<\/p>\n\n\n\n Ce e de f\u0103cut cu aceast\u0103 anxietate? Nu po\u021bi face nimic oficial, dar te po\u021bi str\u0103dui s\u0103-\u021bi construie\u0219ti o via\u021b\u0103 mai bun\u0103 pentru c\u0103 dac\u0103 ai succes \u00een lumea exterioar\u0103 \u2013 \u00een special \u00een cadrul socio-economic \u2013 este, cu siguran\u021b\u0103, un semn c\u0103 Dumnezeu te-a ales \u0219i c\u0103 te iube\u0219te. Vedem, astfel, cum se dezvolt\u0103 o etic\u0103 de munc\u0103 personal\u0103, singurul mod \u00een care puteai \u0219tii dac\u0103 e\u0219ti m\u00e2ntuit fiind prin intermediul succesului muncii pe care o prestezi. \u00cen aceast\u0103 paradigm\u0103 vei muncii din greu pentru a avea succes \u0219i averea acumulat\u0103 nu o vei putea folosi pentru a te promova sau pentru consum ostentativ \u2013 acestea fiind semne de trufie \u2013 a\u0219a c\u0103 o vei \u00eempinge \u00eenapoi \u00een afacere. Aceast\u0103 etic\u0103 de munc\u0103 se va alinia perfect cu corpora\u021biile ce r\u0103s\u0103reau acum \u0219i, odat\u0103 cu ascenden\u021ba clasei comerciale, asist\u0103m la venirea capitalismului.<\/p>\n\n\n\n Dar, cumva, Luther credea c\u0103 toat\u0103 lumea va citi biblia \u00een acela\u0219i fel \u00een care o citea el \u0219i credea c\u0103 a\u0219a va sc\u0103pa de pap\u0103. \u00cens\u0103 biblia devine elementul unificator ce va \u021bine cre\u0219tinismul la un loc, iar biblia va deveni, acum, ceva sf\u00e2nt \u2013 \u0219i mult\u0103 lume va spune c\u0103 protestan\u021bii au un pap\u0103 de h\u00e2rtie, biblia prelu\u00e2nd rolul de pap\u0103. \u00cen zilele noastre, ca efect, ne chinuim ne\u0219tiind ce s\u0103 facem cu aceast\u0103 carte extraordinar\u0103 \u0219i groaznic\u0103 \u00een acela\u0219i timp.<\/p>\n\n\n\n Ce l-a \u0219ocat pe Luther, \u0219i nu ar trebui s\u0103 ne \u0219ocheze \u0219i pe noi, este faptul c\u0103 protestantismul s-a fragmentat foarte rapid. Atunci c\u00e2nd nu dai oamenilor nici o alt\u0103 autoritate \u00een afara con\u0219tiin\u021bei personale individuale, c\u00e2nd \u00eei separi de orice obliga\u021bie istoric\u0103 sau institu\u021bional\u0103, de orice obliga\u021bie a cunoa\u0219terii, ideea c\u0103 vor c\u0103dea cu to\u021bii de acord pe o idee comun\u0103 este ridicol\u0103. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat, \u0219i continu\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u0219i \u00een zilele noastre, este o fragmentare continu\u0103 \u0219i accelerat\u0103 a protestantismului alimentat\u0103 de ceea ce este numit \u201enarcisismul micilor diferen\u021be\u201d \u2013 trebuie s\u0103 g\u0103se\u0219ti acea buc\u0103\u021bic\u0103 de dovad\u0103 care demonstreaz\u0103 c\u0103 e\u0219ti unic, care demonstreaz\u0103 c\u0103, \u00eentr-o mare de oameni blestema\u021bi, Dumnezeu te-a ales pe tine \u0219i, astfel, unicitatea ta, specialul din tine, trebuie s\u0103 fie garantat\u0103; prin urmare, cu c\u00e2t e\u0219ti mai asem\u0103n\u0103tor celorlal\u021bi oameni, cu at\u00e2t m\u00e2ntuirea ta este mai improbabil\u0103; nu e\u0219ti m\u00e2nat doar de subiectivitatea ta radicalizat\u0103 \u0219i de interpret\u0103rile tale, ci e\u0219ti, de asemenea, fl\u0103m\u00e2nd pentru o not\u0103 de specialitate a ta care \u00ee\u021bi va ar\u0103ta c\u0103 e\u0219ti salvat. Narcisismul \u0219i fragmentarea protestantismului sunt inseparabil legate \u00een mar\u0219ul lor \u00een care se accelereaz\u0103 reciproc.<\/p>\n\n\n\n S\u0103 remarc\u0103m ce s-a \u00eent\u00e2mplat: Dumnezeu se retrage. \u00cen timpul lui Luther, Dumnezeu devine doar o voin\u021b\u0103 arbitrar\u0103 \u00eentr-o lume ce este precum un Babel de voin\u021be. G\u00e2nde\u0219te-te c\u0103 nu mult dup\u0103 Luther apare Shakespeare \u0219i observ\u0103 \u00een scrierile acestui om, care sap\u0103 \u00een psihicul uman \u00eentr-un mod ce a devenit profund peren, c\u00e2t de absent e Dumnezeu \u2013 exist\u0103 supranatural, \u00eens\u0103 Dumnezeu nu e niciodat\u0103 prezent, iar supranaturalul e absurd \u0219i arbitrar ac\u021bion\u00e2nd, \u00een mare, ca un agent al haosului \u0219i al destinului ce stinge av\u00e2ntul oamenilor \u00een str\u0103daniile lor. Vedem c\u00e2t de mult s-a retras Dumnezeu spre a fi un agent arbitrar \u0219i absurd care, \u00een cea mai mare parte a timpului, opre\u0219te sau submineaz\u0103 activit\u0103\u021bile umane.<\/p>\n\n\n\n Reforma Protestant\u0103 este fundamental\u0103 gramaticii modului \u00een care ne \u00een\u021belegem. Iar problema e c\u0103, de\u0219i suntem copii ai seculariz\u0103rii accelerate de Reforma Protestant\u0103, \u00eenc\u0103 folosim aceast\u0103 gramatic\u0103 \u00een min\u021bile noastre: trebuie s\u0103 ne str\u0103duim, s\u0103 muncim din greu, pentru c\u0103 dac\u0103 nu facem asta ni se va arata c\u00e2t de lipsi\u021bi de valoare suntem; suntem, de asemenea, fl\u0103m\u00e2nzi pentru acea considera\u021bie pozitiv\u0103 nemeritat\u0103; \u0219i trebuie s\u0103 ne g\u0103sim acea not\u0103 de unicitate care arat\u0103 c\u0103 suntem cei ale\u0219i dintre blestema\u021bi \u0219i c\u0103 nu vom disp\u0103rea \u00een nimicnicie \u0219i lips\u0103 de sens, ci c\u0103 suntem adora\u021bi, pur \u0219i simplu, pentru cine suntem.<\/p>\n\n\n\n Acum, to\u021bi ace\u0219ti factori (Revolu\u021bia \u0218tiin\u021bific\u0103, apari\u021bia capitalismului \u0219i Reforma Protestant\u0103) se \u00eent\u0103resc reciproc, cre\u00e2nd \u00een oameni anxiet\u0103\u021bi groaznice \u2013 Revolu\u021bia \u0218tiin\u021bific\u0103 te separ\u0103 de lume, Reforma Protestant\u0103 te separ\u0103 de biseric\u0103, tradi\u021bie \u0219i istorie, \u0219i tu, omul, trebuie s\u0103 duci totul \u00een spinare fiind responsabil de tot ce e \u00een jurul t\u0103u, de unul singur, \u00een timp ce \u021bi se zice c\u0103 nu ai nici resursele necesare \u0219i nici capacitatea intern\u0103 de a face asta, fiind, practic, un nimic responsabil pentru tot. E\u0219ti separat de lume, separat de realitate prin iluzii, separat de institu\u021biile de \u00een\u021belepciune \u0219i e\u0219ti \u00eentr-o permanent\u0103 lupt\u0103 de voin\u021be suferind de uzur\u0103 moral\u0103 sapien\u021bial\u0103. Aceasta a fost o perioad\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 de teroare existen\u021bial\u0103, observabil\u0103 \u00een afirma\u021bia lui Pascal, care nu mai poate vedea cosmosul ca fiind acea ordine minimal\u0103 \u00een care putem participa \u0219i care ne poate oferi transcenden\u021ba: \u201eacele spa\u021bii infinite m\u0103 \u00eenfrico\u0219eaz\u0103\u201d. Cosmosul este acum rece \u0219i \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103tor, vastitatea lui fiind inuman\u0103 \u0219i devastatoare pentru spiritul uman.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Apare pe scen\u0103 un individ care preia aceste idei \u0219i care va exemplifica haosul \u0219i anxietatea acelor timpuri: Martin Luther. El este puternic influen\u021bat de Misticii din Rhineland \u0219i de ideea acestora, ce devine tot mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103, a sinelui ce se neag\u0103 pe sine \u0219i a conflictului intern ca fiind miezul spiritualit\u0103\u021bii. El este un […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":615,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[70],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/435"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=435"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/435\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":654,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/435\/revisions\/654"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/615"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=435"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=435"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=435"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
<\/p>\n\n\n\n