![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-24.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\nZenon trebuie f\u0103cute \u00eentr-un mod \u00een care ne putem \u00eent\u0103ri discern\u0103m\u00e2ntul \u00een fa\u021ba pericolului prezentat de domicid.<\/p>\n\n\n\n Stoicii realizeaz\u0103 ceva, ce era implicit la epicurieni: ace\u0219tia nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 schimbe lumea sau s\u0103 duc\u0103 la eradicarea mor\u021bii (aduc\u00e2nd nemurirea), ci \u00eencearc\u0103 s\u0103 te fac\u0103 s\u0103 re\u00eencadrezi sensul pe care \u00eel dai mortalit\u0103\u021bii \u0219i s\u0103 ai o revela\u021bie existen\u021bial\u0103. Iat\u0103 miezul revela\u021biei stoice: fii atent la cum este creat sensul existen\u021bial, fii atent la cum are loc acel proces de co-identificare \u0219i la modul \u00een care ne asum\u0103m \u0219i atribuim identit\u0103\u021bi, pentru c\u0103 acolo sunt construite sinele t\u0103u \u0219i identitatea ta.<\/p>\n\n\n\n Problema e c\u0103 majoritatea oamenilor las\u0103 acest proces s\u0103 func\u021bioneze incon\u0219tient, automatic \u0219i reactiv, ceea ce face ca acest proces s\u0103 fie susceptibil la distorsiuni, iar aceste distorsiuni pot afecta \u00eens\u0103\u0219i ma\u0219in\u0103ria sinelui, a existen\u021bei noastre \u00een lume. Deci, cum sus\u021bineau stoicii c\u0103 ar trebui s\u0103 proced\u0103m? Prin aducerea procesului de co-identificare, de co-determinare \u0219i co-creare a agentului \u0219i arenei \u00een con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103, stoicii pled\u00e2nd pentru \u201ePROSOCHE\u201d \u0219i \u201ePROCHEIRON\u201d.<\/p>\n\n\n\n PROSOCHE presupune a fi atent, \u00een sensul de a fi atent la modul \u00een care e\u0219ti atent, s\u0103 fii atent la cum judeci lucrurile, s\u0103 fii atent la modul incon\u0219tient, automatic \u0219i reactiv \u00een care are loc procesul \u0219i s\u0103 \u00eenve\u021bi s\u0103 observi diferen\u021ba dintre sensul modului existen\u021bial \u0219i eveniment. Aceasta este esen\u021ba psihoterapiilor curente, ele \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 te \u00eenve\u021be s\u0103 distingi \u00eentre eveniment \u0219i sensul pe care \u00eel dai evenimentului. Pentru c\u0103 \u00eencadr\u0103m evenimentele \u00een mod aproape incon\u0219tient (dup\u0103 cum am v\u0103zut, procesul poate fi incon\u0219tient, automatic \u0219i reactiv), sensul evenimentului \u0219i evenimentul \u00een sine sunt sudate. Problema, \u00eens\u0103, e c\u0103 cele dou\u0103 nu sunt identice: evenimentele sunt evenimente, iar sensul este procesul de co-identificare ce apare ca r\u0103spuns la eveniment \u2013 acest proces poate fi unul parazitar, f\u0103r\u0103 a avea nicio leg\u0103tur\u0103 cu evenimentul. De fapt, sensul pe care \u00eel d\u0103m unui eveniment nu este parte a acelui eveniment, iar faptul c\u0103 le \u021binem sudate creeaz\u0103 confuzie.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 sensul \u0219i evenimentul sunt sudate, singurul mod \u00een care po\u021bi altera sensul este s\u0103 alterezi evenimentul, problema fiind c\u0103, de\u0219i uneori po\u021bi face asta, \u00een general nu ai, de fapt, at\u00e2t de mult control pe c\u00e2t ai crede c\u0103 ai. Epictet \u00ee\u0219i \u00eencepe manualul de instruc\u021biuni pentru modul \u00een care po\u021bi tr\u0103i o via\u021b\u0103 stoic\u0103 zic\u00e2nd c\u0103 \u201eesen\u021ba \u00een\u021belepciunii este s\u0103 \u0219tii ce e \u00een controlul t\u0103u \u0219i ce nu \u0219i s\u0103 te opre\u0219ti din a te preface c\u0103 ai lucrurile sub control atunci c\u00e2nd nu le ai\u201d. De cele mai multe ori, nu exercit\u0103m at\u00e2ta control asupra evenimentelor pe c\u00e2t ne place s\u0103 credem, dar ne am\u0103gim c\u0103 avem acest control pentru c\u0103, dac\u0103 pierdem controlul asupra evenimentelor, vom pierde controlul \u0219i asupra sensului pe care \u00eel d\u0103m evenimentelor, deoarece le avem sudate \u00eempreun\u0103. Aceasta e confuzia existen\u021bial\u0103 de care vorbesc stoicii (\u201econ-fuzie\u201d are sensul original de \u201elipit (fuzionat) la un loc\u201d).<\/p>\n\n\n\n Cum se na\u0219te aceast\u0103 confuzie? S\u0103 ne \u00eentoarcem la discu\u021bia despre modurile \u201ede a fi\u201d \u0219i \u201ede a avea\u201d (elaborate de Erich Fromm). Nevoile de a avea sunt satisf\u0103cute prin controlul asupra lucrurilor, cum ar fi, de exemplu, aer, m\u00e2ncare, ap\u0103, ad\u0103post etc. Dar cele mai multe dintre nevoile noastre proeminente nu pot fi satisf\u0103cute prin exercitarea controlului, ci prin \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea sensului pe care \u00eel d\u0103m nevoii. Modul de a fi este satisf\u0103cut prin dezvoltarea rela\u021biei agent-aren\u0103 prin maturizare \u2013 schimbarea nu are loc doar \u00een interior, ci este \u0219i o adaptare la o nou\u0103 aren\u0103. Acest tip de maturizare este recunoscut social, fiind motivul pentru care nu ne l\u0103s\u0103m copiii s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 sau s\u0103 conduc\u0103 ma\u0219ini \u2013 nu au voie s\u0103 p\u0103\u0219easc\u0103 \u00een anumite arene pentru care nu sunt preg\u0103ti\u021bi.<\/p>\n\n\n\n Dar dac\u0103 nu \u0219tii cum s\u0103 separi sensul de eveniment, e\u0219ti pasibil de a deveni confuz modal \u00eentr-un mod serios \u2013 de exemplu vei c\u0103uta maturizarea prin de\u021binerea unei ma\u0219ini, sau vei c\u0103uta dragostea av\u00e2nd c\u00e2\u021bi mai mul\u021bi parteneri sexuali ob\u021binu\u021bi prin control \u0219i manipulare. Aceste \u00eencerc\u0103ri nu func\u021bioneaz\u0103 pentru c\u0103 nu po\u021bi exercita prea mult control asupra lumii \u00eenconjur\u0103toare, \u0219i \u00een mod sigur nu c\u00e2t control ai avea nevoie pentru a stabiliza sensul. S\u0103 ne amintim ce ziceau cinicii: \u00eencerci s\u0103 controlezi o lume pe care nu ai cum s\u0103 o controlezi \u0219i te ata\u0219ezi emo\u021bional de lucruri care, \u00eentr-un final, te vor dezam\u0103gi.<\/p>\n\n\n\n Prin urmare, trebuie s\u0103-\u021bi exersezi aducerea \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103, \u00eentr-un mod transformativ ce vine cu dezvoltare, distinc\u021bia dintre evenimente \u0219i sensul pe care \u00eel dai acelor evenimente \u0219i s\u0103 realizezi c\u0103 ac\u021bionezi, de obicei, ca \u0219i cum ai avea control asupra sensului, fiind ignorant \u00een ceea ce prive\u0219te procesul \u2013 te concentrezi pe controlul unor evenimente ce nu \u00ee\u021bi ofer\u0103 controlul pe care crezi c\u0103 \u00eel ai. Ce \u00ee\u021bi r\u0103m\u00e2ne de f\u0103cut este, deci, s\u0103-\u021bi recalibrezi sim\u021bul controlului \u0219i al identit\u0103\u021bii, \u0219tiind c\u0103 ai mult mai mult control peste sensul pe care \u00eel dai, \u0219i prea pu\u021bin control asupra evenimentelor. Iat\u0103 de ce, pentru stoici, esen\u021ba \u00een\u021belepciunii e s\u0103 \u0219tii ce e \u00een controlul t\u0103u, \u0219i ce nu.<\/p>\n\n\n\n Modul \u00een care pui \u00een practic\u0103 aceast\u0103 idee este prin \u201ePROCHEIRON\u201d \u2013 \u201ea avea la \u00eendem\u00e2n\u0103\u201d sau a-\u021bi aminti \u00een sensul lui SATI. PROCHEIRON presupune s\u0103-\u021bi \u201eaminte\u0219ti\u201d \u00eentr-un fel care \u00ee\u021bi aduce la \u00eendem\u00e2n\u0103 abilit\u0103\u021bi \u0219i sensibilit\u0103\u021bi, \u00eentr-un mod potrivit \u0219i eficient \u2013 s\u0103-\u021bi aminte\u0219ti \u00eentr-un mod existen\u021bial modal. Pentru a realiza asta, trebuie s\u0103-\u021bi internalizezi, prin practic\u0103, c\u00e2teva psihotehnologii \u2013 \u00eentr-un mod at\u00e2t de eficient \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu \u0219tii c\u0103 faci aceste distinc\u021bii.<\/p>\n\n\n\n Marcus Aurelius, \u00een Medita\u021biile lui, sugereaz\u0103 c\u0103, pentru a face aceste internaliz\u0103ri, trebuie s\u0103 te angajezi \u00een practici moment cu moment. Mul\u021bi oamenii care citesc aceast\u0103 carte consider\u0103 c\u0103 aceste g\u00e2nduri scrise sunt propozi\u021bii ce trebuie luate ca crezuri, \u00eens\u0103 cartea nu a fost scris\u0103 pentru a fi citit\u0103 de al\u021bi oameni \u0219i, astfel, nu are cum s\u0103 fie o \u00eencercare de a crea credin\u021be. Cartea e scris\u0103 \u201epentru sine \u00eensu\u0219i\u201d, deci Marcus Aurelius, \u00een ea, pune \u00een practic\u0103 exerci\u021bii spirituale \u0219i exerseaz\u0103 psihotehnologii \u00een \u00eencercarea de a-\u0219i aduce \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103 procesul de co-identificare, cu scopul de a co-transforma sensul lumii \u0219i sensul s\u0103u, \u0219i s\u0103 fac\u0103 toate acestea \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 evite controlul \u0219i manipularea lumii prin utilizarea puterii \u0219i faimei.<\/p>\n\n\n\n Pentru Marcus Aurelius, aceasta era o problem\u0103 extrem de dificil\u0103, el av\u00e2nd la \u00eendem\u00e2n\u0103 putere \u0219i faim\u0103 enorm\u0103 \u2013 era \u00eemp\u0103ratul Romei \u00een plin\u0103 expansiune, fiind considerat ultimul mare \u00eemp\u0103rat. El pune \u00een prim plan aceast\u0103 problem\u0103 cu care se confrunt\u0103 \u2013 aceea de a \u00eencerca s\u0103 nu cad\u0103 sub influen\u021ba puterii \u0219i a faimei, cele dou\u0103 cauz\u00e2nd sudarea evenimentului la sens \u2013 spun\u00e2nd: \u201eeste posibil s\u0103 fii fericit, chiar \u0219i \u00eentr-un palat\u201d. Marcus Aurelius, spre deosebire de Buddha \u0219i de cinici, nu p\u0103r\u0103se\u0219te palatul, a\u0219a c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be \u201es\u0103 fie\u201d fericit \u00een acesta, nedorind s\u0103 se dezic\u0103 de responsabilit\u0103\u021bile morale.<\/p>\n\n\n\n \u00cen acest sens, una din practicile \u00een care se antreneaz\u0103 este aceea de a \u201eprivi obiectiv\u201d, Marcus Aurelius suger\u00e2ndu-ne, de exemplu, s\u0103 privim sexul ca frecatul a dou\u0103 buc\u0103\u021bi de piele \u0219i produc\u021bia unui fluid lipicios \u2013 \u0219i, similar lui Diogene \u00een pia\u021b\u0103, aceast\u0103 viziune ne poate crea repulsie \u2013 pentru a ne fi mai u\u0219or s\u0103 realiz\u0103m diferen\u021ba dintre actul sexual \u0219i sensul pe care \u00eel d\u0103m actului. El nu spune c\u0103 sensul pe care \u00eel asociem acestui eveniment (actul sexual) e gre\u0219it, ci vrea s\u0103 realizezi diferen\u021ba dintre cele dou\u0103.<\/p>\n\n\n\n Stoicii recomandau s\u0103 alegi o can\u0103 de care e\u0219ti foarte ata\u0219at, pe care o folose\u0219ti des \u0219i care \u00ee\u021bi e foarte familiar\u0103, \u0219i s\u0103 o spargi, acesta fiind un mod de a-\u021bi aminti de distinc\u021bia dintre sens \u0219i lucru. \u0218i pe m\u0103sur\u0103 ce \u00ee\u021bi vei exersa aceast\u0103 abilitate pe lucruri m\u0103runte (cu prea pu\u021bin\u0103 importan\u021b\u0103 ca sens), vei \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 faci asta \u0219i cu lucruri mai importante. Acest exerci\u021biu duce la o practic\u0103 (pe care mul\u021bi oameni o g\u0103sesc ca fiind dezgust\u0103toare) numit\u0103 \u201ePREMEDITATIO\u201d. Un exemplu de aceast\u0103 practic\u0103 este ca atunci c\u00e2nd \u00ee\u021bi s\u0103ru\u021bi copilul de noapte bun\u0103, s\u0103-\u021bi spui: \u201ear putea muri \u00een noaptea aceasta\u201d \u2013 ajut\u00e2ndu-te s\u0103 realizezi c\u0103<\/p>\n\n\n Marcus Aurelius po\u021bi exercita control asupra sensului pe care rela\u021bia ta cu copilul o are pentru tine, dar c\u0103 ai foarte pu\u021bin control asupra fizicii mortalit\u0103\u021bii lui; s\u0103 realizezi c\u0103 po\u021bi face lucruri pentru a-l proteja, dar ca nu po\u021bi muta mun\u021bii.<\/p>\n\n\n\n Este necesar s\u0103 ne amintim (SATI) aceast\u0103 distinc\u021bie mai bine. \u00cen prezent, avem genuri \u00eentregi de filme care distorsioneaz\u0103 \u0219i re-sudeaz\u0103 sensul \u0219i evenimentul \u0219i, fiind omniprezente \u00een cultura noastr\u0103, sunt mult mai periculoase dec\u00e2t credem (ubicuul este cel mai periculos). S\u0103 vorbim, astfel, de comediile romantice. Ele ne \u00eenva\u021b\u0103 c\u0103 sensul narativ pe care \u00eel ata\u0219\u0103m lucrurilor este aliniat cu modul \u00een care se desf\u0103\u0219oar\u0103 evenimentele \u00een lume, ele conspir\u00e2nd la a aduce doi oameni \u00eempreun\u0103. Evident, vor \u00eent\u00e2mpina dificult\u0103\u021bi, dar universul \u00eei va ajuta, \u00eentr-un final, s\u0103 fie \u00eempreun\u0103 \u2013 acest gen de filme sunt \u00een antitez\u0103 cu tragediile. Din p\u0103cate, lucrurile nu stau a\u0219a \u0219i universului nu-i pas\u0103 de fericirea ta, sau de narativul t\u0103u, sau de sensul pe care l-ai dat lumii. Toate aceste elemente (reale) ale existen\u021bei tale nu au nicio leg\u0103tur\u0103 cu evenimentele din jurul t\u0103u (de exemplu, indiferent de c\u00e2t de \u00eendr\u0103gostit e\u0219ti de o persoan\u0103, acea persoan\u0103 fiind perfect\u0103 pentru tine, \u00een orice moment po\u021bi fi omor\u00e2t de o ma\u0219in\u0103).<\/p>\n\n\n\n Ajungem, astfel, la diagnosticul stoicilor: nu mortalitatea ne face anxio\u0219i, ci fatalitatea. \u201eFatalitate\u201d este un alt cuv\u00e2nt al c\u0103rui sens s-a pierdut \u00een timp, fiind acum asociat cu mortalitatea \u2013 ceva fiind fatal dac\u0103 cauzeaz\u0103 moarte. \u00cens\u0103 r\u0103d\u0103cina cuv\u00e2ntului este \u201esoart\u0103\u201d, \u201edestin\u201d, fatalitatea av\u00e2nd dou\u0103 sensuri: (1) eveniment predestinat de o for\u021b\u0103 supranatural\u0103 \u2013 dar nu vom folosi acest sens \u00een cele ce urmeaz\u0103, ci \u2013 (2) modul \u00een care lucrurile sunt destinate s\u0103 se petreac\u0103, din propria cauzalitate necesar\u0103.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd sensul \u0219i evenimentul se sudeaz\u0103, suntem prin\u0219i \u00een fatalitatea tuturor lucrurilor, mai exact, pentru c\u0103 \u201esensul\u201d \u0219i \u201elucrul\u201d ne sunt identice, inevitabil, la un moment dat, se vor separa provoc\u00e2nd suferin\u021b\u0103. Vedem aici \u0219i de unde a ap\u0103rut asocierea fatalit\u0103\u021bii cu moartea, pentru c\u0103, \u00een moarte evenimentul \u0219i sensul se desprind una de alta, moartea fiind momentul \u00een care evenimentele din univers \u0219i tot sensul pe care l-ai dat, \u0219i toat\u0103 nara\u021biunea pe care ai construit-o, \u0219i toat\u0103 identitatea ta, se vor separa definitiv. Moartea e, deci, fatal\u0103, pentru c\u0103 \u00ee\u021bi dezv\u0103luie, \u00eentr-o complet\u0103 pierdere a discern\u0103m\u00e2ntului, c\u0103 sensul \u0219i evenimentul nu sunt identice.<\/p>\n\n\n\n O alt\u0103 practic\u0103 \u00een care stoicii se angajeaz\u0103 este aceea a \u201eprivirii de ansamblu\u201d. Vedem un exemplu al acestei practici la Marcus Aurelius care spune (\u0219i aici ne putem aminti de efectul Solomon cu schimbarea perspectivei de la persoana I la persoana a III-a): \u201eimagineaz\u0103-\u021bi c\u0103 prive\u0219ti o situa\u021bie \u00een care e\u0219ti parte integrat\u0103, dup\u0103 care \u00eencepi s\u0103 te ridici, dep\u0103rt\u00e2ndu-te, \u0219i \u00eencepi, \u00eencet, \u00eencet, s\u0103 o situezi \u00cen mediul restr\u00e2ns \u00een care se petrece, apoi la nivelul ora\u0219ului, apoi al \u021b\u0103rii, apoi la nivel global, \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, nu doar la nivel global \u00een acest moment, ci la nivel global \u00een toat\u0103 istoria lui\u201d. C\u00e2nd exersezi aceast\u0103 abilitate, alterezi rela\u021bia agent-aren\u0103 \u0219i \u00eentreaga ma\u0219in\u0103rie p\u0103trunde \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103, iar sim\u021bul sinelui din tine \u0219i a ce conteaz\u0103 pentru tine \u0219i a sensului pe care \u00eel au lucrurile pentru tine se transform\u0103 radical \u2013 vei deveni mai predispus la a urma \u021beluri pe termen mai lung, vei deveni mai flexibil, mai capabil de reflec\u021bie ra\u021bional\u0103 \u0219i transformare de sine.<\/p>\n\n\n\n Acestea sunt c\u00e2teva practici pe care stoicii le-au dezvoltat pentru te ajuta s\u0103 aduci \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103 acest proces la cre\u0103rii sensului \u0219i pentru a-\u021bi oferi discern\u0103m\u00e2ntul necesar separ\u0103rii sensului de eveniment. Majoritatea psihoterapiilor au ca scop ajutorarea oamenilor \u00een a vedea aceast\u0103 schimbare de perspectiv\u0103 (\u0219i de cunoa\u0219tere a acestor perspective), a se identifica cu aceast\u0103 schimbare, ca apoi s\u0103-\u0219i schimbe sim\u021bul sinelui \u0219i nevoia de control. Acestea sunt pa\u0219i necesari pentru a-i opri din a mai \u00eencerca s\u0103 schimbe evenimentele pe care nu le pot controla \u2013 de\u0219i \u00ee\u0219i doresc asta, cu disperare \u2013 \u0219i pentru a-i ajuta s\u0103 fac\u0103 o re\u00eencadrare cognitiv\u0103 a sensului (prin transformarea identit\u0103\u021bii lor participative \u0219i a modului existen\u021bial). Iar acest proces necesit\u0103 extrem de mult exerci\u021biu.<\/p>\n\n\n\n Un ultim lucru pe care \u00eel vedem pe Marcus Aurelius c\u0103 \u00eel face este acela de a-l internaliza pe Socrate (precum o f\u0103cea Antistene \u2013 s\u0103 \u00eencerci s\u0103 faci de unul singur ceea ce ar fi f\u0103cut Socrate cu tine). Acela\u0219i lucru \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 \u0219i psihoterapiile moderne, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 provoace oamenii s\u0103 se opreasc\u0103 \u0219i s\u0103 fie Socratici cu ei \u00een\u0219i\u0219i.<\/p>\n\n\n\n S\u0103 \u00eencerc\u0103m un exemplu cu o persoan\u0103 depresiv\u0103 \u2013 \u0219i trebuie s\u0103 ne amintim c\u0103 felul \u00een care vorbea Antistene cu el \u00eensu\u0219i nu era ruminare \u2013 care este blocat\u0103 pe o idee de genul \u201etot ce fac e un e\u0219ec\u201d. Terapeutul nu va \u00eencerca s\u0103 consoleze persoana spun\u00e2nd \u201enu e adev\u0103rat, du-te \u0219i \u00eencerc\u0103 s\u0103 ai succes\u201d, ci va purta o discu\u021bie de genul: Toate aceste g\u00e2nduri sunt percepute ca importante \u00een minte \u0219i, din aceast\u0103 cauz\u0103, ruleaz\u0103 continuu, dar cum sensul lor nu este \u00een\u021beles, omul se va bullshit-ui, pentru c\u0103 nivelul motiva\u021biei \u0219i al excita\u021biei sunt mult peste nivelul \u00een\u021belegerii. \u0218i, \u00een plus, din aceast\u0103 cauz\u0103, sensul \u0219i evenimentul vor fi sudate, av\u00e2nd ca rezultat confuzia at\u00e2t \u00een credin\u021be, c\u00e2t \u0219i \u00een identitatea persoanei.<\/p>\n\n\n\n Pun\u00e2nd \u00een practic\u0103 ideile stoice \u00ee\u021bi transformi capacitatea de interac\u021biune cu lumea \u00eenconjur\u0103toare. Nu mai cazi prad\u0103 absurdit\u0103\u021bii provocate de fatalitatea tuturor lucrurilor pentru c\u0103 po\u021bi discerne (acesta fiind un element cheie al \u00een\u021belepciunii), nu doar cu g\u00e2ndul, ci cu \u00eentreaga ta identitate, diferen\u021ba dintre sens \u0219i eveniment, put\u00e2nd astfel s\u0103 identifici mai bine (s\u0103 sim\u021bi corect) \u0219i s\u0103-\u021bi calibrezi sim\u021bul controlului necesar dezvolt\u0103rii sim\u021bului identit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n Dar cum r\u0103spund stoicii la problema mortalit\u0103\u021bii \u2013 la care epicurienii dau un r\u0103spuns direct? S\u0103 exers\u0103m pu\u021bin\u0103 \u201eprivire de ansamblu\u201d pentru a g\u0103si acest r\u0103spuns. At\u00e2ta timp c\u00e2t \u00ee\u021bi formulezi identitatea orizontal, \u00een forma unei nara\u021biuni liniare, chiar dac\u0103 e infinit\u0103, vei e\u0219ua. Ce vrei, de fapt, nu e via\u021b\u0103 lung\u0103, ci ad\u00e2ncime, vrei o via\u021b\u0103 plin\u0103 \u2013 vrei s\u0103-\u021bi tr\u0103ie\u0219ti via\u021ba c\u00e2t mai din plin posibil. De aceea, Marcus Aurelius spune c\u0103 \u201etoat\u0103 lumea moare, \u00eens\u0103 nu toat\u0103 lumea a tr\u0103it\u201d.<\/p>\n\n\n Axa orizontal\u0103 este axa faimei \u0219i a averii (modul de a avea), iar cea vertical\u0103 este axa transcenden\u021bei de sine (modul de a fi). \u00centrebarea pe care trebuie s\u0103 \u021bi-o pui este \u201epe ce ax\u0103 m\u0103 aflu?\u201d Dac\u0103 te afli pe cea vertical\u0103 \u0219i exersezi PROCHEIRON \u0219i PROSOCHE, vei ob\u021bine aceast\u0103 via\u021b\u0103 plin\u0103. \u0218i chiar dac\u0103 va \u021bine doar un moment, va fi destul, pentru c\u0103 durata nu are importan\u021b\u0103, ci calitatea tr\u0103irii \u2013 \u201edac\u0103 pot ob\u021bine asta \u00een acest moment, aici, am terminat\u201d.<\/p>\n\n\n\n Stoicii au, astfel, un r\u0103spuns care, de\u0219i e diluat acum, e \u00eenc\u0103 eficient \u2013 cel pu\u021bin \u00een psihoterapii (care devin tot mai centrale vie\u021bilor oamenilor datorit\u0103 crizei de sens). O via\u021b\u0103 \u00eemplinit\u0103 poate fi ob\u021binut\u0103 prin a realiza c\u0103 putem exercita mai mult control asupra sensului lucrurilor, realizare care ne va ajuta s\u0103 ob\u021binem acele lucruri care vor fi mereu cu noi (\u00een\u021belepciunea) \u0219i care ne va oferi o identitate cu ad\u00e2ncime, o identitate ontologic\u0103, \u00een locul unei identit\u0103\u021bi istorice.<\/p>\n\n\n\n O scurt\u0103 parantez\u0103, acum, pentru o dezv\u0103luire personal\u0103. La nivel fiziologic, evit moartea, dar nu vreau s\u0103 fiu nemuritor. Nu cred c\u0103 Denis C\u0103lin trebuie s\u0103 existe pe vecie, acest lucru fiind o gre\u0219eal\u0103 ontologic\u0103. \u00cen unele feluri, sunt obosit de via\u021b\u0103, sunt obosit de modurile \u00een care m-am purtat proste\u0219te, de modurile \u00een care am fost imoral, c\u00e2nd m-am dezam\u0103git pe mine \u0219i pe al\u021bii, \u0219i am un sentiment puternic al inevitabilit\u0103\u021bii acestor lucruri. \u0218i extinz\u00e2nd aceste lucruri prin toat\u0103 eternitatea, \u00eemi pare a fi un r\u0103u oribil pe care l-a\u0219 face realit\u0103\u021bii, \u0219i nu vreau s\u0103 port pe umeri o asemenea greutate. Dar! Am v\u0103zut mici p\u0103r\u021bi ale unei vie\u021bi pline? Da! \u0218i \u0219tiu c\u0103 atunci c\u00e2nd oamenii au experien\u021ba \u201etrezirii\u201d ce le ofer\u0103 deplin\u0103tate \u00een via\u021b\u0103, \u00ee\u0219i pierd frica de mortalitate \u0219i anxietatea existen\u021bial\u0103. Cupl\u00e2nd aceast\u0103 trezire cu un trai plin, ar putea fi un mod de a r\u0103spunde problemelor noastre mintale, dar \u0219i suferin\u021bei existen\u021biale generat\u0103 de mortalitatea noastr\u0103 personal\u0103 individual\u0103.<\/p>\n\n\n\n Vedem la epicurieni \u0219i la stoici ceva similar cu ce am v\u0103zut \u00een Budism, \u0219i putem observa c\u0103 nu trebuie, neap\u0103rat, s\u0103 ne uitam la istoria asiatic\u0103 pentru psihotehnologiile transcenden\u021bei \u0219i transform\u0103rii sinelui. Putem folosi tradi\u021bia estic\u0103, dar nu trebuie s\u0103 o facem crez\u00e2nd c\u0103 nu e nimic \u00een mo\u0219tenirea vestic\u0103 care ne-ar putea oferi r\u0103spunsuri profunde \u0219i puternice pentru problemele c\u0103ut\u0103rii sensului, a \u00een\u021belepciunii, a transcenden\u021bei sinelui \u0219i a anxiet\u0103\u021bii existen\u021biale. Tradi\u021bia filosofic\u0103 vestic\u0103 este foarte capabil\u0103 \u00een a oferi aceste r\u0103spunsuri.<\/p>\n\n\n\n Epoca Elenistic\u0103 se \u00eencheie cu o revenire la un imperiu mondial care, \u00een multe feluri, va fi in-format de Revolu\u021bia Axial\u0103, dar \u00een multe alte feluri, va reprezenta o \u00eentoarcere la o lume pre-axial\u0103 \u2013 o lume \u00een care un om poate fi considerat a fi zeu datorit\u0103 puterii imense pe care o de\u021bine, puterea \u0219i prosperitatea fiind, din nou, modul \u00een care \u00een\u021belepciunea va fi \u00een\u021beleas\u0103. Dar, aceste filosofii \u00ee\u0219i vor g\u0103si locul \u00een acest imperiu, uneori chiar \u00eemp\u0103ratul fiind un exemplar \u0219i un sus\u021bin\u0103tor al Revolu\u021biei Axiale (Marcus Aurelius). \u00cens\u0103, odat\u0103 cu expansiunea Imperiului Roman, se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Diogene va avea un discipol \u00een Crates, iar acesta \u00eel va avea pe Zenon. \u00cen timp ce cinicii erau, relativ, ostili fa\u021b\u0103 de Platon pentru accentul pe care \u00eel punea pe argumentare, Zenon, de\u0219i a fost profund influen\u021bat de cinici, l-a pl\u0103cut \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103 \u0219i pe Platon, observ\u00e2nd valoarea argument\u0103rii \u0219i realiz\u00e2nd c\u0103 exist\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":608,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[70],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/400"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=400"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/400\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":683,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/400\/revisions\/683"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/608"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=400"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=400"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=400"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
<\/em><\/p>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-25.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n
<\/em><\/p>\n\n\n\n
– Tot ce faci? Absolut totul e\u0219ueaz\u0103?
– Da.
– Ai ajuns cu succes azi, aici?
– Da…
– Ai reu\u0219it s\u0103 te \u00eembraci?
– Da…
– Deci ce vrei s\u0103 spui cu \u201etotul\u201d?
– P\u0103i, nu chiar totul.
O mare parte a st\u0103rii acestei persoanei este determinat\u0103 de g\u00e2ndul c\u0103 \u201etot ce fac este un e\u0219ec\u201d f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i lase Socratele intern s\u0103 o opreasc\u0103 \u0219i s\u0103-i spun\u0103 \u201efaci ni\u0219te declara\u021bii a\u0219a de puternice, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u0219tii \u0219i \u00een\u021belegi ce spui\u201d. Ea, de fapt, se bullshit-uie\u0219te pentru c\u0103 \u201etotul\u201d este foarte important cogni\u021biei ei dar este mult peste capacitatea persoanei de \u00een\u021belegere, acest termen neav\u00e2nd sensul pe care vrea, de fapt, s\u0103-l transmit\u0103 \u2013 este, poate, ceea ce crede, dar nu poate fi ceea ce vrea s\u0103 transmit\u0103 cu adev\u0103rat (sensul pe care \u00eel are de fapt pentru acea persoan\u0103).
– Toat\u0103 lumea m\u0103 ur\u0103\u0219te.
– Toat\u0103 lumea? To\u021bi au ceva cu tine?
– Nu chiar to\u021bi.
– Dar cine?
– Eh, persoanele X…
– Te ur\u0103sc? De unde \u0219tii asta?
– Au zis Y \u0219i Z
– Iar asta e destul pentru ur\u0103? Spune-mi, ce \u00een\u021belegi prin ur\u0103?<\/p>\n\n\n\n
– S\u0103 zicem c\u0103 ai deveni nemuritor. Ce ai face cu nemurirea?
– A\u0219 m\u00e2nca mult\u0103 ciocolata \u0219i a\u0219 face mult sex.
– C\u00e2t timp ai face asta?
– Probabil nu foarte mult, m-a\u0219 plictisi la un moment dat.
– Apoi ce ai face?
– A\u0219 urm\u0103ri chestii mai pline de sens.
– Ce anume?
– A\u0219 \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 trag cu arcul \u0219i a\u0219 deveni foarte bun la asta.
– Apoi?
– A\u0219 deveni foarte bun la baschet.
– Apoi?
– …<\/p>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-26.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n