![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-16.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\nAcest triunghi va fi necesar \u00een\u021belegerii ultimelor elemente ale gramaticii sensului (ordinea nomologic\u0103). Neoplatonismul reprezint\u0103 inspira\u021bia pentru filmul The Matrix \u00een numirea protagonistului: Neo \u2013 neoplatonicul \u2013 care este \u201ealesul\u201d \u2013 \u201eUnul\u201d (\u201eThe One\u201d). A\u0219adar, ce este neoplatonismul?<\/p>\n\n\n\n
S\u0103 \u00eencepem cu o analogie: oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, \u00een zilele noastre, \u00eencearc\u0103 s\u0103 integreze mecanica cuantic\u0103 \u0219i relativitatea (cele dou\u0103 mari teorii ale fizicii) \u00eentr-o singur\u0103 teorie numit\u0103 \u201eMarea Teorie Unificat\u0103\u201d, Einstein fiind unul din cei ce au \u00eencercat aceast\u0103 integrare, dar e\u0219u\u00e2nd. Similar, un filosof pe nume Plotin, construie\u0219te Marea Teorie Unificat\u0103 a Spiritualit\u0103\u021bii Antice. Combin\u0103 spiritualitatea lui Platon \u2013 \u00eentreaga idee de ANAGOGE \u2013, cu \u00eentreaga viziune a lumii a lui Aristotel \u2013 teoria cunoa\u0219terii \u0219i ideea structurii lumii \u2013 \u0219i cu proiectul terapeutic al stoicilor \u2013 dep\u0103\u0219irea confuziei modale \u2013 integr\u00e2ndu-le \u00een aceast\u0103 nou\u0103 teorie. Cum?<\/p>\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-17.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\nS\u0103 \u00eencepem cu Aristotel: Plotin preia teoria conformit\u0103\u021bii (a avea aceea\u0219i organizare structural-func\u021bional\u0103) \u0219i cea a \u201enivelurilor de a fi\u201d (niveluri ce pornesc de la o baz\u0103 a poten\u021bialului pur, p\u00e2n\u0103 la cel<\/p>\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-18.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\nPlotin mai \u00eenalt punct al actualit\u0103\u021bii pure). Aceste niveluri de a fi sunt nivelurile de realitate a lucrurilor. Pe m\u0103sur\u0103 ce cunoa\u0219tem (participativ, asem\u0103n\u0103tor gnozei) aceste niveluri de realitate, f\u0103c\u00e2ndu-le viabile nou\u0103, ne conform\u0103m lor \u0219i ne schimb\u0103m, urc\u00e2nd tot mai sus pe nivelurile sinelui.<\/p>\n\n\n Pe m\u0103sur\u0103 ce ne conform\u0103m, alter\u0103m \u0219i nivelul sinelui (ANAGOGE-ul Platonic) nostru, \u0219i pe m\u0103sur\u0103 ce nivelul sinelui cre\u0219te, suntem tot mai capabili de a tr\u0103i \u00eentr-un nivel al realit\u0103\u021bii mai \u00eenalt. De exemplu, cum am putea r\u0103spunde \u00eentreb\u0103rii \u201ece face ca ceva s\u0103 fie real?\u201d, pentru c\u0103 ne pas\u0103 dac\u0103 ceva este real sau nu, iar dac\u0103 e\u0219ti motivat de o c\u0103utare a realului f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegi ce este, po\u021bi c\u0103dea \u00een groapa bullshit-ului. \u00centrebarea poate fi reformulat\u0103 ca \u201ece anume din organizarea structural-func\u021bional\u0103 face ca ceva s\u0103 fie real, \u0219i cum putem sim\u021bi acest real?\u201d Plotin r\u0103spunde acestei \u00eentreb\u0103ri consider\u00e2nd c\u0103 un lucru este cu at\u00e2t mai real cu c\u00e2t este mai bine integrat \u0219i unificat, cu c\u00e2t este mai aproape de a fi \u201eUnul\u201d, cu c\u00e2t este mai bine organizat structural-func\u021bional.<\/p>\n\n\n\n Ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegi ceva? Av\u00e2nd lucruri separate, c\u00e2nd le \u00een\u021belegi, realizezi (devine real pentru tine) faptul c\u0103 sunt, de fapt, \u201eUnul\u201d, \u00een\u021beleg\u00e2nd cum sunt de fapt integrate \u00eempreun\u0103. Iar c\u00e2nd ob\u021bii mai multe \u201eUnu-uri\u201d \u0219i \u00een\u021belegi ce au \u00een comun, realizezi ceva \u0219i mai real.<\/p>\n\n\n Lucrurile devin tot mai reale pentru noi pe m\u0103sur\u0103 ce le integr\u0103m tot mai mult \u00eempreun\u0103, iar lucrurile sunt mai reale pe m\u0103sur\u0103 ce sunt tot mai integrate \u00eempreun\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce afl\u0103m principiile tot mai profunde ce stau la baza lucrurilor \u0219i le integreaz\u0103 \u00eempreun\u0103, \u0219i noi, la r\u00e2ndul nostru, devenim tot mai integra\u021bi \u0219i tot mai reali, sau, pe scurt, \u201ene realiz\u0103m\u201d. Devenind tot mai integra\u021bi (actualiza\u021bi), conflictul intern scade d\u00e2ndu-ne posibilitatea de a face viabile niveluri tot mai profunde ale realit\u0103\u021bii, ciclul acesta continu\u00e2nd \u00eentr-un mod ANAGOGE-ic, iar noi ne deplas\u0103m dintr-un loc \u00een care totul e poten\u021bial, f\u0103r\u0103 prea mult\u0103 Form\u0103, c\u0103tre unul \u00een care avem cea mai bun\u0103 organizare structural-func\u021bional\u0103. Acest \u00eentreg proces nu are loc doar la nivel teoretic, ci este o schimbare a modului existen\u021bial de a deveni tot mai real, de aici p\u0103str\u00e2nd \u00een zilele noastre cele dou\u0103 sensuri ale cuv\u00e2ntului \u201ea realiza\u201d: a \u00een\u021belege mai bine lucrurile \u0219i a deveni mai actualizat.<\/p>\n\n\n\n Dar ce se afl\u0103 la baza realiz\u0103rii? Ce este cel mai real-ul? Acesta este principiul care face tot ce este real, integr\u00e2nd totul \u00eempreun\u0103.<\/p>\n\n\n Plotin \u00eel nume\u0219te \u201eUnul\u201d (\u0219i nu cu sensul de \u201esingularul\u201d), fiind principiul pe baza c\u0103ruia realitatea este realizat\u0103, iar mintea noastr\u0103 realizeaz\u0103 realitatea. Pentru a-l explica, Plotin folose\u0219te metafora luminii: precum lumina, \u00een sine, este invizibil\u0103 \u0219i face tot restul vizibil, \u201eUnul\u201d nu e ceva ce vom putea vreodat\u0103 cunoa\u0219te, acesta fiind acel ceva prin care tot restul poate fi cunoscut, este acel ceva prin care \u201etotul este\u201d. Iar dac\u0103 \u201eUnul\u201d nu poate fi cunoscut \u0219i deci, nu poate fi g\u00e2ndit, cum \u00eel po\u021bi \u0219tii? Ei bine, Plotin spune c\u0103 nu ai cum s\u0103 \u00eel \u0219tii, ci doar s\u0103 fii \u2013 po\u021bi avea gnoza \u201eUnul\u201d-ui doar fiind tu \u201eUnul\u201d \u2013 \u00een v\u00e2rful sistemului fiind o stare de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103, o experien\u021b\u0103 de trezire.<\/p>\n\n\n\n Totu\u0219i, vedem c\u0103 aceast\u0103 idee este complet integrat\u0103 cu cea mai bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i cea mai bun\u0103 terapie a vremurilor \u00een care tr\u0103ia Plotin. Pentru el, nu exist\u0103 o diviziune radical\u0103 \u00eentre spiritualitate, \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i terapie, toate trei sprijinindu-se una pe cealalt\u0103 (spiritualitate \u2013 cre\u0219tinism, \u0219tiin\u021b\u0103 \u2013 Aristotel, terapie \u2013 stoicism). Asist\u0103m, astfel, la apogeul ideilor din epoca axial\u0103 greceasc\u0103.<\/p>\n\n\n\n Plotin tr\u0103ie\u0219te \u00een jurul anului 270 e.n. \u0219i, dup\u0103 el, Imperiul Roman intr\u0103 \u00een declin, iar noi asist\u0103m la sf\u00e2r\u0219itul lumii antice. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 apare o figur\u0103 \u00eenalt\u0103 care va unifica aceast\u0103 configura\u021bie (cre\u0219tinism, neoplatonism \u0219i gnosticism), dar care va da, \u00eentr-un final, prioritate cre\u0219tinismului: Augustin. Augustin este un roman ce a tr\u0103it \u00een ultimele clipe ale Imperiului Roman (sec. IV \u2013 V), iar acest colaps iminent aduce cu el o viziune \u00eentunecat\u0103 a lumii. Din aceast\u0103 cauz\u0103, Augustin este atras de maniheism \u2013 o religie gnostic\u0103 pornit\u0103 de Mani din Persia \u2013 din care a preluat o bun\u0103 parte a ideilor gnostice. Aceast\u0103 religie spune c\u0103 oamenii sunt creaturi ale luminii, lumin\u0103 ce trebuie eliberat\u0103 printr-un tip de gnoz\u0103, aceste idei permi\u021b\u00e2ndu-i s\u0103 adreseze pierderea personal\u0103 a discern\u0103m\u00e2ntului, dar \u0219i \u00eentunericul ce pare s\u0103 se instaleze \u00een lumea din jurul lui.<\/p>\n\n\n\n Fiind influen\u021bat de maniheism, ideile de malefic \u0219i de puteri \u0219i structuri malefice sunt \u00een prim-plan \u00een g\u00e2ndirea lui Augustin. El sufer\u0103, de asemenea, \u0219i personal, fiind m\u0103cinat de un puternic conflict intern, el fiind un \u201edependent sexual\u201d (pentru a folosi termenul din zilele noastre), dependen\u021b\u0103 pe care o descria astfel: \u201elingeam mereu rana deschis\u0103 a poftei carnale, a desfr\u00e2n\u0103rii\u201d. Din aceast\u0103 cauz\u0103, el este dezgustat de sine \u0219i sufer\u0103 de o pierdere puternic\u0103 a discern\u0103m\u00e2ntului, chinuindu-se s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o cale de a se elibera din aceast\u0103 degradare personal\u0103 \u0219i conflict intern, dar \u0219i s\u0103 ofere un r\u0103spuns la r\u0103ul pe care \u00eel vedea \u00een lume.<\/p>\n\n\n\n \u00cen istoria vestului, el este primul care scrie o autobiografie numit\u0103 \u201eConfesiunile\u201d, \u00een care prezint\u0103 o experien\u021b\u0103 ce l-a afectat profund (chiar traumatizat): c\u00e2nd era t\u00e2n\u0103r, el \u0219i cu c\u00e2\u021biva prieteni au dat spargerea \u00eentr-o curte \u0219i au furat ni\u0219te fructe. Cei mai mul\u021bi dintre noi ar spune \u201eda, da, un adolescent face un jaf minor, cui \u00eei pas\u0103?\u201d Dar Augustin era, deja, p\u0103truns de o vedere a lumii maniheist\u0103 \u0219i era tot mai con\u0219tient de c\u00e2t de puternice pot fi poftele lui. Ce l-a afectat, cel mai mult, la acest act al lui era<\/p>\n\n\n Augustin din Hippo faptul c\u0103 nu-\u0219i dorea fructul, nu-i era poft\u0103 de el, \u0219i nici nu \u00eencercase s\u0103-\u0219i impresioneze prietenii. A ie\u0219it din aceast\u0103 experien\u021b\u0103 \u2013 aproape un revers al unei st\u0103ri de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 \u2013 cu concluzia c\u0103 a furat fructul pur \u0219i simplu pentru c\u0103 era gre\u0219it s\u0103 fure \u0219i pentru c\u0103 a vrut s\u0103 fac\u0103 asta, fiind ceva \u00een el care \u00eel t\u00e2ra \u00een acea direc\u021bie.<\/p>\n\n\n\n Acesta era motivul pentru care era atras de modul maniheist de a privi lumea (mitologia maniheist\u0103 fiind asem\u0103n\u0103toare celei din Star Wars, cu o parte luminat\u0103 \u0219i una \u00eentunecat\u0103): partea \u00eentunecat\u0103 trage omul \u00een jos, fiind partea dorin\u021belor, a furiei \u0219i a distrugerii; iar Augustin vedea aceast\u0103 parte \u00eentunecat\u0103 vie \u00een propria lui persoan\u0103 manifest\u00e2ndu-se \u00een adic\u021bia lui sexual\u0103. El c\u0103l\u0103tore\u0219te prin lume, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd lumea retoric\u0103 \u0219i intr\u00e2nd, \u00een cele din urm\u0103, \u00een contact cu filosofia. Citindu-l pe Plotin, r\u0103m\u00e2ne cu o impresie foarte bun\u0103, scriind c\u0103 \u201e\u00een Plotin, Platon a tr\u0103it din nou\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u00cen Platon, \u0219i \u00een special \u00een Plotin, Augustin descoper\u0103 o viziune a lumii, diferit\u0103 de cea maniheist\u0103, pe care ajunge s\u0103 o \u00een\u021beleag\u0103 (o cunoa\u0219te \u00een sens de gnoz\u0103). Augustin tr\u0103ie\u0219te o experien\u021b\u0103 mistic\u0103 \u00een timp ce \u00eel cite\u0219te pe Plotin, tr\u0103ind acel zbor \u00een sus spre \u201eUnul\u201d, ridic\u00e2ndu-se prin nivelurile realit\u0103\u021bii \u0219i ale sinelui, dar, ajuns pe culmile realit\u0103\u021bii, nu reu\u0219e\u0219te s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 acolo. \u00centunericul din el are o asemenea greutate \u00eenc\u00e2t \u00eel trage imediat \u00een jos, \u00eenapoi \u00een lumea dorin\u021belor \u0219i a adic\u021biilor, \u00een acea \u00eengustare reciproc\u0103 ciclic\u0103 a agentului \u0219i arenei, f\u0103c\u00e2ndu-l s\u0103 se \u00eentrebe: \u201ede ce este at\u00e2t de puternic acest \u00eentuneric ce m\u0103 trage \u00een jos? Exist\u0103, oare, ceva ce \u00eel poate \u00eenvinge, pentru a m\u0103 ridica \u00een sus?\u201d<\/p>\n\n\n\n A \u00een\u021beles despre ce vorbea Plotin, dar \u201er\u0103ul\u201d din el era prea puternic, Augustin scriind: \u201ee ca un gol \u00een fiin\u021b\u0103 ce trage \u00een ea lumina\u201d. El tr\u0103ie\u0219te, astfel, un efect de recul, de disperare, la acea experien\u021b\u0103 mistic\u0103. Imagineaz\u0103-\u021bi, de exemplu, c\u0103 \u021bi-a\u0219 ar\u0103ta un loc minunat, o plaj\u0103, iar c\u00e2nd ai c\u0103lca pe plaj\u0103 te-ai sim\u021bi, \u00een sf\u00e2r\u0219it, lini\u0219tit, ai g\u0103si pacea pe care o cau\u021bi de-o via\u021b\u0103 \u00eentreag\u0103, ai fi \u00eenconjurat de frumuse\u021be \u0219i te-ai sim\u021bi viu, dar nu vei putea r\u0103m\u00e2ne acolo. Odat\u0103 \u00eentors, locul \u00een care e\u0219ti, \u00eentunericul \u0219i mizeria \u00een care tr\u0103ie\u0219ti, \u00ee\u021bi vor p\u0103rea mult mai accentuate, tocmai din cauz\u0103 c\u0103 ai fost \u00een lumin\u0103 \u0219i nu ai putut r\u0103m\u00e2ne acolo. \u00cen mod similar, Augustin cade \u00een disperare \u0219i, \u00eentr-o zi, fiind \u00een curtea casei mamei lui, aude o voce care \u00eei spune s\u0103 se apuce s\u0103 citeasc\u0103. Ia, astfel, o biblie, o deschide \u0219i d\u0103 peste scrierile lui Pavel, iar \u00een Pavel g\u0103se\u0219te un prieten, un suflet \u00eenfr\u0103\u021bit, pentru c\u0103 vede \u00een Pavel acela\u0219i conflict intern, aceea\u0219i tortur\u0103 interioar\u0103, iar lumea pe care o descrie are sens \u00een contextul acelui conflict intern, \u0219i Augustin are o revela\u021bie.<\/p>\n\n\n\n Platon \u0219i Plotin spun c\u0103 suntem m\u00e2na\u021bi de dou\u0103 iubiri: iubirea de a deveni \u201eUnul\u201d \u00een noi \u0219i iubirea de a deveni \u201eUnul\u201d cu \u201ecel mai realul\u201d. Ceea ce ne direc\u021bioneaz\u0103 \u00eentreaga ra\u021biune este iubirea, iubirea pentru adev\u0103r, pentru ceea ce este bun \u0219i pentru ceea ce este frumos. Augustin zice c\u0103 \u00een miezul ra\u021biunii este iubirea, iar ceea ce e defect \u00een el este capacitatea lui de a iubi, nu cea de a ra\u021biona, dependen\u021ba lui sexual\u0103 consider\u00e2nd c\u0103 este efectul stingerii \u0219i deform\u0103rii capacit\u0103\u021bii lui pentru iubire.<\/p>\n\n\n\n Avea, prin urmare, nevoie de ceva cu care s\u0103 se vindece, de o gnoz\u0103 vindec\u0103toare, a\u0219a c\u0103 Augustin exprim\u0103 o idee: exist\u0103 o iubire \u00een ra\u021biune ce te ajut\u0103 s\u0103 cre\u0219ti dincolo de ra\u021biune, spre ceea ce ra\u021biunea a c\u0103utat dintotdeauna. Cum putem cultiva iubirea? Mesajul cre\u0219tin spune c\u0103 prin AGAPE, prin participarea \u00een AGAPE cre\u0219tem iubirea ce ne va transforma \u00een persoane complet realizate. Augustin concluzioneaz\u0103, astfel, c\u0103 neoplatonismul are nevoie de cre\u0219tinism, vindecarea \u0219i r\u0103spunsul \u00een fa\u021ba maleficului c\u0103tate de gnosticism put\u00e2nd fi g\u0103site \u00een cre\u0219tinism. Augustin ajunge, astfel, s\u0103 unifice toate aceste trei g\u00e2ndiri la un loc.<\/p>\n\n\n\n S\u0103 facem un rezumat al punctului \u00een care am ajuns. Augustin nu expune o teorie, ci scrie o autobiografie, vorbind despre ideile lui \u00eentr-un mod perspectiv \u0219i participativ. El nu scrie un tratat academic uscat, ci un manual existen\u021bial pentru orice persoan\u0103 care vrea s\u0103 treac\u0103 prin acest proces prin care a trecut \u0219i el, lucrarea lui fiind o gnoz\u0103 de la un cap la altul. De la Plotin preia viziunea lumii Aristotelian\u0103 (ordinea nomologic\u0103), teoria conformit\u0103\u021bii \u0219i geocentrismul, acestea reprezent\u00e2nd cea mai bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103, a structurii realit\u0103\u021bii \u0219i a modului \u00een care realitatea poate fi cunoscut\u0103, de la acea vreme. Tot de la Plotin preia ordinea normativ\u0103, modul \u00een care ne putem deplasa \u00eentr-o manier\u0103 coordonat\u0103 \u00een sus prin nivelurile realit\u0103\u021bii, ale con\u0219tiin\u021bei \u0219i ale sinelui de la \u201emai pu\u021bin real\u201d c\u0103tre \u201emai real\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u00cen viziunea lui Augustin, ce e mai pu\u021bin real, e mai pu\u021bin dec\u00e2t \u201eUnul\u201d, prezint\u0103 o integrare mai slab\u0103 \u0219i are mai pu\u021bin sens. De exemplu, c\u00e2nd distrugi ceva \u00eei \u00eendep\u0103rtezi organizarea structural-func\u021bional\u0103, f\u0103c\u00e2ndu-l mai \u201edezorganizat\u201d. Pe m\u0103sur\u0103 ce cobori prin niveluri, lucrurile sunt mai fragmentate, av\u00e2nd tot mai pu\u021bin\u0103 \u201eForm\u0103\u201d, tot mai pu\u021bin EIDOS, sunt tot mai pu\u021bin inteligibile, direc\u021bia fiind spre un \u201ehaos pur\u201d. \u00cen aceast\u0103 cobor\u00e2re se pierde adev\u0103r, se pierde bun\u0103tate, se pierde frumuse\u021be, se pierde sensul lucrurilor, acesta fiind \u201er\u0103ul\u201d (\u201emaleficul\u201d) din ideea lui Augustin (deplasarea \u00een jos, \u00een golul din fiin\u021b\u0103).<\/p>\n\n\n\n Urcatul \u00een sus se face spre mai adev\u0103rat, spre mai mult\u0103 bun\u0103tate \u0219i spre mai real. De la Plotin \u0219tim c\u0103 urcarea este produs\u0103 de iubire (iubirea de a \u0219tii ce e real \u0219i, simultan, pentru a deveni mai real). La Augustin, acest apex devine \u201ebinele\u201d, \u0219i observ\u0103m acum care e ordinea normativ\u0103 a g\u00e2ndirii lui (ordinea nomologic\u0103 \u00ee\u021bi arat\u0103 cum sunt structurate lucrurile, ordinea normativ\u0103 \u00ee\u021bi arat\u0103 cum po\u021bi deveni mai bun, cum po\u021bi \u00eenfrunta maleficul \u0219i cum po\u021bi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi realitatea \u0219i sensul \u00een via\u021b\u0103).<\/p>\n\n\n\n Augustin, inspir\u00e2ndu-se din Aristotel, vine cu ideea c\u0103, dac\u0103 lucrurile tind s\u0103 se deplaseze spre locul lor, totul se mi\u0219c\u0103 \u00eentr-un mod ce ne dep\u0103rteaz\u0103 de \u201er\u0103u\u201d \u00eenspre \u201ebun\u0103tate \u0219i concluzioneaz\u0103 c\u0103 Cre\u0219tinismul une\u0219te cu succes cele dou\u0103 elemente: lucrurile se mi\u0219c\u0103 cu un scop (spre locul unde tind s\u0103 fie), iar acel scop este de a \u00eencerca s\u0103 ob\u021bii realizarea at\u00e2t cognitiv\u0103 c\u00e2t \u0219i a lumii (pe m\u0103sur\u0103 ce lucrurile devin tot mai reale, devenim \u0219i noi tot mai reali \u0219i realiz\u0103m aceste lucruri). El mai adaug\u0103 c\u0103 mobilul aceste mi\u0219c\u0103ri (de la r\u0103u la bine) este iubirea \u0219i transformarea ce are loc \u00een om (prin gnoz\u0103 \u0219i AGAPE), aceasta fiind ordinea narativ\u0103 a cre\u0219tinismului \u2013 aceasta presupune c\u0103 exist\u0103 o nara\u021biune grandioas\u0103, o poveste \u00eentins\u0103 pe decursul istoriei, iar cursul istoriei reprezint\u0103 cursul evenimentelor spre un punct final (de exemplul t\u0103r\u00e2mul promis), aceasta fiind istoria iubirii lui Dumnezeu, al AGAPE-ului Dumnezeiesc, cu un Dumnezeu ce intervine \u0219i creeaz\u0103 viitorul deschis. \u00cens\u0103 acest AGAPE nu este doar o for\u021b\u0103 istoric\u0103, ci \u0219i o for\u021b\u0103 normativ\u0103 ce ac\u021bioneaz\u0103 \u00een noi \u0219i ne direc\u021bioneaz\u0103 \u00een sus, spre \u201ebine\u201d.<\/p>\n\n\n\n Augustin concluzioneaz\u0103 c\u0103 cre\u0219tinismul poate pune toate aceste elemente la un loc: lumea este organizat\u0103 astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 se deplaseze prin istorie \u00een \u201esus\u201d pentru a ne permite tuturor s\u0103 transcendem spre \u201ebun\u0103tate\u201d, toate cele trei ordini fiind acum puse la un loc, sus\u021bin\u00e2ndu-se reciproc.<\/p>\n\n\n\n \u0218tim, din \u0219tiin\u021bele cognitive curente, c\u0103 cele trei componente ale sensului despre care vorbesc oamenii (elementele ce contribui la sensul vie\u021bii) sunt: un sim\u021b al COEREN\u021aEI, un sim\u021b al SEMNIFICA\u021aIEI (al importan\u021bei) \u0219i un sim\u021b al unui SCOP. Cu c\u00e2t ai mai mult\u0103 coeren\u021b\u0103, cu at\u00e2t mai inteligibile sunt lucrurile \u0219i cu c\u00e2t aceste lucruri sunt mai reale, cu at\u00e2t mai mult sens are via\u021ba (aceasta este ordinea nomologic\u0103 \u2013 c\u00e2t de mult se potrivesc lucrurile \u00eentre ele av\u00e2nd sens \u00eentr-un mod coerent). Semnifica\u021bia reprezint\u0103 c\u00e2t de valoroase (bune) sunt elementele vie\u021bii tale (aceasta este ordinea normativ\u0103). Scopul reprezint\u0103 direc\u021bia pe care o are via\u021ba ta \u0219i dac\u0103 aceasta se deplaseaz\u0103 pe un curs clar (aceasta e ordinea narativ\u0103).<\/p>\n\n\n\n Oamenii vor ca lucrurile s\u0103 aib\u0103 sens, iar Augustin r\u0103spunde acestei nevoi oferind o ordine a lumii Aristotelian\u0103 plasat\u0103 \u00eentr-un context cre\u0219tin; vor ca via\u021ba s\u0103 fie semnificativ\u0103, vor ca pariurile lor ANAGOGE-ice s\u0103 fie r\u0103spl\u0103tite, iar Augustin ofer\u0103 un mod de a pune ra\u021biunea \u0219i AGAPE la un loc prin cre\u0219tinism; oamenii vor ca via\u021ba lor s\u0103 aib\u0103 un scop, vor s\u0103 existe o poveste, iar cre\u0219tinismul ofer\u0103 povestea suprem\u0103, Augustin aduc\u00e2nd toate aceste lucruri la un loc.<\/p>\n\n\n\n Toate aceste idei apar \u00een timp ce Imperiul Roman colapseaz\u0103, Augustin afl\u00e2ndu-se \u00een Hippo (Africa de Nord) c\u00e2nd barbarii asediaz\u0103 Roma, iar aceste idei vor deveni funda\u021bia viziunii lumii medievale ce va urma. Cu ce r\u0103m\u00e2nem din toat\u0103 aceast\u0103 poveste de p\u00e2n\u0103 aici? Avem o istorie \u00eendelungat\u0103 \u0219i conving\u0103toare ce ne poveste\u0219te cum a articulat cultura noastr\u0103 Revolu\u021bia Axial\u0103, ne-a oferit o gramatic\u0103 (un mod de a \u00een\u021belege) mo\u0219tenirea acestei revolu\u021bii \u0219i ne-a oferit o viziune a lumii \u00een care sensul \u0219i \u00een\u021belepciunea s-au dezvoltat \u0219i format \u00eentr-un mod sofisticat \u0219i coerent.<\/p>\n\n\n\n Sensul presupune existen\u021ba unei ordini nomologice ce ne conecteaz\u0103 cu ceea ce e real, a unei ordini normative ce ne conecteaz\u0103, nu \u00eentr-un mod intelectual, ci existen\u021bial, cu ceea ce e util pentru a deveni mai buni, \u0219i o odine narativ\u0103 ce ne spune cum putem s\u0103 ne deplas\u0103m \u00eenainte prin istorie, at\u00e2t la nivel colectiv, c\u00e2t \u0219i individual. Iar aceste trei ordini nu sunt separate, ci formeaz\u0103 un cadru tridimensional pentru spa\u021biul sensului. Avem \u00een fa\u021b\u0103 o frumoas\u0103 sintez\u0103, culminarea unei cantit\u0103\u021bi imense de dezvoltare istoric\u0103, profund\u0103, \u0219i nu doar la nivel intelectual, av\u00e2nd simultan o natur\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103, spiritual\u0103, terapeutic\u0103 \u0219i existen\u021bial\u0103, acesta fiind motivul pentru care aceast\u0103 sintez\u0103 (\u00een cre\u0219tinism) va rezista 1000 de ani.<\/p>\n\n\n\n Imagineaz\u0103-\u021bi cum ar fi, \u00een zilele noastre, dac\u0103 \u021bi-a\u0219 putea oferi o viziune a lumii ce ar avea o puternic\u0103 baz\u0103 \u0219tiin\u021bific\u0103, ce ar fi total integrat\u0103 cu cea mai profund\u0103 spiritualitate, ce nu ar avea elemente antagonice sau ira\u021bionale, ce ar fi perfect unit\u0103 cu un proiect personal terapeutic al educa\u021biei sapien\u021biale, ce ar cultiva \u00een\u021belepciunea autentic\u0103 \u0219i transcendental\u0103 a sinelui, ce ar fi \u00een conformitate cu tine, cu lumea ta, cu cultura ta \u0219i cu comunitatea din care faci parte, nu \u021bi-ai dori a\u0219a ceva? \u00centrebarea care se pune este de ce nu avem a\u0219a ceva acum \u2013 \u0219tiind din \u0219tiin\u021b\u0103, istorie \u0219i cultur\u0103 c\u0103 a\u0219a ceva este posibil? Este aceast\u0103 posibilitate pe vecie pierdut\u0103? Este posibil ca atunci c\u00e2nd am pierdut mitologia gnostic\u0103, c\u00e2nd am pierdut mitologia axial\u0103 (a celor dou\u0103 lumi), c\u00e2nd am pierdut mitologia cre\u0219tin\u0103, s\u0103 nu mai fi r\u0103mas cu nimic?<\/p>\n\n\n\n R\u0103spunsul, pe scurt, e \u201enu\u201d. Dar, acum c\u0103 am \u00een\u021beles, c\u00e2t de c\u00e2t, ce e cu sensul \u0219i \u00een\u021belepciunea \u0219i cum acestea au fost articulate, dezvoltate \u0219i \u021besute, apoi, \u00een cadrul nostru cultural, \u00een ma\u0219in\u0103ria cognitiv\u0103, \u00een gramatica modurilor noastre existen\u021biale, ne trebuie o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a genealogiei crizei \u0219i trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem acest proces al pierderii sensului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" \u00centorc\u00e2ndu-ne pe linia istoric\u0103, putem observa c\u0103 avem trei elemente ce se amestec\u0103 \u00eentre ele \u0219i se influen\u021beaz\u0103 reciproc: Cre\u0219tinismul, gnosticismul (\u0219i am v\u0103zut cum interac\u021bioneaz\u0103 cu cre\u0219tinismul) \u0219i neoplatonismul. Acum, neoplatonismul este, \u0219i el, profund integrat cu cre\u0219tinismul. Acest triunghi va fi necesar \u00een\u021belegerii ultimelor elemente ale gramaticii sensului (ordinea nomologic\u0103). Neoplatonismul reprezint\u0103 inspira\u021bia […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":611,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[70],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/411"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=411"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/411\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":676,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/411\/revisions\/676"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/611"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=411"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=411"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=411"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
<\/em><\/p>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-19.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-20.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-21.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-22.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n
<\/em><\/p>\n\n\n\n