{"id":406,"date":"2022-07-08T00:26:00","date_gmt":"2022-07-07T21:26:00","guid":{"rendered":"https:\/\/www.deniscalin.com\/?p=406"},"modified":"2023-06-06T18:13:49","modified_gmt":"2023-06-06T15:13:49","slug":"12-crestinismul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.deniscalin.com\/?p=406","title":{"rendered":"12. Cre\u0219tinismul"},"content":{"rendered":"\n

Ne vom \u00eentoarce, acum, \u00een unul din locurile unde Revolu\u021bia Axial\u0103 a avut deja loc, Israelul Antic, ce fusese cucerit de un \u0219ir de imperii, cel mai recent fiind Imperiul Roman. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, aici, se na\u0219te o religie \u2013 nu este o religie axial\u0103, dar este puternic in-format\u0103 de mo\u0219tenirea axial\u0103, \u0219i \u00een mod particular de mo\u0219tenirea evreiasc\u0103 \u00een care, dac\u0103 ne amintim, avem \u201emodelul cu dou\u0103 lumi\u201d (cele dou\u0103 lumi erau privite ca deplasarea din lumea sclaviei spre T\u0103r\u00e2mul Promis, \u00een care lumea adev\u0103rat\u0103 e viitorul iar Dumnezeu este un creator deschis, \u00een care \u00eencerci s\u0103 sim\u021bi DA\u2019ATH-ul prin cursul istoriei, \u00een care po\u021bi rata traseul \u0219i \u00een care, pentru a te \u00eentoarce la calea ce bun\u0103, po\u021bi fi izb\u0103vit de c\u0103tre profe\u021bii ce \u00eencerc\u0103 s\u0103 aduc\u0103 oamenii pe un traseu spre un viitor co-creat cu Dumnezeu.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest teritoriu, \u0219i \u00een aceast\u0103 tradi\u021bie, se na\u0219te un evreu pe nume Iisus din Nazaret, ce va fi responsabil pentru o transformare radical\u0103 a acestor credin\u021be \u2013 \u0219i care va fi, literalmente, considerat Dumnezeu de c\u0103tre milioane de oameni (nu metaforic sau simbolic). \u00cen cele ce urmeaz\u0103, ne vom concentra pe a explica ce a f\u0103cut Iisus, prin Cre\u0219tinism, acelei mo\u0219teniri axiale ebraice \u2013 acest lucru fiind relevant subiectului nostru, \u0219i nu discu\u021biile despre cine a fost sau ce a f\u0103cut acesta.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 ne amintim, momentan, de termenul grecesc KAIROS. Acesta reprezint\u0103 cunoa\u0219terea participativ\u0103 \u0219i de perspectiv\u0103, o cunoa\u0219tere precis\u0103 a momentului \u00een care trebuie f\u0103cut\u0103 o schimbare a cursului evenimentelor. De exemplu, nu e\u0219ti \u00eenc\u0103 \u00eentr-o rela\u021bie romantic\u0103 cu o persoan\u0103, \u0219i o s\u0103ru\u021bi. Este acesta momentul oportun? Dac\u0103 momentul este bun, daca KAIROS-ul este corect, atunci cursul rela\u021biei este alterat, se transform\u0103, iar identitatea ta \u0219i a persoanei respective se vor schimba.<\/p>\n\n\n\n

Conceptul israelit al KAIROS-ului se aplic\u0103 na\u021biunii, Dumnezeu intervenind KAIROS-itic \u00een momente cheie ale istoriei acesteia. Cre\u0219tinismul propune o idee radical\u0103, \u0219i anume c\u0103 LOGOS-ul creativ al lui Dumnezeu (Cuv\u00e2ntul pe care \u00eel roste\u0219te prin profe\u021bi, acela\u0219i Cuv\u00e2nt prin care roste\u0219te lucruri spre a le aduce \u00een existen\u021b\u0103, Cuv\u00e2ntul care ajut\u0103 la crearea istoriei, Cuv\u00e2ntul care produce KAIROS-ul) ne face KAIROS-ul posibil, iar aceast\u0103 capacitate a lui Dumnezeu de a produce KAIROS prin LOGOS a fost \u00eentrupat\u0103 (identificat\u0103) \u00eentr-un individ. LOGOS-ul, aici, nu e doar cuv\u00e2ntul rostit, este \u00eens\u0103\u0219i inteligibilitatea, principiul formativ \u0219i structura de baz\u0103 a realit\u0103\u021bii. \u00cen Ioan, avem un pasaj \u2013 probabil \u00eemprumutat de la stoici \u2013 care spune: \u201eLa \u00eenceput a fost Cuv\u00e2ntul\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Iisus este, de fapt, KAIROS-ul suprem spre care toate celelalte KAIROS-uri se \u00eendreptau, \u00eensum\u00e2ndu-se \u00een el \u2013 Iisus reprezint\u0103 punctul de cotitur\u0103 suprem. El reprezint\u0103 acest punct de cotitur\u0103 nu doar \u00een istorie, c\u00e2t \u0219i la nivel personal, pentru c\u0103, fiind un om, te po\u021bi identifica cu el, iar acel KAIROS se poate manifesta, astfel, \u0219i \u00een tine. Precum Socrate este personalizarea Revolu\u021biei Axiale \u0219i, prin internalizarea lui, poate aduce aceast\u0103 revolu\u021bie \u00een tine, \u201e\u00eent\u00e2lnirea\u201d cu Iisus presupune c\u0103, \u0219i tu, po\u021bi tr\u0103i un KAIROS profund personal. Iisus a vorbit despre acest KAIROS personal folosind metafora \u201ea fi ren\u0103scut\u201d, o METANOIA, o schimbare radical\u0103 de direc\u021bie \u2013 termenul e tradus \u201econvertire\u201d, dar cuv\u00e2ntul e mai apropiat de senul cuv\u00e2ntului \u201etrezire\u201d (NOIA \u00eensemn\u00e2nd \u201ea observa\u201d, a avea cunoa\u0219tere de perspectiv\u0103, iar META \u00eensemn\u00e2nd \u201edincolo de\u201d, \u201epeste\u201d). METANOIA este o transformare radical\u0103 participativ\u0103 \u0219i de perspectiv\u0103 a peisajului de importan\u021b\u0103, a ceea ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii tu.<\/p>\n\n\n\n

Iisus este \u00eencarnarea principiului prin care po\u021bi interveni \u00een istoria ta personal\u0103 (sau prin care poate ap\u0103rea interven\u021bia) spre a ob\u021bine METANOIA (o nou\u0103 minte, o nou\u0103 inim\u0103, un nou mod existen\u021bial) \u2013 prin care vei \u201erena\u0219te\u201d. \u0218i cum ni se arat\u0103 acest KAIROS? R\u0103spunsul cre\u0219tin este: prin iubire.<\/p>\n\n\n\n

Acest cuv\u00e2nt este, ast\u0103zi, trivializat, \u0219i credem c\u0103 iubirea este un sentiment sau o emo\u021bie, c\u00e2nd ea, de fapt, este un mod existen\u021bial de a fi, o rela\u021bie agent-aren\u0103. De exemplu, \u201ea iubi pe cineva\u201d poate fi exprimat prin emo\u021bii precum \u201ea fi trist\u201d c\u00e2nd este absent, prin \u201ea fi vesel, fericit\u201d c\u00e2nd este prezent, prin \u201ea fi gelos\u201d c\u00e2nd este l\u00e2ng\u0103 altcineva, prin \u201ea fi furios\u201d c\u00e2nd te neglijeaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Astfel, Iisus \u00eentruchipeaz\u0103, ca un KAIROS pentru schimbarea istoriei lumii \u0219i a istoriei proprii individuale, un tip diferit de iubire, numit AGAPE. Trebuie s\u0103 distingem \u00eentre trei tipuri de iubire: EROS, PHILIA \u0219i AGAPE. EROS-ul este iubirea consumatoare, ce caut\u0103 unificarea. Poate fi o unificare spiritual\u0103 (a fi una cu natura) sau poate fi o unificare material\u0103 (a fi una cu o pr\u0103jitur\u0103, m\u00e2nc\u00e2nd-o). Noi privim EROS-ul ca fiind iubirea erotic\u0103, a fi unit cu cineva prin consumarea actului sexual. PHILIA reprezint\u0103 iubirea ce caut\u0103 cooperarea, iubirea \u00een care \u021bintim pentru reciprocitate (de exemplu modul \u00een care ne iubim prietenii).<\/p>\n\n\n\n

Dar AGAPE \u2013 modul \u00een care sus\u021bine Iisus c\u0103 ar iubi Dumnezeu oamenii \u2013 este iubirea pe care o are un p\u0103rinte pentru copilul lui. Nu e o iubire consumatoare (a-\u021bi consuma copilul este un act malefic) \u0219i nu e nici prietenie, ci e o iubire ce transform\u0103 o non-persoan\u0103 \u00eentr-o persoan\u0103 \u2013 fiind cel mai apropiat lucru de un miracol pe care \u00eel putem vedea \u00een lume. Depinzi de AGAPE, pentru c\u0103 ai devenit cine e\u0219ti tocmai pentru c\u0103 ni\u0219te oameni te-au iubit de \u00eenc\u0103 de dinainte ca tu s\u0103 devii o persoan\u0103 \u2013 aceast\u0103 iubire determin\u0103 devenirea unor non-persoane (animale) \u00een persoane cu sim\u021b moral. \u0218i am zis c\u0103 este un miracol, pentru c\u0103 e ca \u0219i cum, dac\u0103 mi-a\u0219 iubi destul de mult canapeaua, aceasta s-ar transforma \u00eentr-un Ferrari. Aceasta e puterea AGAPE-ului.<\/p>\n\n\n\n

Iar Iisus vine \u0219i ofer\u0103 tuturor un mod de exaptare a acestui tip de iubire. \u0218i iat\u0103 de ce Cre\u0219tinismul va cuceri cultural lumea Roman\u0103. Cre\u0219tinii pot spune tuturor non-persoanelor din Imperiul Roman (femei, copii, celor bolnavi, cei s\u0103raci) c\u0103 \u00eei pot transforma \u00een persoane prin AGAPE, persoane care au un loc \u00een Regatul lui Dumnezeu.<\/p>\n\n\n\n

AGAPE este iubirea crea\u021biei demonstrat\u0103 umanit\u0103\u021bii prin modul \u00een care Dumnezeu reprezint\u0103 crea\u021bia continu\u0103 a viitorului deschis, el cre\u00e2nd viitorul, procesul istoric \u0219i cursul acelui viitor ce face omenirea posibil\u0103 \u2013 aceast\u0103 iubire pe care o avem pentru copiii no\u0219tri este o abilitate dumnezeiasc\u0103 pentru c\u0103, prin participarea, prin iubire, \u00een alt\u0103 fiin\u021b\u0103, o putem transforma din non-persoan\u0103 \u00eentr-o persoan\u0103 ce poate intra \u00eentr-o comunitate de persoane pentru a-\u0219i g\u0103si, astfel, sensul \u00een via\u021b\u0103, prietenii \u0219i sentiment de apartenen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 putere transformativ\u0103 a AGAPE, abilitatea acesteia de a ne transforma \u0219i de a ne reorienta, aduce cu ea o METANOIA, o schimbare radical\u0103 de direc\u021bie \u2013 un KAIROS personal \u00een care cursul vie\u021bii \u0219i direc\u021bia se schimb\u0103. Iisus \u00eei \u00eenva\u021b\u0103 pe oameni cum s\u0103 fac\u0103 acest lucru, exemplific\u00e2nd procesul prin modul \u00een care se tr\u0103ie\u0219te pe sine ca un KAIROS \u0219i oferind oamenilor, prin AGAPE, posibilitatea tr\u0103irii KAIROS-ului lor personal.<\/p>\n\n\n\n

Iisus \u00eendreapt\u0103 oamenii spre o experien\u021b\u0103 \u00een care are loc o reorientare fundamental\u0103. Pentru o mare parte a vie\u021bii e\u0219ti receptorul AGAPE-ului \u2013 e\u0219ti o persoan\u0103, acum, doar pentru c\u0103 animalul biologic care ai fost a primit aceast\u0103 iubire din partea altora \u2013 ajung\u00e2nd s\u0103 internalizezi ace\u0219ti oamenii \u0219i modul \u00een care te percep. Ob\u021bii, astfel, ra\u021bionalitatea reflectiv\u0103, \u00een\u021belegerea de sine, sentimentul de sine \u0219i abilitatea de auto-reflec\u021bie emul\u00e2nd modul \u00een care te privesc acei oameni ce \u00ee\u021bi ofer AGAPE \u2013 nimic nu e mai transformativ pentru un adult dec\u00e2t s\u0103 creasc\u0103 un copil.<\/p>\n\n\n\n

Privind aceast\u0103 iubire din perspectiva copilului, el \u201econsum\u0103\u201d iubirea pe care o ofer\u0103 adultul, lu\u00e2nd-o \u0219i devenind una cu ea. Perspectiva copilului fiind foarte egocentric\u0103, ace\u0219tia vor trebui s\u0103 internalizeze aten\u021bia oferit\u0103 de adul\u021bi, identific\u00e2ndu-se cu percep\u021bia acestora. De aici pleac\u0103 Freud \u00een teoria sa, dar a r\u0103sucit oarecum sensul. Rela\u021bia copilului cu p\u0103rin\u021bii este, \u00een acest fel, una erotic\u0103 (copilul consum\u00e2ndu-\u0219i p\u0103rin\u021bii, internaliz\u00e2ndu-i \u0219i devenind una cu ei), dar sensul eroticului de aici nu este cel folosit de Freud care, \u00eentr-un mod mult prea simplist, credea c\u0103 toat\u0103 aceast\u0103 dinamic\u0103 era de natur\u0103 sexual\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Privind, acum, din perspectiva p\u0103rintelui, oferirea AGAPE-ului presupune renun\u021barea total\u0103 la orientarea egocentric\u0103. Dac\u0103 e\u0219ti un p\u0103rinte bun, nu vei mai fi tu centrul peisajului de importan\u021b\u0103, ci copilul \u2013 care e complet dependent de tine \u2013 nimic nefiind mai provocator pentru egocentrism dec\u00e2t cre\u0219terea unui copil.<\/p>\n\n\n\n

METANOIA produs\u0103 de AGAPE este schimbarea de perspectiv\u0103 \u0219i orientare ce se produce prin trecerea de la o perspectiv\u0103 egocentric\u0103 la o centrare orientat\u0103 spre o persoan\u0103 extern\u0103, centrare f\u0103cut\u0103 cu scopul de a crea o persoan\u0103 \u2013 precum Dumnezeu. Aceast\u0103 pozi\u021bionare nu este una egocentric\u0103 \u00een care spui \u201esunt Dumnezeu\u201d, ci \u201eparticip la acest proces AGAPE-ic care m-a creat pe mine, \u00een care AGAPE-ul ce m\u0103 preced\u0103 curge prin mine \u0219i m\u0103 transform\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce m\u0103 orientez\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Practic, ce oferea Iisus era o \u00eenv\u0103\u021b\u0103tur\u0103 ce permitea tuturor oamenilor experien\u021ba AGAPE-ic\u0103 \u2013 nu la nivel individual cu p\u0103rin\u021bii fiec\u0103ruia, ci \u00een termenii unei rela\u021bii cu Dumnezeu, \u00een care cu to\u021bii puteau tr\u0103i aceast\u0103 schimbare de direc\u021bie fundamental\u0103 pentru a devenii \u201emedii\u201d prin care AGAPE-ul poate crea noi oameni. \u00cen epistolele lui, Ioan sugereaz\u0103 c\u0103 proasp\u0103t formata comunitate Cre\u0219tin\u0103 \u00eencepe s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 aceast\u0103 capacitate pentru transformarea radical\u0103 a oamenilor, spre a deveni canale pentru procesul creator divin ce transform\u0103 non-persoanele \u00een persoane, ca fiind \u00eensu\u0219i Dumnezeu \u2013 AGAPE este Dumnezeu. No\u021biunea israelit\u0103 a unui Dumnezeu ce creeaz\u0103 istoria deschis\u0103 devine specificat\u0103 \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile lui Iisus \u00een ideea c\u0103 Dumnezeu este AGAPE, el este procesul \u00een care particip\u0103m, care ne-a creat \u0219i prin care vom crea noi persoane.<\/p>\n\n\n\n

Aceasta este ideea radical\u0103 ce va da cre\u0219tinilor o psihothenologie, o gramatic\u0103, pentru o transformare a cunoa\u0219terii participative \u0219i de perspectiv\u0103 ce le va permite s\u0103 cucereasc\u0103 Imperiul Roman, nu militar, ci prin oferirea tuturor non-persoanelor din imperiu un proces prin care s\u0103 poat\u0103 deveni persoane \u0219i o comunitate \u00een care oamenii sunt lega\u021bi \u00eentre ei prin iubirea AGAPE-ic\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Au ap\u0103rut, astfel, o mul\u021bime de comunit\u0103\u021bi \u0219i mi\u0219c\u0103ri \u00een jurul \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor lui Iisus, toate av\u00e2nd, \u00eens\u0103, o idee \u00een comun, o idee ce are \u00een ea elementul de \u201esacrificiu\u201d. AGAPE are o latur\u0103 sacrificial\u0103, pentru c\u0103 ea presupune a fi oferit\u0103 \u00eenainte ca persoana ce o prime\u0219te s\u0103 o merite \u2013 nu e PHILIA, pentru c\u0103 nu necesit\u0103 reciprocitate, \u0219i nici EROS, pentru c\u0103 nu e o iubire \u00een sensul consumator. Ce faci \u00een AGAPE este s\u0103 renun\u021bi la tine pentru a te face disponibil (consumabil) \u00een transformarea altcuiva din non-persoan\u0103, \u00een persoan\u0103. De aceea Iisus pune un accent pe \u201eiertare\u201d, aceasta fiind central\u0103 mesajului lui \u2013 \u201ea ierta\u201d \u00ee\u0219i ia sensul din latin\u0103, \u00eensemn\u00e2nd \u201ea da libertate\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Iisus nu se prezint\u0103 nic\u0103ieri \u00een scripturi ca fiind un mijloc prin care putem ob\u021bine iertarea lui Dumnezeu. \u00centrebat fiind cum se poate ob\u021bine aceast\u0103 iertare, el r\u0103spunde c\u0103 prin iertarea altor oameni. Practic, AGAPE-ul Dumnezeiesc este direct propor\u021bional cu AGAPE-ul pe care \u00eel oferim altora, iar aceast\u0103 idee a fost puternic trivializat\u0103 \u00een cultura noastr\u0103, noi privind acum iertarea ca pe o trecere cu vederea \u00een ceea ce prive\u0219te o persoan\u0103 care a gre\u0219it dar se c\u0103ie\u0219te pentru ce a f\u0103cut.<\/p>\n\n\n\n

Iertarea, \u00eens\u0103, nu are leg\u0103tur\u0103 cu c\u0103in\u021ba, ci cu c\u00e2t de mult dore\u0219ti s\u0103 oferi cuiva \u201ecre\u0219terea\u201d \u00eentr-o persoan\u0103 \u0219i cu c\u00e2t de multe e\u0219ti dispus s\u0103 sacrifici \u00een acest scop. Toat\u0103 iubirea AGAPE-ic\u0103 este o iubire iert\u0103toare, pentru c\u0103 este oferit\u0103 \u00eenainte ca persoana care o prime\u0219te s\u0103 poat\u0103 demonstra c\u0103 o merit\u0103. Aceast\u0103 idee a extinderii capacit\u0103\u021bii de sacrificiu pentru a ajuta al\u021bi indivizi s\u0103-\u0219i redirec\u021bioneze propria istorie \u0219i s\u0103-\u0219i tr\u0103iasc\u0103 propriul KAIROS este descris\u0103 de Iisus ca fiind o \u201erena\u0219tere\u201d \u2013 mori \u0219i apoi rena\u0219ti printr-o transformare radical\u0103 a \u00eentregii orient\u0103ri \u0219i a \u00eentregului mod de a fi.<\/p>\n\n\n\n

Tragedia care se abate asupra mi\u0219c\u0103rilor formate \u00een jurul lui Iisus este c\u0103 acesta moare. Desigur, sunt unele mi\u0219c\u0103ri care nu se concentreaz\u0103 pe moartea lui, ci doar pe \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile acestuia, \u00eens\u0103 o mare parte dintre ele r\u0103m\u00e2n puternic afectate, deoarece, pentru aceste mi\u0219c\u0103ri, moartea lui reprezint\u0103 exemplificarea sacrificiului iert\u0103rii ce st\u0103 la baza ideii de Dumnezeu ca AGAPE. Cumva, moartea lui Iisus le permite oamenilor s\u0103 internalizeze acea iubire sacrificial\u0103 \u0219i \u00eei \u00eemputernice\u0219te spre a transforma al\u021bi oameni.<\/p>\n\n\n\n

Evident, a existat \u0219i o rezisten\u021ba la aceste mi\u0219c\u0103ri formate \u00een jurul ideilor lui Iisus, fiind chiar posibil ca moartea lui s\u0103 fi fost cauzat\u0103 de animozit\u0103\u021bile pe care le-a creat \u00een ni\u0219te oameni influen\u021bi (\u0219i nu putem s\u0103 nu remarc\u0103m similaritatea cu destinul lui Socrate). Unul din oamenii care, la \u00eenceput, p\u0103rea s\u0103 fie de partea persecutorilor acestor mi\u0219c\u0103ri, era un om pe nume Saul.<\/p>\n\n\n\n

Saul era o persoan\u0103 foarte interesant\u0103, fiind simultan \u0219i evreu, \u0219i cet\u0103\u021bean roman, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care aceste dou\u0103 grupuri erau plasate antagonist una fa\u021b\u0103 de cealalt\u0103 (avuseser\u0103 deja loc r\u0103zboaie \u00eentre romani \u0219i evrei, cu \u00eenc\u0103 unul pe cale s\u0103 erup\u0103, plus dou\u0103 mari revolte evreie\u0219ti). Rela\u021bia dintre aceste grupuri este una tensionat\u0103, tensiune ce este reflectat\u0103 \u0219i \u00een interiorul lui Saul, care p\u0103rea s\u0103 fi reu\u0219it s\u0103 \u00eempace aceste dou\u0103 aspecte ale identit\u0103\u021bii lui \u00een forma unui angajament fa\u021b\u0103 de lege (reguli stabilite de comportament \u0219i conduit\u0103).<\/p>\n\n\n\n

Discipolii lui Iisus erau numi\u021bi, pe-atunci, \u201ediscipolii c\u0103ii\u201d, Iisus fiind cel care a prezentat \u201ecalea\u201d prin care poate fi tr\u0103it KAIROS-ul spre METANOIA \u0219i prin care indivizii pot deveni oameni ce pot oferi AGAPE altora. Saul \u00eei vede pe ace\u0219ti discipoli cu limbajul lor AGAPE-ic \u0219i adora\u021bia pe care o poart\u0103 pentru Iisus ca fiind profund periculo\u0219i at\u00e2t mo\u0219tenirii iudaice c\u00e2t \u0219i ordinii romane, a\u0219a c\u0103 se implic\u0103 direct \u00een persecutarea \u201ediscipolilor c\u0103ii\u201d \u2013 \u00een timpul persecu\u021biei \u00eencep s\u0103 fie numi\u021bi, ca insult\u0103, cre\u0219tini. \u0218tim despre Saul c\u0103 a fost prezent la martirajul lui \u0218tefan, pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd mul\u021bimea se enerveaz\u0103 \u0219i \u00eel lapideaz\u0103<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n

Pavel
<\/em><\/p>\n\n\n\n

pentru c\u0103 vorbea despre mesajul lui Iisus, el se ofer\u0103 s\u0103 le \u021bin\u0103 hainele oamenilor ca s\u0103 poat\u0103 arunca pietrele mai bine.<\/p>\n\n\n\n

La un moment dat, Saul prime\u0219te o scrisoare oficial\u0103 care \u00eei cere s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 la Damasc pentru a aduna cre\u0219tinii \u0219i a-i aduce spre judecat\u0103, dar pe drum are o experien\u021b\u0103 transformativ\u0103. El poveste\u0219te cum c\u0103 ar fi fost lovit de o lumin\u0103 puternic\u0103 \u2013 vedem aici metafora ilumin\u0103rii, \u0219i \u0219tim c\u0103 experien\u021bele transformative, de multe ori, implic\u0103 o tr\u0103ire a super-importan\u021bei acompaniat\u0103 de o lumin\u0103 puternic\u0103 \u2013, cade la p\u0103m\u00e2nt cople\u0219it de ceea ce simte \u0219i aude o voce care \u00eei spune \u201eSaule, Saule, de ce m\u0103 persecu\u021bi (prigone\u0219ti)?\u201d Aceast\u0103 experien\u021b\u0103 aduce cu ea ontonormativitatea de care am discutat, Saul av\u00e2nd senza\u021bia c\u0103 se confrunt\u0103 cu ceva mai real dec\u00e2t el. \u00centreb\u00e2nd vocea cine este, aceasta \u00eei r\u0103spunde c\u0103 este Iisus-ul pe care \u00eel persecut\u0103, iar Saul, orbit de lumin\u0103 \u2013 ne putem aminti aici metafora platonic\u0103 din mitul pe\u0219terii, \u00eent\u00e2lnirea acestor lucruri venind cu o orbire temporar\u0103 \u2013 \u0219i ascult\u00e2nd acea voce simte cum \u00een el erupe un conflict intern profund \u2013 cum se putea s\u0103 fi avut aceast\u0103 trezire tocmai din partea omului pe care \u00een persecuta?<\/p>\n\n\n\n

C\u0103l\u0103tore\u0219te, astfel, la Antiohia, unde va fi adoptat de oamenii pe care \u00eei persecutase, tr\u0103ind pe pielea lui iertarea de care vorbea Iisus. Oamenii pe care \u00eencercase s\u0103 \u00eei distrug\u0103 erau, acum, responsabili de \u00eengrijirea lui \u0219i, \u00een grija lor, vederea \u00eei revine. Realizeaz\u0103 c\u0103 era \u00een r\u0103zboi cu \u00eens\u0103\u0219i AGAPE, a\u0219a cum suntem cu to\u021bii, chinuindu-ne s\u0103 accept\u0103m realitatea AGAPE-ic\u0103 (ne place s\u0103 cre\u0103m fabule personale despre cum suntem auto-crea\u021bi, auto-direc\u021biona\u021bi \u0219i siguri pe noi).<\/p>\n\n\n\n

Saul pleac\u0103 \u00een de\u0219ert pentru a reflecta (plecarea \u00een de\u0219ert este o paradigm\u0103 biblic\u0103 mitic\u0103 pentru procesul de realizare a unei reflec\u021bii profunde) \u0219i c\u00e2nd se \u00eentoarce e o persoan\u0103 nou\u0103, schimb\u00e2ndu-\u0219i numele \u00een Pavel. Mesajul cu care vine el, \u0219i pe care \u00eel vom analiza \u00een cele ce urmeaz\u0103, este unul radical, el prezent\u00e2ndu-ne ce \u00eenseamn\u0103 aceast\u0103 AGAPE \u2013 acest pasaj este prost interpretat la nun\u021bi, Pavel vorbind \u00een el de iubirea AGAPE-ic\u0103 \u0219i, de\u0219i \u00een rela\u021biile romantice ar trebui s\u0103 existe acest tip de iubire, lumea refuz\u0103 s\u0103 ia \u00een considerare acest fapt.<\/p>\n\n\n\n

\u201d…v\u0103 voi ar\u0103ta o cale nespus mai bun\u0103.
<\/em>Nespus mai bun\u0103 are sens de excelent\u0103, el ne prezint\u0103 modul \u00een care putem excela spre a ne transforma \u00een mai bine \u0219i a cre\u0219te. Nu va face o argumentare precum Platon, ci va prezenta totul din perspectiva unei cunoa\u0219teri participative;
Chiar dac\u0103 a\u0219 vorbi…
<\/em>Vorbe\u0219te despre propria identitate \u0219i cum aceasta a fost in-format\u0103 \u0219i transformat\u0103 de conformitatea cu iubirea AGAPE-ic\u0103.
…\u00een limbi omene\u0219ti \u0219i \u00eengere\u0219ti, \u0219i n-a\u0219 avea dragoste, sunt o aram\u0103 sun\u0103toare sau un chimval z\u00e2ng\u0103nitor. \u0218i chiar dac\u0103 a\u0219 avea darul prorociei \u0219i a\u0219 cunoa\u0219te toate tainele \u0219i toat\u0103 \u0219tiin\u021ba, chiar dac\u0103 a\u0219 avea toat\u0103 credin\u021ba, a\u0219a \u00eenc\u00e2t s\u0103 mut \u0219i mun\u021bii, \u0219i n-a\u0219 avea dragoste, nu sunt nimic. \u0218i chiar dac\u0103* mi-a\u0219 \u00eemp\u0103r\u021bi toat\u0103 averea pentru hrana s\u0103racilor, chiar dac\u0103 mi-a\u0219 da trupul s\u0103 fie ars,…
<\/em>De notat, cre\u0219tinii \u00eencepuser\u0103 s\u0103 fie ar\u0219i ca pedeaps\u0103 pentru credin\u021ba lor.
…\u0219i n-a\u0219 avea dragoste, nu-mi folose\u0219te la nimic. Dragostea este \u00eendelung r\u0103bd\u0103toare, este plin\u0103 de bun\u0103tate, dragostea nu pizmuie\u0219te, dragostea nu se laud\u0103,…<\/em>
Aici devine evident c\u0103 nu vorbe\u0219te de iubirea romantic\u0103, pentru c\u0103 \u00een iubirea romantic\u0103 pot ap\u0103rea invidia \u0219i gelozia.
…nu se umfl\u0103 de m\u00e2ndrie, nu se poart\u0103 necuviincios, nu caut\u0103 folosul s\u0103u, nu se m\u00e2nie, nu se g\u00e2nde\u0219te la r\u0103u, nu se bucur\u0103 de nelegiuire, ci se bucur\u0103 de adev\u0103r, acoper\u0103 totul, crede totul, n\u0103d\u0103jduie\u0219te totul, sufer\u0103 totul.
<\/em>Acestea sunt elementele necesare c\u00e2nd oferi AGAPE.
Dragostea nu va pieri niciodat\u0103.<\/em>
Iubirea romantic\u0103 poate e\u0219ua, \u00eens\u0103 AGAPE nu. Vom fi \u00eentotdeauna n\u0103scu\u021bi AGAPE, \u0219i vom da na\u0219tere, la r\u00e2ndul nostru, la AGAPE, \u00een caz contrar tot ce ar \u00eensemna s\u0103 fii o persoan\u0103 disp\u0103r\u00e2nd.
Prorociile se vor sf\u00e2r\u0219i; limbile vor \u00eenceta; cuno\u0219tin\u021ba va avea sf\u00e2r\u0219it.
<\/em>Vrea s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem.
C\u0103ci cunoa\u0219tem \u00een parte \u0219i prorocim \u00een parte, dar, c\u00e2nd va veni ce este des\u0103v\u00e2r\u0219it,…
<\/em>Des\u0103v\u00e2r\u0219irea are sens de \u201ea fi complet\u201d, \u201ddeplin\u0103tate\u201d.
…acest \u201e\u00een parte\u201d se va sf\u00e2r\u0219i.
Urmeaz\u0103 s\u0103 ne ofere o metafor\u0103.
C\u00e2nd eram copil, vorbeam ca un copil, sim\u021beam ca un copil, g\u00e2ndeam ca un copil; c\u00e2nd m-am f\u0103cut om mare, am lep\u0103dat ce era copil\u0103resc.
<\/em>C\u00e2nd e\u0219ti copil ai o identitate specific\u0103 \u0219i un peisaj al importan\u021bei particular, iar lucrurile conteaz\u0103 pentru tine \u00eentr-un anume mod. C\u00e2nd devii adult, lumea ta devine radical reorientat\u0103. Ceea ce e important pentru tine \u0219i central \u021bie se schimb\u0103 radical. C\u00e2nd e\u0219ti matur, via\u021ba nu \u00ee\u021bi mai este centrat\u0103 \u0219i orientat\u0103 spre super-importan\u021ba dulciurilor \u0219i a jocurilor.
Acum, vedem ca \u00eentr-o oglind\u0103, \u00een chip \u00eentunecos; dar atunci, vom vedea fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103. Acum, cunosc \u00een parte; dar atunci, voi cunoa\u0219te deplin, a\u0219a cum am fost \u0219i eu cunoscut pe deplin. Acum dar r\u0103m\u00e2n acestea trei: credin\u021ba, n\u0103dejdea \u0219i dragostea, dar cea mai mare dintre ele este dragostea.\u201d
<\/em>Acum vedem ca \u00eentr-o reflexie, nefiind \u00een contact direct cu realitatea. Suntem precum oamenii din pe\u0219tera lui Platon, vedem umbre \u0219i auzim ecouri, nu vedem lucrurile a\u0219a cum sunt. Dar, prin AGAPE, putem ajunge s\u0103 cunoa\u0219tem cum suntem cunoscu\u021bi \u2013 vorbe\u0219te de o iubire participativ\u0103.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd iube\u0219ti cu adev\u0103rat pe cineva, \u00ee\u021bi cuno\u0219ti partenerul la fel de mult pe c\u00e2t te cunoa\u0219te acesta pe tine. Este un mod at\u00e2t de participativ de cunoa\u0219tere, \u0219i e\u0219ti at\u00e2t de conectat cu realitatea partenerului, \u00eenc\u00e2t nimeni altcineva nu \u00eel poate cunoa\u0219te la fel de bine ca \u0219i tine. Aceast\u0103 cunoa\u0219tere este o parte a t\u00e2rgului \u00eel faci \u00eentr-o \u00een\u021belegere matur\u0103 a unei rela\u021bii romantice: renun\u021bi la alergatul dup\u0103 erotismul mai multor parteneri pentru a putea cunoa\u0219te \u0219i a fi cunoscut profund de c\u0103tre o alt\u0103 persoan\u0103 \u2013 este un proces asem\u0103n\u0103tor maturiz\u0103rii, trecerea de la a fi copil, la a fi adult. Pavel sus\u021bine c\u0103 exist\u0103, astfel, un tip specific de cunoa\u0219tere ata\u0219ata AGAPE-ului, numit\u0103 GNOZ\u0102 \u2013 vom reveni asupra ei mai t\u00e2rziu.<\/p>\n\n\n\n

Toate aceste elemente de care am discutat (Dumnezeu este AGAPE, noi iert\u0103m prin AGAPE, suntem ierta\u021bi prin AGAPE, cunoa\u0219tem precum suntem cunoscu\u021bi, particip\u0103m \u00een devenirea \u00een persoan\u0103 a altora \u0219i al\u021bii particip\u0103 \u00een devenirea noastr\u0103) formeaz\u0103 un nou mod de a fi, foarte puternic, devenind at\u00e2t de sedimentat \u00een cultura noastr\u0103, \u0219i at\u00e2t de osificat, \u00eenc\u00e2t reprezint\u0103, acum, funda\u021bia culturii \u0219i a modului \u00een care tr\u0103im \u2013 iar acum ar\u0103t\u0103m at\u00e2ta dispre\u021b acestui mod de a fi f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 totul \u00een lumea noastr\u0103 se bazeaz\u0103 pe aceast\u0103 funda\u021bie. Nu sunt cre\u0219tin \u0219i nu pledez pentru cre\u0219tinism, dar trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem c\u00e2t de potrivit\u0103 era oferta cre\u0219tinismului pentru expresia sensului \u00een via\u021b\u0103, pentru transcenden\u021b\u0103 \u0219i pentru cultivarea \u00een\u021belepciunii.<\/p>\n\n\n\n

Avem, totu\u0219i, de-a face \u0219i cu o latur\u0103 \u00eentunecat\u0103, deoarece dificultatea cunoa\u0219terii participative \u0219i GNOZA reprezint\u0103 un pericol, un pericol de a \u00een\u021belege gre\u0219it aceste idei. C\u00e2nd cuno\u0219ti pe cineva printr-o rela\u021bie participativ\u0103 \u0219i AGAPE-ic\u0103, modul \u00een care cuno\u0219ti persoana \u0219i modul \u00een care te cuno\u0219ti pe tine devin inseparabil sudate \u2013 acesta e motivul pentru care Iisus spune, referindu-se la rela\u021bia lui cu Dumnezeu, \u201eEu \u0219i Tat\u0103l suntem unul\u201d \u0219i, \u00een mod similar, Pavel care spune \u201enu eu tr\u0103iesc, ci Cristos tr\u0103ie\u0219te prin mine\u201d. Aceast\u0103 cunoa\u0219tere prin sudarea identit\u0103\u021bilor, este o cunoa\u0219tere ce se face nu prin transformarea g\u00e2ndurilor sau a min\u021bii, ci prin transformarea sinelui. Pericolul ce apare \u00een aceast\u0103 cunoa\u0219tere este c\u0103 orice aspect al t\u0103u pe care nu \u00eel \u00een\u021belegi corect \u0219i care nu a devenit cunoscut, poate fi proiectat pe ceea ce iube\u0219ti \u2013 pericol prezent \u0219i \u00een rela\u021biile romantice. Din cauz\u0103 c\u0103 ai identitatea at\u00e2t de sudat\u0103 de cea a altei persoane, multe din lucrurile incon\u0219tiente din tine vor fi proiectate pe acea persoan\u0103. De aici apare obliga\u021bia moral\u0103, pe care o ai c\u00e2nd intri \u00eentr-o rela\u021bie romantic\u0103, de a te angaja \u0219i implica \u00eentr-un proces de auto-cunoa\u0219tere (\u00een sensul Socratic), de descoperire de sine, pentru c\u0103 gradul de ignoran\u021b\u0103 a sinelui este \u0219i gradul \u00een care acea cunoa\u0219tere participativ\u0103 va fi \u00eentunecat\u0103 \u0219i deformat\u0103 de proiec\u021biile unor aspecte din tine.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i vedem acela\u0219i lucru \u00eent\u00e2mpl\u00e2ndu-se \u0219i \u00een Pavel. Prins \u00een conflictul lui intern, se confrunt\u0103 cu o problem\u0103, pe care mul\u021bi dintre noi o \u00eent\u00e2lnim, c\u00e2nd \u0219tim ce trebuie s\u0103 facem, dar facem opusul a ce \u0219tim c\u0103 este corect (Aristotel numea acest lucru AKRASIA, o \u201esl\u0103biciune a voin\u021bei\u201d) \u2013 cumva, de\u0219i \u0219tii ce trebuie s\u0103 faci, te treze\u0219ti c\u0103 faci altceva, ca \u0219i cum ai fi tras de o for\u021b\u0103 \u00een acea direc\u021bie. Pentru a-\u0219i descrie starea \u00een care se afl\u0103, Pavel se compar\u0103 cu \u201ecineva \u00een mijlocul unui r\u0103zboi civil, care st\u0103 protejat \u00een centrul citadelei \u00een timp ce provinciile adiacente ard\u201d. El vine cu o nara\u021biune, pentru a \u00een\u021belege acest conflict, \u00een care personalizeaz\u0103 no\u021biunea de deplasare \u00eentre cele dou\u0103 lumi ca o eliberare dintr-un loc vechi spre unul nou (Exodul). Cum Cre\u0219tinismul reprezint\u0103 aceast\u0103 eliberare, Pavel tr\u0103ie\u0219te aceast\u0103 tranzi\u021bie \u00een mod personal, \u00een interiorul lui fiind doi de el: Saul, din trecut, ce urmeaz\u0103 calea legilor dar care se simte vinovat \u0219i furios, \u0219i care este deconectat \u0219i rejectat de Dumnezeu; \u0219i Pavel, cel nou, al iubirii, ce se simte conectat \u0219i care, v\u0103z\u00e2ndu-\u0219i cele dou\u0103 euri, \u00eencerc\u0103 s\u0103 nasc\u0103 omul nou din cel vechi \u2013 aceast\u0103 idee, a unui \u201evechi eu\u201d \u0219i un \u201enou eu\u201d va deveni endemic\u0103 culturii noastre.<\/p>\n\n\n\n

\u0218i iat\u0103 unde apare problema cu pericolul proiec\u021biei \u00een \u00een\u021belegerea tensiunii dintre vechiul Saul \u0219i noul Pavel care particip\u0103 la puterea eliberatoare a iubirii. Pavel \u00een\u021belege conflictul lui intern ca un conflict intern \u00een Dumnezeu \u2013 conflictul intern al lui Dumnezeu manifestat \u00een interiorul lui Pavel. \u0218i pentru a \u00een\u021belege criza de sens, va trebui s\u0103 \u00eel \u00een\u021belegem pe Pavel. El vine cu idee c\u0103 Dumnezeu are dou\u0103 moduri de manifestare:<\/p>\n\n\n\n

(1) Dumnezeu reprezint\u0103 legea, ordinea \u0219i justi\u021bia, noi fiind mereu pentru modul \u00een care e\u0219u\u0103m \u00een a tr\u0103i la nivelul de perfec\u021biune moral\u0103 cerut (moralitatea nu cere nimic mai pu\u021bin dec\u00e2t perfec\u021biune de la tine, trebuie s\u0103 fii complet onest, complet curajos, \u0219i nimeni nu poate altera acest standard). Pavel consider\u0103 c\u0103 Dumnezeu este perfect just, iar noi e\u0219u\u0103m \u00een a ne ridica la nivelul standardelor lui \u0219i, astfel, suntem, legal, condamna\u021bi la moarte.<\/p>\n\n\n\n

(2) Dumnezeu este, simultan, \u0219i p\u0103rintele AGAPE-ic care ne iube\u0219te.<\/p>\n\n\n\n

Pavel preia no\u021biunea naturii sacrificiale a mor\u021bii lui Iisus, \u0219i vine cu ideea c\u0103 Iisus s-a sacrificat pentru a satisface nevoia lui Dumnezeu pentru justi\u021bie, pentru a-l l\u0103sa pe Dumnezeu liber s\u0103 ne iubeasc\u0103. Vedem cum, \u00een acest extraordinar mesaj funda\u021bional de GNOZ\u0102 \u0219i AGAPE g\u0103sim, de asemenea, \u0219i o \u00eencercare de a proiecta conflictul intern a lui Pavel, \u00een modul \u00een care cursul realit\u0103\u021bii ar fi afectat de un conflict \u00eentre justi\u021bie \u0219i AGAPE.<\/p>\n\n\n\n

Un efect direct al acestei proiec\u021bii este c\u0103 oamenii care tr\u0103iesc conflicte interne profunde vor g\u0103si o cas\u0103 primitoare \u00een comunit\u0103\u021bile cre\u0219tine. Indivizi r\u0103v\u0103\u0219i\u021bi de un sentiment de e\u0219ec personal, de a nu fi tr\u0103it la nivelul la care puteau \u0219i trebuiau s\u0103 fie, de a avea personalitatea stins\u0103 \u0219i de a nu fi ajuns la o deplin\u0103tate a persoanei lor, vor fi atra\u0219i de mesajul cre\u0219tin \u0219i vor g\u0103si acceptare \u0219i \u00een\u021belegere \u00een cadrul acestor comunit\u0103\u021bi. Dar \u00een zilele noastre, c\u00e2nd majoritatea oamenilor nu mai este cre\u0219tin\u0103 \u2013 de\u0219i particip\u0103m \u00een mo\u0219tenirea cre\u0219tin\u0103 a culturii noastre \u2013 cum putem extrage puterea AGAPE-ului pentru a-i confirma realitatea, GNOZA participativ\u0103, transformarea radical\u0103, sentimentul de a ne fi ridicat la nivelul poten\u021bialului nostru? Cum putem tr\u0103i toate aceste experien\u021be \u00een lipsa ma\u0219in\u0103riei cre\u0219tinismului, f\u0103r\u0103 o metafizic\u0103 a m\u00e2ntuirii cosmice la dispozi\u021bia noastr\u0103?<\/p>\n\n\n\n

Suntem martori, astfel, la o puternic\u0103 experien\u021b\u0103 a disper\u0103rii. Camus spunea c\u0103 \u201etoat\u0103 via\u021ba am \u00eencercat s\u0103-mi dau seama cum pot fi un sf\u00e2nt \u00een lipsa unui Dumnezeu\u201d, ajung\u00e2nd la concluzia c\u0103 realitatea este complet absurd\u0103. Pre\u021bul pe care \u00eel pl\u0103tim (s\u0103 nu \u00eel interpret\u0103m ca resentiment) pentru \u201egra\u021biile\u201d pe care ni le-a oferit cre\u0219tinismul \u2013 \u201egra\u021bie\u201d \u00eensemn\u00e2nd \u201edar\u201d, \u201ecadou\u201d \u2013 \u0219i anume expectan\u021bele de iubire \u0219i transformare, de cre\u0219tere ca persoan\u0103 \u0219i eliberarea din conflicte interne, este c\u0103 aceste a\u0219tept\u0103ri nu mai pot fi bine atinse \u00een lumea post-cre\u0219tin\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen continuare vom urm\u0103ri cum mo\u0219tenirea israelit\u0103 \u00eencepe s\u0103 se intersecteze cu Revolu\u021bia Axial\u0103 ce se extindea din Grecia, cum cre\u0219tinismul va integra \u00een el stoicismul (Pavel chiar cit\u00e2nd stoici \u00een biblie), \u0219i cum, pe m\u0103sur\u0103 ce face asta, va intra \u00een confluen\u021b\u0103 cu neo-platonismul \u0219i gnosticismul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ne vom \u00eentoarce, acum, \u00een unul din locurile unde Revolu\u021bia Axial\u0103 a avut deja loc, Israelul Antic, ce fusese cucerit de un \u0219ir de imperii, cel mai recent fiind Imperiul Roman. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, aici, se na\u0219te o religie \u2013 nu este o religie axial\u0103, dar este puternic in-format\u0103 de mo\u0219tenirea axial\u0103, \u0219i \u00een mod […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":609,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[70],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/406"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=406"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/406\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":678,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/406\/revisions\/678"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/609"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=406"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=406"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=406"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}