{"id":428,"date":"2022-07-08T00:50:59","date_gmt":"2022-07-07T21:50:59","guid":{"rendered":"https:\/\/www.deniscalin.com\/?p=428"},"modified":"2023-06-06T18:05:05","modified_gmt":"2023-06-06T15:05:05","slug":"17-revolutia-stiintifica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.deniscalin.com\/?p=428","title":{"rendered":"17. Revolu\u021bia \u0218tiin\u021bific\u0103"},"content":{"rendered":"\n

Toate aceste idei \u00eencep \u00eencet, \u00eencet, s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103. Spiritualitatea este schimbat\u0103 (negarea de sine a voin\u021bei), lumea se schimb\u0103 (devine lumea nominal\u0103 \u00een care exist\u0103 doar individualit\u0103\u021bi pure, iar pattern-urile ordonate exist\u0103 doar \u00een modul \u00een care vorbim despre ele) \u0219i, \u00een tot acest timp, are loc un dezastru: \u201eMoartea Neagr\u0103\u201d (despre care se crede c\u0103 ar fi fost o epidemie de cium\u0103 bubonic\u0103). Aceast\u0103 molim\u0103 ucide o treime din popula\u021bia Europei, \u0219i to\u021bi cavalerii apocalipsei \u00eencep s\u0103-\u0219i fac\u0103 sim\u021bit\u0103 prezen\u021ba (foamete, molim\u0103, r\u0103zboi \u0219i moarte \u2013 boala este ciuma bubonic\u0103; a fost o perioad\u0103 ploioas\u0103 foarte lung\u0103 \u00eenainte, f\u0103c\u00e2nd gr\u00e2nele s\u0103 putrezeasc\u0103, \u0219i ca efect apare foametea; r\u0103zboiul este pretutindeni, exemplele cele mai concludente fiind R\u0103zboiul de 100 de ani, cruciadele, lupta \u00eempotriva catarismului, \u00een care biserica creeaz\u0103 prima poli\u021bie secret\u0103, inchizi\u021bia, prin intermediul c\u0103reia \u00eencearc\u0103 s\u0103 extermine to\u021bi catarii, pe care \u00eei considera eretici, ace\u0219tia reprezent\u00e2nd o revitalizare a gnosticismului).<\/p>\n\n\n\n

Imagineaz\u0103-\u021bi, acum, cum se sim\u021beau oamenii, put\u00e2nd s\u0103 faci o compara\u021bie cu domicidul elenistic. Oamenii mor, sate \u00eentregi dispar din existen\u021b\u0103, ordinea social\u0103 este dat\u0103 peste cap, ai r\u0103zboaie, iar biserica nu numai c\u0103 nu te ajut\u0103, ci chiar trimite oameni pentru a \u00eencerca s\u0103 afle dac\u0103 nu e\u0219ti cumva eretic. Un prim efect este c\u0103 \u00eencrederea oamenilor \u00een viziunea lumii \u00een care se n\u0103scuser\u0103 este subminat\u0103, iar ei, literalmente, cred c\u0103 e sf\u00e2r\u0219itul lumii. Majoritatea institu\u021biilor \u0219i structurilor sociale sunt distruse sau, cel pu\u021bin, sunt puse sub o presiune semnificativ\u0103. Apare \u0219i o perturbare a ordinii sociale, oamenii \u00eencep\u00e2nd s\u0103 se deplaseze tot mai mult, \u0219i apare o criz\u0103 a for\u021bei de munc\u0103 (din cauz\u0103 c\u0103 mor at\u00e2\u021bia oameni, dar \u0219i pentru c\u0103 cei r\u0103ma\u0219i \u00een via\u021b\u0103 pleac\u0103 din locurile lor). \u00centreaga situa\u021bie seam\u0103n\u0103 cu colapsul epocii bronzului.<\/p>\n\n\n\n

Oamenii \u00eencep s\u0103-\u0219i v\u00e2nd\u0103 for\u021ba de munc\u0103 pentru mai mul\u021bi bani \u0219i \u00eencep s\u0103 aib\u0103 posibilitatea de a-\u0219i schimba statutul prin intermediul propriilor eforturi. \u00cenainte erau bloca\u021bi \u00eentr-o structur\u0103 social\u0103 destul de rigid\u0103 (structura feudal\u0103), dar acum, datorit\u0103 haosului din jur, puteau s\u0103-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 via\u021ba prin efort propriu. \u0218i, brusc, sistemul Ockham \u2013 Eckhart \u00eencepe s\u0103 aib\u0103 sens: lumea nu e, \u00een esen\u021b\u0103, ordonat\u0103, ci ordinea e dat\u0103 de Dumnezeu, iar acesta poate oric\u00e2nd s\u0103 o retrag\u0103, l\u0103s\u00e2nd descoperit haosul real al lumii; dar omul poate impune ordine, precum Dumnezeu, \u0219i, prin puterea voin\u021bei, \u00ee\u0219i poate schimba statutul social. Avem de-a face cu o nou\u0103 viziune \u00een care realitatea este v\u0103zut\u0103 ca un fundal haotic \u00eempotriva c\u0103ruia se poart\u0103 o lupt\u0103 a voin\u021belor, iar Dumnezeu \u00eencepe s\u0103 fie, tot mai pu\u021bin o surs\u0103 a ordinii ra\u021bionale, \u0219i tot mai mult o surs\u0103 de putere arbitrar\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Moartea Neagr\u0103 deschide calea unor noi experimente sociale. Din cauz\u0103 c\u0103 oamenii \u00eencep s\u0103-\u0219i v\u00e2nd\u0103 for\u021ba de munc\u0103, s\u0103 devin\u0103 antreprenori \u0219i sunt dispu\u0219i s\u0103 se mute mai u\u0219or, asist\u0103m la o cre\u0219tere a comercialismului, acesta devenind foarte accentuat \u2013 pentru c\u0103 po\u021bi profita de disparitate \u0219i cerere \u00een scopul de a acumula avere. De exemplu, s\u0103 zicem c\u0103 am mult\u0103 l\u00e2n\u0103, \u00eens\u0103 ea nu este c\u0103utat\u0103 \u00een satul meu, pentru c\u0103 toat\u0103 lumea are l\u00e2n\u0103. A\u0219a c\u0103 voi c\u0103l\u0103tori undeva unde nu este l\u00e2n\u0103 \u0219i o pot vinde pe mai mul\u021bi bani. Cu banii ob\u021binu\u021bi m\u0103 \u00eentorc \u00een satul meu \u0219i cump\u0103r \u0219i mai mult\u0103 l\u00e2n\u0103, continu\u00e2nd acest ciclu \u0219i \u00eembog\u0103\u021bindu-m\u0103. Ce e important de observat este c\u0103 fac acest lucru prin efort propriu, f\u0103r\u0103 ca biserica s\u0103 fie implicat\u0103, f\u0103r\u0103 ca aristocra\u021bia s\u0103 fie implicat\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 trebuiasc\u0103 s\u0103 cresc eu oi \u2013 este un proces, aproape, magic.<\/p>\n\n\n\n

Dar, evident, probleme vor ap\u0103rea \u00een acest nou context. Una din ele are natur\u0103 politic\u0103, mult\u0103 aristocra\u021bie opun\u00e2ndu-se acestui tip de comer\u021b, iar nou r\u0103s\u0103rita clas\u0103 de mijloc se va afla \u00eentr-o permanent\u0103 confruntare cu ace\u0219tia. De asemenea, unul din riscurile comer\u021bului pe mare este c\u0103 vasele se scufund\u0103. Apar, astfel, noi institu\u021bii: b\u0103nci (ce pot \u00eemprumuta bani pentru finan\u021barea acestor expedi\u021bii), companii de asigur\u0103ri (\u00een cazul \u00een care se scufund\u0103 vasul) \u0219i corpora\u021bii. Acestea din urm\u0103 apar din cauz\u0103 c\u0103 nimeni nu vrea s\u0103-\u0219i asume riscurile individual. Astfel, mai mul\u021bi oameni se adun\u0103 la un loc \u0219i, precum biserica este \u201ecorpul\u201d lui Dumnezeu, \u201ecorpus\u201d, vor face un corp mare, format din to\u021bi ace\u0219ti oameni, ce \u00eei va \u00eencorpora (in-corp-ora) cre\u00e2nd o corpora\u021bie (corp-ora\u021bie), \u00een care fiecare membru va avea o parte din risc, acesta fiind \u00eemp\u0103r\u021bit \u00eentre membrii, \u0219i fiecare va avea pe baza acestui risc o cot\u0103 parte din corpora\u021bie. Iar c\u00e2nd vor avea profit, acesta va fi divizat pe baza acelei cot\u0103-parte pe care o au (dividende).<\/p>\n\n\n\n

Noile create corpora\u021bii \u0219i institu\u021bii financiare vor pune presiune pe guverne (state) pentru a nu lucra numai pentru biseric\u0103 \u0219i aristocra\u021bie, ci le vor obliga s\u0103 protejeze contractele \u0219i s\u0103 impun\u0103 reguli acestor institu\u021bii sociale. Asist\u0103m, astfel, la na\u0219terea capitalismului corporatist \u0219i al statului capitalist. Oamenii au acum un mod prin care s\u0103 poat\u0103 c\u0103uta putere \u0219i s\u0103-\u0219i utilizeze abilit\u0103\u021bile de a-\u0219i schimba via\u021ba, cu norme care s\u0103 le guverneze comportamentele ce nu au vreo leg\u0103tur\u0103 cu biserica sau aristocra\u021bia. Oamenii creeaz\u0103 o alternativ\u0103 secular\u0103 (f\u0103r\u0103 o inten\u021bie prealabil\u0103), o surs\u0103 secular\u0103 de putere, bog\u0103\u021bie \u0219i prestigiu, \u0219i \u00eencep secularizarea statului pentru a proteja aceast\u0103 nou creat\u0103 alternativ\u0103. Ce trebuie observat este c\u0103 lumea supranatural\u0103 este irelevant\u0103 \u00een acest proiect secular.<\/p>\n\n\n\n

Acest comercialism \u0219i comer\u021b mai presupun ceva, o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a psihotehnologiilor de procesare a informa\u021biilor, oamenii \u00eenlocuind numerele romane cu cele arabice hinduse (calculele cu numerele romane fiind greoaie \u0219i complicate), numere ce p\u0103trund \u00een Europa datorit\u0103 comer\u021bului \u0219i a cruciadelor. De asemenea, tot din lumea arab\u0103, este adoptat\u0103 \u0219i algebra, ce presupune utilizarea de litere pentru a reprezenta variabile. Una din cele mai importante importuri este cel al num\u0103rului \u201e0\u201d, ce va permite utilizarea numerelor negative (pentru c\u0103, uneori, c\u00e2nd ai o afacere, lucrezi pe deficit). Vedem, deci, un av\u00e2nt considerabil al psihotehnologiilor matematice.<\/p>\n\n\n\n

Oamenii \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc, de asemenea, naviga\u021bia celest\u0103, traversarea apelor \u00eentr-un mod rapid \u0219i sigur sc\u0103z\u00e2nd riscul de pierdere a profiturilor prin scufundarea vasului. Astfel, se fac observa\u021bii tot mai precise ale stelelor prin aplicarea acest nou mod de g\u00e2ndire Aristotelian\u0103 \u2013 g\u00e2ndire propozi\u021bional\u0103 logic coerent\u0103 \u2013 \u0219i a noii matematici (algebra). \u0218i, ceva ce era cunoscut de ceva timp, va deveni tot mai evident: corpurile cere\u0219ti nu se comport\u0103 \u00een modul frumos \u0219i ordonat pe care l-au enun\u021bat Aristotel \u0219i Ptolemeu. De exemplu, mi\u0219carea planetei Marte v\u0103zut\u0103 de pe P\u0103m\u00e2nt prezint\u0103 \u0219i o mi\u0219care retrograd\u0103:<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n

\u0218i, cu aceste descoperiri, oamenii \u00eencep s\u0103 realizeze c\u00e2t de haotic\u0103 e, de fapt, bolta cereasc\u0103 \u0219i vor \u00eencerca s\u0103 ajusteze sistemele (cu epicicluri), totul devenind foarte \u00eentortocheat \u0219i complex. Dar, acum apare Copernic care spune c\u0103 matematica e mai elegant\u0103 dac\u0103 pozi\u021bioneaz\u0103 Soarele \u00een centru, iar oamenii, \u00een acest nou mod de g\u00e2ndire Aristotelian, se las\u0103 convin\u0219i de aceast\u0103 matematic\u0103 mai bun\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem ce \u00eenseamn\u0103 aceast\u0103 revolu\u021bie Copernician\u0103. S\u0103 recapitul\u0103m care erau testele Aristoteliene pentru a desemna dac\u0103 ceva este real: 1) organul perceptor este func\u021bional? 2) Mediul distorsioneaz\u0103 informa\u021bia? 3) al\u021bi oameni, \u00een urma unei discu\u021bii ra\u021bionale, \u00ee\u021bi dau dreptate? Ei bine, dac\u0103 aplic\u0103m acest model pentru a observa soarele vom vedea c\u0103 suntem complet treji, c\u0103 ochii ne func\u021bioneaz\u0103 corect \u0219i c\u0103 suntem cu to\u021bii de acord cu ceea ce vedem, dar modelul Copernician ne arat\u0103 c\u0103 suntem, cu to\u021bii, indu\u0219i \u00een eroare \u0219i c\u0103 asist\u0103m la o iluzie. Iar dac\u0103 acest lucru at\u00e2t de evident este o iluzie, ce altceva nu este o iluzie? De unde po\u021bi \u0219tii c\u0103 un lucru este real? Mare parte a sim\u021bului realit\u0103\u021bii se bazeaz\u0103 pe minte, pe sim\u021buri func\u021bionale \u0219i pe confirmarea din partea altor oameni, dar Copernic vine \u0219i zice c\u0103, de\u0219i toate aceste elemente pot fi satisf\u0103cute, un lucru poate fi ireal doar pentru c\u0103 matematica spune c\u0103 nu e real. Iar concluzia pe care o trag oamenii este aceea c\u0103 nimic din ceea ce tr\u0103iesc nu este real.<\/p>\n\n\n\n

Teoria conformit\u0103\u021bii este, acum, l\u0103sat\u0103 uit\u0103rii, fiind \u00eenlocuit\u0103 cu urm\u0103torul model: \u00eentre lumea exterioar\u0103 \u0219i mintea noastr\u0103 exist\u0103 o barier\u0103 numit\u0103 experien\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"\/<\/figure><\/div>\n\n\n

Nicolaus Copernic<\/em><\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n

Experien\u021ba senzorial\u0103 nu mai este considerat\u0103 ca fiind un contact cu realitatea, ci un v\u0103l \u00eentre minte \u0219i lumea exterioar\u0103, \u0219i singurul lucru care poate penetra aceast\u0103 opacitate este un canal sub\u021bire de matematic\u0103, tot restul fiind o iluzie. \u0218i iat\u0103 cum, brusc, nu mai e\u0219ti aproape deloc \u00een contact cu realitatea. Iar aceast\u0103 concluzie este terifiant\u0103, pentru c\u0103 e\u0219ti \u00eenconjurat de haos \u0219i ai o viziune a lumii care \u00ee\u021bi spune c\u0103 nu ai cum s\u0103 \u0219tii dac\u0103 nu cumva totul este o iluzie (de exemplu, cum po\u021bi \u0219tii dac\u0103 masa pe care scrii este adev\u0103rat\u0103 sau dac\u0103 mama ta te-a iubit cu adev\u0103rat?).<\/p>\n\n\n\n

\u00cen zilele noastre, ne protej\u0103m de lipsa cunoa\u0219terii participative afirm\u00e2ndu-ne pur \u0219i simplu \u00een minte propozi\u021bii (\u201eda, da, P\u0103m\u00e2ntul nu este \u00een centru\u201d) f\u0103r\u0103 a translata aceste afirma\u021bii existen\u021bial. Dar ce spune asta despre participarea noastr\u0103 la realitate? Unul din efecte este c\u0103 oamenii tind s\u0103 fie tot mai deconecta\u021bi de lume.<\/p>\n\n\n\n

Nu putem s\u0103 nu remarc\u0103m influen\u021ba lui Ockham aici: suntem bloca\u021bi \u00een spatele experien\u021belor noastre, noi put\u00e2nd vorbi despre acestea \u0219i nu despre ce ar trebui ele s\u0103 reprezinte \u00een real. Dar acum apare Galileo \u0219i vine cu un r\u0103spuns pentru Ockham, folosind noua metod\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 ce une\u0219te logica Aristotelian\u0103, matematica \u0219i observa\u021biile precise la un loc. Limba vorbit\u0103 \u0219i experien\u021ba senzorial\u0103 nu sunt de \u00eencredere, \u00eens\u0103 matematica este limbajul universului \u2013 fiind puternic influen\u021bat de viziunea Platonic\u0103 \u00een care abstractiz\u0103rile matematice sunt cele mai reale lucruri.<\/p>\n\n\n\n

Galileo ia aceast\u0103 metod\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i o pune \u00een practic\u0103. Matematica, p\u00e2n\u0103 la acel moment, era folosit\u0103 cel mai mult \u00een geometrie \u2013 textul matematic de baz\u0103 fiind Elementele lui Euclid \u2013 matematica \u0219i geometria fiind aproape sinonime. Dar Galileo \u00eencepe s\u0103 foloseasc\u0103 geometria \u00eentr-un mod complet abstract. Cum experien\u021ba senzorial\u0103 nu e de \u00eencredere, felul \u00een care m\u0103 g\u00e2ndesc la lucruri nu trebuie s\u0103 arate precum lucrul pe care \u00eel reprezint\u0103 \u0219i, deci, nu trebuie s\u0103 existe o similaritate experien\u021bial\u0103 \u00eentre g\u00e2ndurile mele \u0219i lume. De exemplu, Galileo folose\u0219te un triunghi pentru a reprezenta rela\u021bia dintre distan\u021b\u0103, timp \u0219i vitez\u0103.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n
\n
\"\"\/<\/figure><\/div>\n\n\n

Galileo Galilei<\/em><\/p>\n\n\n\n

Nu e nimic triunghiular la vitez\u0103, dar el folose\u0219te geometria pentru a reprezenta rela\u021bii matematice abstracte, f\u0103r\u0103 vreo leg\u0103tur\u0103 cu modul \u00een care are experien\u021ba lumii \u2013 nu exist\u0103 conformitate \u00eentre modelul geometric \u0219i felul \u00een care apare acel lucru \u00een lume.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea \u00eencepe s\u0103 fac\u0103 observa\u021bii atente \u00een jurul lui. De exemplu, vede un candelabru pendul\u00e2nd \u00eentr-o biseric\u0103 \u0219i face m\u0103sur\u0103tori utiliz\u00e2ndu-\u0219i pulsul ca referin\u021b\u0103 pentru timp. \u00cen urma acestor observa\u021bii el descoper\u0103 mi\u0219carea iner\u021bial\u0103 \u0219i ucide, astfel, universul. Lucrurile nu se mi\u0219c\u0103 pentru c\u0103 au o pornire l\u0103untric\u0103 de a ajunge acolo unde le e locul (acesta fiind modul narativ de \u00een\u021belegere ce presupunea un scop), ci se mi\u0219c\u0103 pentru c\u0103 au fost lovite de o for\u021b\u0103 extern\u0103 pur aleatorie \u0219i arbitrar\u0103, \u0219i \u00ee\u0219i vor continua mi\u0219carea p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd o alt\u0103 for\u021b\u0103 extern\u0103 aleatorie le va lovi.<\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 la Galileo totul era viu, totul av\u00e2nd porniri de a ajunge acolo unde le e locul pentru a face universul un loc mai frumos \u0219i ordonat. Dup\u0103 Galileo totul e mort, nu mai exist\u0103 via\u021b\u0103 interioar\u0103 \u00een materie \u0219i nimic nu se mi\u0219c\u0103 din proprie voin\u021b\u0103. E o distinc\u021bie important\u0103 pentru c\u0103, p\u00e2n\u0103 atunci, omul era la fel ca toate celelalte lucruri, \u0219i cum omul se mi\u0219ca din voin\u021ba lui, \u0219i restul lucrurilor f\u0103ceau la fel. Dar c\u00e2nd Galileo ucide universul, omul devine o mic\u0103 insul\u0103 de voin\u021b\u0103 (\u0219i scop) \u00eentr-un de\u0219ert vast lipsit de scop. Omul e singur, un exilat ontologic, ciudat \u0219i bizar, un intrus \u00een acest univers indiferent \u0219i inert (\u201ef\u0103r\u0103 via\u021b\u0103\u201d, baza cuv\u00e2ntului \u201einer\u021bie\u201d).<\/p>\n\n\n\n

Iar Galileo \u00eencepe s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 materia \u00eentr-un mod diferit. \u00cen lumea veche, materia era poten\u021bialul informa\u021biei, \u00eens\u0103 acum materia devine \u201eceea ce rezist\u0103\u201d, materia opune rezisten\u021b\u0103 voin\u021bei omului \u2013 materia este definit\u0103 pe baza rezisten\u021bei pe care o poate exercita \u00een rela\u021bie cu omul. De ce e important? C\u00e2nd totul \u00een jur e haos \u0219i e\u0219ti \u00eenconjurat de iluzii, o materie care s\u0103 ofere rezisten\u021b\u0103 voin\u021bei este un lucru benefic, fiind singurul mod \u00een care po\u021bi determina c\u0103 este ceva acolo \u2013 totul devine definit prin voin\u021b\u0103 \u0219i rezisten\u021b\u0103 la voin\u021b\u0103. Avem, acum, un univers lipsit de via\u021b\u0103 \u0219i o lupt\u0103 \u00eentre voin\u021be izolate (care, \u00een mare parte, creeaz\u0103 iluzii). Un univers vast \u0219i inert, lipsit de voin\u021b\u0103, dar care opune rezisten\u021b\u0103 altor voin\u021be.<\/p>\n\n\n\n

F\u0103c\u00e2nd din materie o substan\u021b\u0103 aparte, \u0219i nu un poten\u021bial pentru informa\u021bie, Galileo elimin\u0103 orice baz\u0103 pentru malefic. \u00cenainte, maleficul era o gaur\u0103 \u00een fiin\u021b\u0103, haos pur, dar acum a\u0219a ceva nu mai poate exista, materia fiind inert\u0103. Ca efect, noi pierdem ceva: nu mai avem un mod de a vorbi despre malefic, nu mai avem o metafizic\u0103 a maleficului \u2013 acum noi consider\u0103m maleficul ca fiind imoralitatea excesiv\u0103. Dar la \u00eentrebarea \u201ece este maleficul?\u201d, p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment oamenii aveau un r\u0103spuns coerent \u0219i sofisticat, \u00eens\u0103 de acum \u00eencolo r\u0103spunsul va fi \u201enu \u0219tiu\u201d sau \u201enu exist\u0103 a\u0219a ceva\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Galileo ofer\u0103 umanit\u0103\u021bii metoda \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i putem vedea cum aceast\u0103 metod\u0103 este o mo\u0219tenire a Revolu\u021biei Axiale pentru c\u0103 prin intermediul ei putem lupta cu iluziile \u0219i auto-am\u0103girile. \u00centregul scop al metodei \u0219tiin\u021bifice este s\u0103 ne arate, prin modul \u00een care lumea inert\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de voin\u021b\u0103 rezist\u0103 voin\u021belor noastre, cum ne auto-am\u0103gim. Iar asta va \u00eensemna c\u0103 metoda \u0219tiin\u021bific\u0103 \u0219i matematica vor fi prioritare \u00een c\u0103utarea adev\u0103rului. Galileo va declara c\u0103 propriet\u0103\u021bile matematice sunt adev\u0103ratele propriet\u0103\u021bi ale lucrurilor: ceea ce poate fi m\u0103surat este real, acea proprietate fiind \u00een acel lucru \u2013 \u00een obiect, \u201eobiectiv\u201d \u2013 iar propriet\u0103\u021bile matematice sunt obiective, deci sunt reale.<\/p>\n\n\n\n

Dar ce facem cu celelalte propriet\u0103\u021bi, cele ce nu pot fi m\u0103surate matematic (de exemplu c\u00e2t de frumos este un apus, ce gust pl\u0103cut are mierea, c\u00e2t de pline de sens sunt unele cuvinte), ce facem cu tot sensul? Acestea sunt non-matematice, deci nu se afl\u0103 \u00een obiect, \u00eensemn\u00e2nd c\u0103 trebuie s\u0103 se afle \u00een minte (mintea devine o camer\u0103 intern\u0103 ce manipuleaz\u0103 limbajul \u0219i propozi\u021biile) \u0219i sunt, deci, subiective \u2013 \u00een minte stau \u00eenchise sensurile, valorile \u0219i frumosul. Omul tr\u0103ie\u0219te, deci, iluzia c\u0103 aceste propriet\u0103\u021bi s-ar afla \u00een lume (\u00eens\u0103 lumea nu are sens, nu are scop, nu e \u00eenc\u0103rcat\u0103 de frumuse\u021be, nici de adev\u0103r \u0219i nici cu benevolen\u021b\u0103; lumea nu are, nici m\u0103car, scaune, mese sau c\u0103ni) pentru c\u0103 ele nu sunt entit\u0103\u021bi matematice. Ele sunt iluzii create de mintea care genereaz\u0103 sensuri \u00een auto-am\u0103girea ei voit\u0103 prin impunerea ei \u00een lume. Observ\u0103m, astfel, cum toate ordinile se descompun.<\/p>\n\n\n\n

Una din punctele forte ale viziunii Aristoteliene era c\u0103 viziunea cunoa\u0219terii \u0219i cea a lumii se sprijineau reciproc. Dar sl\u0103biciunea acestui sistem este c\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce una din ele \u00eencepe s\u0103 se destrame, la fel p\u0103\u021be\u0219te \u0219i cealalt\u0103, aceast\u0103 destr\u0103mare intr\u00e2nd \u00eentr-un ciclu accelerat. Astfel, pe m\u0103sur\u0103 ce viziunea Aristotelian\u0103 se destram\u0103, \u0219i teoria cunoa\u0219terii Aristoteliene se destram\u0103, \u0219i pe m\u0103sur\u0103 ce aceasta se destram\u0103, viziunea se destram\u0103, iar acest ciclu, odat\u0103 \u00eenceput, \u00eencepe s\u0103 se produc\u0103 tot mai rapid.<\/p>\n\n\n\n

Prin urmare, suntem deconecta\u021bi de lume, bloca\u021bi \u00een min\u021bile noastre, am pierdut cunoa\u0219terea participativ\u0103 \u0219i de perspectiv\u0103, transcenden\u021ba de sine, tot sensul \u0219i frumosul din lume r\u0103m\u00e2n \u00een capul nostru, tot ce e \u00een exteriorul nostru e lipsit de scop, inert, haotic \u0219i absurd \u0219i tot ce este \u00een noi este conflict intern \u0219i lupt\u0103 de voin\u021be cu ceilal\u021bi oameni. Nu e de mirare c\u0103 mul\u021bi oameni au considerat aceast\u0103 realizare ca fiind traumatizant\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dup\u0103 cum \u00ee\u021bi po\u021bi imagina, aceast\u0103 revolu\u021bie nu va l\u0103sa religia \u0219i spiritualitatea neatinse. Vor ap\u0103rea indivizi ce vor fi afecta\u021bi de ideile lui Ockham, a Misticilor din Rhineland \u0219i de apari\u021bia noii \u0219tiin\u021be, \u0219i vor \u00eencerca s\u0103 reconfigureze cre\u0219tinismul pentru a putea \u00eenfrunta aceast\u0103 criz\u0103 emergent\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce Revolu\u021bia \u0218tiin\u021bific\u0103 ia av\u00e2nt, pe m\u0103sur\u0103 ce corpora\u021biile, comer\u021bul \u0219i secularizarea statului iau av\u00e2nt, are loc Reforma Protestant\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Moartea universului va avea un impact profund asupra modului \u00een care se \u00een\u021beleg pe sine oamenii \u0219i asupra modului \u00een care ace\u0219tia dau sens lucrurilor pentru a le \u00een\u021belege existen\u021ba. Ideea Aristotelian\u0103 \u00een care structura experien\u021belor tale \u0219i structura realit\u0103\u021bii sunt conformate a fost subminat\u0103 complet, iar acum omul este blocat \u00een mintea lui \u00een spatele unei perdele de iluzii, deconectat de lume, iar Dumnezeu devine, tot mai mult, o chestiune ce \u021bine de voin\u021b\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Toate aceste idei \u00eencep \u00eencet, \u00eencet, s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103. Spiritualitatea este schimbat\u0103 (negarea de sine a voin\u021bei), lumea se schimb\u0103 (devine lumea nominal\u0103 \u00een care exist\u0103 doar individualit\u0103\u021bi pure, iar pattern-urile ordonate exist\u0103 doar \u00een modul \u00een care vorbim despre ele) \u0219i, \u00een tot acest timp, are loc un dezastru: \u201eMoartea Neagr\u0103\u201d (despre care se […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":614,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[70],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/428"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=428"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/428\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":659,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/428\/revisions\/659"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/614"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=428"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=428"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=428"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}