{"id":420,"date":"2022-07-08T00:37:50","date_gmt":"2022-07-07T21:37:50","guid":{"rendered":"https:\/\/www.deniscalin.com\/?p=420"},"modified":"2023-06-06T18:07:12","modified_gmt":"2023-06-06T15:07:12","slug":"15-toma-de-aquino","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.deniscalin.com\/?p=420","title":{"rendered":"15. Toma de Aquino"},"content":{"rendered":"\n

De\u0219i nu este catastrofal precum colapsul epocii bronzului, c\u0103derea Imperiului Roman are efecte dramatice, \u00eens\u0103 numai \u00een lumea vestic\u0103, Imperiul Bizantin supravie\u021buind. \u00cen orice caz, are loc o pierdere traumatizant\u0103 a vie\u021bii urbane, a alfabetiz\u0103rii \u0219i a comer\u021bului, standardele de via\u021b\u0103 pierdute din fostul Imperiu Roman nu vor mai fi recuperate p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1750 (\u00een Londra). Dar mo\u0219tenirea l\u0103sat\u0103 de Augustin este at\u00e2t de puternic\u0103 \u00eenc\u00e2t va servi ca \u0219i \u201ecas\u0103\u201d oamenilor ce tr\u0103iau aceste turbulen\u021be.<\/p>\n\n\n\n

\u00cens\u0103 aceast\u0103 mo\u0219tenire va \u00eencepe s\u0103 fie erodat\u0103 \u00een urma unor evenimente, iar \u00eenvelitoarea sacr\u0103 \u00eencepe s\u0103 se sf\u00e2\u0219ie \u0219i nu mai poate proteja oamenii de terorile \u0219i disperarea ce \u00eei cuprinde. \u00cen 1054 are loc Marea Schism\u0103 \u00eentre Vestul colapsat \u0219i Estul \u00eenc\u0103 prosper, \u00eentre latinitate \u0219i lumea greac\u0103. Pe l\u00e2ng\u0103 mo\u0219tenirea Augustinian\u0103, Estul este influen\u021bat \u0219i de cultul lui Dionis, fiind cauza multor diferen\u021be culturale \u0219i socio-economice, precum \u0219i a modului \u00een care era \u00een\u021beles cre\u0219tinismul \u00een Est \u0219i \u00een Vest. \u00cen urma acestei schisme dintre ortodoxia estic\u0103 \u0219i vestul catolic, cre\u0219tinismul iese sl\u0103bit, iar Estul pierde o parte din conexiunea cu neoplatonismul (teologia mistic\u0103), devenind tot mai pu\u021bin Platonic, \u0219i din ce \u00een ce mai mult Aristotelian.<\/p>\n\n\n\n

Acest \u00eentreg proces \u00eencepe, dup\u0103 schism\u0103, cu o schimbare \u00een psihotehnologia cititului, a modului \u00een care citesc oamenii. \u00cenainte de schism\u0103, cititul se f\u0103cea cu voce tare \u0219i, de multe ori, \u00een mod comunal (la comun cu al\u021bii care citeau acela\u0219i lucru). \u00cen acest tip de citire e\u0219ti conectat, mai \u00eent\u00e2i, unui context cultural, \u00eentr-o comunitate sapien\u021bial\u0103, iar c\u00e2nd cite\u0219ti cu voce tare, reci\u021bi. De exemplu, g\u00e2nde\u0219te-te la diferen\u021ba dintre a citi o poezie \u0219i a recita una. \u0218i ca o mic\u0103 parantez\u0103, nu e o coinciden\u021ba c\u0103 atunci c\u00e2nd Gabriel i se adreseaz\u0103 lui Mohammed, \u00eei cere acestuia s\u0103 recite, nu s\u0103 scrie.<\/p>\n\n\n\n

Intona\u021bia folosit\u0103 \u0219i faptul c\u0103 cititul este \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it cu al\u021bii, face ca acest tip de citire s\u0103 fie ceva special, iar dac\u0103 se realizeaz\u0103 \u0219i pe un fond muzical, senza\u021bia e \u0219i mai puternic\u0103. C\u00e2nd cineva c\u00e2nt\u0103 un poem, nu \u021bi se adreseaz\u0103 doar propozi\u021bional, nefiind acel tip de cunoa\u0219tere. Pentru recitarea unui poem trebuie s\u0103-\u021bi folose\u0219ti \u00eentreg ansamblul de comunicare pentru a fi capabil de a transmite mesajul \u0219i a-l comunica altora. Trebuie s\u0103 \u00eentrupezi mai multe moduri de a fi atent, trebuie s\u0103 ai o cunoa\u0219tere de perspectiv\u0103 ca s\u0103 \u00een\u021belegi cum trebuie s\u0103 fii \u00een acel spa\u021biu, context \u0219i cu acei oameni, recit\u00e2nd acele cuvinte \u0219i, de asemenea, trebuie s\u0103 ai \u0219i o cunoa\u0219tere participativ\u0103, demonstr\u00e2nd cum te-a schimbat poemul \u0219i cum \u021bi-a ad\u0103ugat ceva identit\u0103\u021bii. Ei cunosc aceste poeme nu \u00een modul \u00een care cuno\u0219ti cuvintele de pe eticheta de ingrediente a unui produs, ci le cunosc prin modul \u00een care au fost schimba\u021bi de ele.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd oamenii citeau biblia (fiind printre pu\u021binele c\u0103r\u021bi scrise), pe l\u00e2ng\u0103 c\u0103 o recitau comunal, se angrenau \u0219i \u00een ceea ce e numit\u0103 LECTIO DIVINA \u2013 un mod de a citi un text \u00een care nu \u00eencerci s\u0103 expui propozi\u021biile verbal, ci s\u0103 la\u0219i textul, pe c\u00e2t de mult posibil, s\u0103-\u021bi vorbeasc\u0103 \u021bie, abordarea textului f\u0103c\u00e2ndu-se \u00eentr-un mod meditativ \u0219i mindfull, deschiz\u00e2ndu-te la posibilitatea de a fi transformat (asem\u0103n\u0103tor modului \u00een care ascul\u021bi o pies\u0103 muzical\u0103, preg\u0103tit fiind pentru o experien\u021b\u0103 profund estetic\u0103). Este un mod de a citi \u0219i a recita \u00eentr-un mod \u00een care te deschizi pentru a l\u0103sa acel text s\u0103-\u021bi vorbeasc\u0103. Oamenii religio\u0219i vorbesc despre ea ca fiind resim\u021bit\u0103 precum Dumnezeu ar fi prezent \u00een text \u0219i \u021bi-ar vorbi prin intermediul lui.<\/p>\n\n\n\n

Acest mod de citire era ontologic t\u0103m\u0103duitoare, fiind special creat\u0103 pentru a vindeca \u0219i pentru a transforma, pentru a declan\u0219a, activa \u0219i pentru a aduce cunoa\u0219terea procedural\u0103, de perspectiv\u0103 \u0219i participativ\u0103, \u0219i nu doar pentru a-\u021bi oferi propozi\u021bii. Se dorea, ca prin citire, s\u0103-\u021bi aminte\u0219ti modul de a fi \u0219i nu doar s\u0103 de\u021bii (modul de a avea) credin\u021be \u0219i propozi\u021bii. \u00cens\u0103, cum ziceam, dup\u0103 schism\u0103, oamenii \u00eencep s\u0103 citeasc\u0103 \u00eentr-un mod diferit.<\/p>\n\n\n\n

P\u00e2n\u0103 \u00een acea perioad\u0103, interpretarea dominant\u0103 a viziunii lumii Augustiniene a fost cea a unui m\u0103re\u021b filosof persan numit Avicenna (versiunea latinizat\u0103 pentru Ibn Sina), acesta pun\u00e2nd accentul pe elementele neoplatoniene \u2013 Corbin va scoate \u00een eviden\u021b\u0103 faptul c\u0103 filosofia persan\u0103 a \u00eencercat, mereu, s\u0103 p\u0103streze elementele neoplatonice \u0219i gnostice ale spiritualit\u0103\u021bii \u00een via\u021b\u0103, Persia av\u00e2nd un rol mai important \u00een istoria lumii \u0219i \u00een istoria cultural\u0103 dec\u00e2t i se d\u0103 credit \u00een Vest. \u00cens\u0103 aceast\u0103 interpretare este \u00eenlocuit\u0103 de cea a lui Averroes (latinizare pentru Ibn Rushd), acesta av\u00e2nd o viziune pur Aristotelian\u0103, acest lucru indic\u00e2ndu-ne o schimbare de direc\u021bie spre a da prioritate exclusiv\u0103 defini\u021biilor \u0219i tezelor (Aristotel \u00eencerca s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 esen\u021be, EIDOS-ul ca esen\u021b\u0103, iar esen\u021ba lucrurilor era defini\u021bia acestora \u2013 lucru ce se va dovedi problematic, pentru c\u0103 multe lucruri nu au defini\u021bii). Iar oamenii \u00eencep s\u0103 citeasc\u0103 \u00een g\u00e2nd, pentru ei, d\u00e2nd prioritate coeren\u021bei din cadrul unei limbi, \u00een detrimentul efectul transformativ pentru ei \u0219i pentru lume pe care l-ar putea avea un text \u2013 ceea ce conteaz\u0103 acum este ca simbolurile (nu \u00een sens spiritual, ci ca termeni propozi\u021bionali) \u0219i conectorii logici s\u0103 se potriveasc\u0103 corect \u00eentre ele.<\/p>\n\n\n\n

Apare, astfel, un nou mod de g\u00e2ndire. Vechiul model presupunea c\u0103 g\u00e2ndul este o conformare la lume transformat \u0219i articulat \u00een gnoz\u0103, ANAGOGE \u0219i transformare de sine \u2013 un mod de cunoa\u0219tere ce este, simultan, \u0219i un mod de a fi sau un mod de devenire. Acest model este \u00eenlocuit cu unul \u00een care cunoa\u0219terea presupune s\u0103 ai un limbaj propozi\u021bional coerent, g\u00e2ndirea presupun\u00e2nd s\u0103 ai un set coerent de propozi\u021bii \u00een cap. Observ\u0103m o schimbare de direc\u021bie dinspre un sine extensiv (sinele ce este conectat transjectiv \u2013 o rela\u021bie co-creat\u0103 ce transcende distinc\u021bia dintre subiectiv \u0219i obiectiv \u2013 cu lumea \u0219i care se \u00een\u021belege pe sine \u00een termeni ai conformit\u0103\u021bii lui la lume) spre un sine intensiv (un sine \u00een mintea mea, \u00een interiorul credin\u021belor mele; sinele este, \u00een principal, modul \u00een care vorbesc cu mine prin afirmarea credin\u021belor folosind un limbaj propozi\u021bional).<\/p>\n\n\n\n

Oamenii \u00eencep s\u0103 considere c\u0103 modul principal prin care cunoa\u0219tem lucruri se face prin acumularea a c\u00e2t mai mult\u0103 coeren\u021b\u0103 \u00een limbajul intern \u0219i mai pu\u021bin prin conformitate \u00een modul nostru existen\u021bial extern. De ce se produce aceast\u0103 schimbare? Pentru c\u0103 lumea \u00eencepe, din nou, s\u0103 se deschid\u0103 \u0219i oamenii \u00eencep s\u0103 fie interesa\u021bi de a cunoa\u0219te lumea \u00een mod \u0219tiin\u021bific. \u00cencepe o deplasare spre valorificarea teoriilor propozi\u021bionale coerente logic \u0219i bine organizate, puterea acestui tip de g\u00e2ndire fiind u\u0219or, u\u0219or, descoperit\u0103. C\u00e2nd cite\u0219ti \u00een acest fel, \u00ee\u021bi po\u021bi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi abilit\u0103\u021bile argumentative dar pierzi acea citire ca psihotehnologie pentru transformare existen\u021bial\u0103 psiho-spiritual\u0103. Citirea devine, acum, \u201econsumul\u201d de propozi\u021bii \u0219i structurarea lor \u00eentr-un mod logic coerent.<\/p>\n\n\n\n

De ce? Pentru c\u0103 asist\u0103m la \u00eenceputul unei reorient\u0103ri spre lumea exterioar\u0103, mi\u0219care provocat\u0103 de faptul c\u0103 este redescoperit Aristotel \u0219i ideile lui devin proeminente \u2013 datorit\u0103 cruciadelor, scrierile lui Aristotel sunt redescoperite, ele fiind pierdute \u00een Europa de Vest, dar acestea ridic\u0103 o problem\u0103 pentru cre\u0219tinism. Problema era c\u0103 Aristotel fusese integrat cu cre\u0219tinismul de c\u0103tre Augustin (\u0219i, deci, nu poate fi ignorat) dar Aristotel descrie o lume ce nu are o mare parte a mitologiei cre\u0219tine ata\u0219at\u0103 la ea \u0219i care ofer\u0103 explica\u021bii pentru lucruri pe care cre\u0219tinismul nu face niciun efort de a le explica. Avem, astfel, o atrac\u021bie puternic\u0103 pentru puterea explicativ\u0103 oferit\u0103 de Aristotel \u0219i pentru modelul pe care \u00eel ofer\u0103 pentru defini\u021bii clare, inferen\u021be silogistice clare \u0219i construc\u021bii de imagini clare, ce sunt \u00eentre\u021besute cu acest nou mod de citire, cu acest nou mod de a tr\u0103i cunoa\u0219terea \u0219i cu modul \u00een care oamenii simt c\u0103 tr\u0103iesc \u00een interiorul min\u021bii, \u00eentr-un limbaj propriu.<\/p>\n\n\n\n

Aristotel nu poate fi ignorat sau respins, datorit\u0103 autorit\u0103\u021bii pe care o eman\u0103, dar nici nu poate fi asimilat \u00een viziunea lumii cre\u0219tin\u0103, pentru c\u0103 el vorbe\u0219te despre, \u0219i explic\u0103, lucruri de neg\u0103sit \u00een biblie. Pe m\u0103sur\u0103 ce tot mai mul\u021bi oameni citesc \u00een acest nou mod \u0219i \u00eencep s\u0103 emuleze proasp\u0103t redescoperita \u0219tiin\u021b\u0103 Aristotelian\u0103, \u00eencepe s\u0103 apar\u0103 o criz\u0103 \u00een cre\u0219tinism. \u00cen acest moment, un individ, Toma de Aquino, vede pericolul din dep\u0103rtare, observ\u00e2nd c\u0103 se petrec dou\u0103 lucruri: o schimbare \u00een psihotehnologia citirii \u0219i o schimbare \u00een modul \u00een care oamenii \u00eencep s\u0103 se uite la lumea \u00eenconjur\u0103toare. Ambele schimb\u0103ri sunt asociate cu dificultatea de a-l asimila pe redescoperitul Aristotel \u00een viziunea cre\u0219tin\u0103 a lumii. Toma de Aquino se \u00eenham\u0103 la rezolvarea acestei probleme \u0219i va deveni o figur\u0103 pivotant\u0103 exact din acest motiv.<\/p>\n\n\n\n

Aquino se \u00eentreba cum putem salva viziunea cre\u0219tin\u0103 f\u0103r\u0103 a renun\u021ba la noua \u0219tiin\u021b\u0103 Aristotelian\u0103, \u0219i se duce la gramatica fundamental\u0103, la mitologia celor dou\u0103 lumi a g\u00e2ndirii axiale (una real\u0103 \u0219i una iluzorie), c\u0103ut\u00e2nd constanta dintre acestea, \u0219i vine cu un mod de a le unifica. La Platon \u0219i la Augustin avem lumea de zi cu zi \u0219i lumea real\u0103, dar Aquino vine cu o schimbare spun\u00e2nd c\u0103 ambele lumi sunt reale. Lumea de zi cu zi e \u0219i ea real\u0103, iar cunoa\u0219terea \u00een acest spa\u021biu se ob\u021bine prin ra\u021biune \u0219i \u0219tiin\u021b\u0103. \u0218tiin\u021ba studiaz\u0103<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n

Toma de Aquino
<\/em><\/p>\n\n\n\n

aceast\u0103 lume real\u0103 (de zi cu zi) \u0219i poate descoperi adev\u0103ruri reale despre ea, dar lumea real\u0103 de sus (lumea real\u0103 Platonic\u0103) este, \u00eentr-un fel, mai real\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Pentru a face aceast\u0103 idee s\u0103 func\u021bioneze, Aquino face o distinc\u021bie important\u0103: lumea de zi cu zi e \u201elumea natural\u0103\u201d, iar lumea de deasupra lumii naturale este \u201elumea supranatural\u0103\u201d, o lume ce nu poate fi studiat\u0103 de \u0219tiin\u021b\u0103 sau ra\u021biune, fiind o lume accesibil\u0103 numai prin credin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n

Avem, astfel, dou\u0103 lumi separate, f\u0103r\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre ele, neexist\u00e2nd un mod de a te deplasa dintr-una \u00een alta. Pentru Aquino, iubirea mi\u0219c\u0103 voin\u021ba (la Plotin \u0219i la Augustin, iubirea mi\u0219c\u0103 ra\u021biunea) de a impune lucruri pe care nu le putem cunoa\u0219te ra\u021bional. Credin\u021ba devine, acum, o ac\u021biunea de impunere voit\u0103 (voin\u021b\u0103 n\u0103scut\u0103 din iubirea pentru Dumnezeu). Iubirea \u0219i ra\u021biunea sunt desp\u0103r\u021bite, credin\u021ba se transform\u0103 dintr-o participare \u00een flow pe cursul istoriei, \u00eentr-o impunere de propozi\u021bii (crezul), iar \u0219tiin\u021ba \u0219i spiritualitatea sunt acum complet separate una de cealalt\u0103 (dac\u0103 e \u0219tiin\u021bific, nu e spiritual, iar dac\u0103 e spiritual, nu e \u0219tiin\u021bific).<\/p>\n\n\n\n

Asist\u0103m la na\u0219terea Romantismului: iubirea nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu ra\u021biunea, iubirea care ar avea aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103, nefiind considerat\u0103 iubire adev\u0103rat\u0103. Aquino \u00eencerc\u0103 s\u0103 salveze viziunea lumii axiale prin reformularea gramaticii fundamentale a celor dou\u0103 lumi \u00eentr-o form\u0103 ce, acum, \u00eencepe s\u0103 ne fie familiar\u0103. \u00cens\u0103 pericolul (pe care Aquino nu are capacitatea de a-l prevedea) este c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce lumea natural\u0103 (\u0219tiin\u021bific\u0103) devine tot mai de succes, \u0219i pe m\u0103sur\u0103 ce descoperim c\u0103 impunerile voite sunt tot mai rar bazate \u00een iubire \u0219i tot mai mult \u00een voin\u021b\u0103 pur\u0103, lumea supranatural\u0103 devine tot mai ireal\u0103 omului. Marea problem\u0103 ce se na\u0219te aici e c\u0103, f\u0103r\u0103 lumea supranatural\u0103 (dac\u0103 aceasta nu mai este viabil\u0103 sau tr\u0103ibil\u0103), \u00eentreaga mitologie axial\u0103 \u0219i \u00eentreaga gramatic\u0103 axial\u0103 (cea care ne-a dat gramatica sensului, a \u00een\u021belepciunii \u0219i a transcenden\u021bei sinelui) st\u0103 s\u0103 cad\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Credin\u021ba este \u00een\u021beleas\u0103, dup\u0103 Aquino, ca modul \u00een care iubirea transform\u0103 voin\u021ba, iar voin\u021ba este, \u00een principiu, modul \u00een care po\u021bi impune anumite propozi\u021bii ca fiind adev\u0103rate. \u00cens\u0103 consecin\u021bele apar imediat, iar unii oameni \u00eei r\u0103spund lui Aquino. Avem dou\u0103 figuri puternic influen\u021bate de acesta, doi reprezentan\u021bi a dou\u0103 linii diferite de dezvoltare a acestor idei, dar ce se vor influen\u021ba reciproc: Meister Eckhart (Magistrul Eckhart) \u0219i William de Ockham.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

De\u0219i nu este catastrofal precum colapsul epocii bronzului, c\u0103derea Imperiului Roman are efecte dramatice, \u00eens\u0103 numai \u00een lumea vestic\u0103, Imperiul Bizantin supravie\u021buind. \u00cen orice caz, are loc o pierdere traumatizant\u0103 a vie\u021bii urbane, a alfabetiz\u0103rii \u0219i a comer\u021bului, standardele de via\u021b\u0103 pierdute din fostul Imperiu Roman nu vor mai fi recuperate p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1750 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":612,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[70],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/420"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=420"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/420\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":667,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/420\/revisions\/667"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/612"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=420"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=420"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=420"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}