{"id":395,"date":"2022-07-08T00:20:30","date_gmt":"2022-07-07T21:20:30","guid":{"rendered":"https:\/\/www.deniscalin.com\/?p=395"},"modified":"2023-06-06T18:24:18","modified_gmt":"2023-06-06T15:24:18","slug":"diogene-si-cinicii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.deniscalin.com\/?p=395","title":{"rendered":"10. Diogene \u0219i Cinicii"},"content":{"rendered":"\n

\u00cen schimb, o alt\u0103 \u0219coal\u0103 filosofic\u0103 are o \u00een\u021belegere mai bun\u0103 a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Epoca Elenistic\u0103, \u0219i d\u0103 un r\u0103spuns mai comprehensiv: STOICII. Stoicismul este extrem de relevant nou\u0103, acum, acesta fiind un str\u0103mo\u0219 direct \u0219i explicit al unor forme curente de psihoterapie \u2013 cele mai eficiente forme de psihoterapie (cu baz\u0103 \u00een dovezi \u0219tiin\u021bifice), cele cognitive (cognitiv-comportamental\u0103, ra\u021bional-emo\u021bional\u0103), se trag direct din stoicism. Felul \u00een care noi \u00eencerc\u0103m s\u0103 gestion\u0103m probleme de genul anxiet\u0103\u021bii \u00een zilele noastre (\u0219i, \u00een cultura noastr\u0103, ne confrunt\u0103m cu o criz\u0103 de anxietate \u0219i depresie) seam\u0103n\u0103 foarte mult cu modul \u00een care filosofia stoic\u0103 era pus\u0103 \u00een practic\u0103 (folosim mult mai pu\u021bin epicurianismul).<\/p>\n\n\n\n

Stoicii pun un diagnostic diferit problemei \u0219i ofer\u0103 o solu\u021bie, de asemenea, diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de epicurieni. Si ei consider\u0103 c\u0103 suferim de un tip de anxietate, un tip de suferin\u021b\u0103 cauzat\u0103 de pierderea discern\u0103m\u00e2ntului \u0219i de stresul aferent acestei pierderi (criza domicidal\u0103 a Epocii Elenistice), dar ofer\u0103 o alt\u0103 interpretare a ei. Socrate, pe l\u00e2ng\u0103 Platon, a mai avut un discipol important, pe Antistene. \u00cen timp ce Platon a scris \u201eDialogurile\u201d pentru a ne ajuta s\u0103 emul\u0103m \u0219i s\u0103 internaliz\u0103m metoda Socratic\u0103 (procesul de \u00eentrebare-r\u0103spuns pe care Socrate l-a f\u0103cut faimos), c\u00e2nd Antistene a fost \u00eentrebat ce a \u00eenv\u0103\u021bat de la Socrate, a r\u0103spuns c\u0103 a \u00eenv\u0103\u021bat cum s\u0103 converseze cu sine \u00eensu\u0219i. El nu se refer\u0103 la dialogul intern, ce poate s\u0103 deraieze grav \u00een anxietate \u0219i depresie \u2013 ceea ce psihologii numesc \u201eruminare\u201d, \u00een care dialogul intern este prins \u00een procesare parazitar\u0103 \u0219i o ia pe spiral\u0103 \u00een jos f\u0103r\u0103 control \u2013 ci la ceva diferit. Antistene a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 fac\u0103 cu el \u00eensu\u0219i ceea ce Socrate f\u0103cuse cu el, internaliz\u00e2ndu-\u0219i mentorul.<\/p>\n\n\n\n

Spre deosebire de epicurieni care \u00eencearc\u0103 s\u0103 continue g\u00e2ndirea lui Socrate, stoicii sunt, mai degrab\u0103, o religie ce \u00eencerc\u0103 s\u0103-l internalizeze pe acesta, Socrate devenind astfel un set sistematizat de psihotehnologii ce poate fi internalizat \u00een meta-cogni\u021bie. \u00cen timp ce pentru Platon crucial devenise procesul de \u201eargumentare\u201d, pentru Antistene mai important\u0103 a fost confruntarea cu Socrate. Ambii sunt interesa\u021bi de transformarea pe care o poate oferi metoda Socratic\u0103, dar, \u00een timp ce pentru Platon aceast\u0103 transformare are loc prin argumentare, pentru Antistene transformarea este produs\u0103 prin confruntare \u2013 a se observa c\u0103 ambii au dreptate, dialogul Socratic presupun\u00e2nd at\u00e2t comunicare c\u00e2t \u0219i confruntare.<\/p>\n\n\n\n

Antistene are un mare discipol, pe Diogene, acesta \u00eentruchip\u00e2nd acest tip de g\u00e2ndire confruntativ\u0103, \u0219i putem \u00eencepe s\u0103 \u00een\u021belegem ce f\u0103ceau discipolii lui Antistene urm\u0103rind tipurile de confrunt\u0103ri \u00een care s-a angajat acesta. Diogene f\u0103cea ceva asem\u0103n\u0103tor unei \u201earte interpretative a confrunt\u0103rii\u201d prin care se prezenta oamenilor \u00eentr-un mod ce \u00eencerca s\u0103 provoace \u00een ace\u0219tia revela\u021bii ce \u00eei pun \u00een \u00eencurc\u0103tur\u0103 \u0219i s\u0103 genereze \u00een ei APORIA \u2013 acea tr\u0103ire \u0219ocant\u0103 pe care oamenii o aveau atunci c\u00e2nd Socrate \u00eei provoca s\u0103-\u0219i transforme radical via\u021ba. Dar, \u00een loc s\u0103 foloseasc\u0103 argumentarea \u0219i discu\u021bia \u2013 precum f\u0103cea Socrate \u0219i, mai apoi, Platon \u2013 Diogene \u00eencerca s\u0103 fie c\u00e2t mai provocativ cu putin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Odat\u0103, Diogene s-a dus la pia\u021b\u0103 cu o lamp\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103, cotrob\u0103ind \u0219i c\u0103ut\u00e2nd ceva cu disperare. C\u00e2nd oamenii \u00eel \u00eentreab\u0103 ce caut\u0103, acesta le r\u0103spunde \u201ecaut un om cinstit\u201d \u2013 onest, onorabil \u2013 \u0219i, evident, oamenii se sup\u0103r\u0103 pe el pentru c\u0103 \u0219tiu c\u0103 are dreptate \u2013 \u00een pia\u021b\u0103 toat\u0103 lumea minte, fur\u0103 \u0219i \u00een\u0219al\u0103, dar nimeni nu vrea s\u0103 \u00eei fie atras\u0103 aten\u021bia asupra acestui lucru. Alt\u0103 dat\u0103, Diogene se duce \u00een pia\u021b\u0103 \u0219i se masturbeaz\u0103 \u00een public. \u00centr-o zi, Alexandru Macedon, viitorul \u00eemp\u0103rat al lumii, vine s\u0103-l viziteze pe Diogene, aduc\u00e2nd cu el \u00eentreg alaiul, \u0219i \u00eei spune \u201e\u00ee\u021bi pot oferi jum\u0103tate de lume, ce \u021bi-ai dori?\u201d, la care Diogene \u00eei r\u0103spunde \u201ed\u0103-te mai spre st\u00e2nga c\u0103 \u00eemi iei razele de soare\u201d. Dar cum pot fi cele trei evenimente, posibil, legate?<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n

Diogene
<\/em><\/p>\n\n\n\n

Grupul de oameni care \u00eencepe s\u0103 capete form\u0103 \u00een aceast\u0103 tradi\u021bie poart\u0103 numele de \u201eCINICI\u201d. Acest termen nu trebuie interpretat \u00een sensul modern al cuv\u00e2ntului \u2013 a fi suspicios c\u0103 toat\u0103 lumea ar avea o agend\u0103 secret\u0103 \u2013 ci \u00een sensul original al lui, \u201ea tr\u0103i ca un c\u00e2ine\u201d, Diogene tr\u0103ind \u00een afara Atenei, \u00eentr-un butoi.<\/p>\n\n\n\n

De ce tr\u0103ie\u0219te \u00een butoi? De ce \u00eei r\u0103spunde a\u0219a lui Alexandru? De ce c\u0103uta un om cinstit? De ce se masturbeaz\u0103 \u00een public? Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103? Ei bine, cinicii aveau un mod aparte de a \u00een\u021belege domicidul elenistic. Ei vin cu ideea c\u0103 ceea ce ne cauzeaz\u0103 suferin\u021ba sunt acele lucruri pe care se fixeaz\u0103 inima omului \u2013 nu doar varianta particular\u0103 a acestei idei \u00een care ne ata\u0219\u0103m de via\u021b\u0103 \u0219i ne e fric\u0103 s\u0103 o pierdem \u00een moarte. C\u00e2nd ne ata\u0219\u0103m emo\u021bional de lucruri gre\u0219ite, \u00een momentul \u00een care vor e\u0219ua, vom suferi \u2013 \u0219i nu putem s\u0103 nu observ\u0103m similaritatea cu unele aspecte ale Budismului \u0219i ascetismului practicat de Buddha, la \u00eenceput).<\/p>\n\n\n\n

Cinicii ajung la concluzia c\u0103 multe din lucrurile pe care le lu\u0103m de bune \u0219i le consider\u0103m parte din structura realit\u0103\u021bii, nu sunt, fundamental, reale. Nu au caracter peren, nu sunt permanente \u0219i sunt istoric \u0219i cultural dependente. Iar c\u00e2nd ne ata\u0219\u0103m emo\u021bional de aceste lucruri, evenimentele curente le pot distruge u\u0219or \u0219i rapid, l\u0103s\u00e2ndu-ne v\u0103duvi\u021bi \u0219i cu inimile strivite \u2013 iar asta e ce se petrece \u00een domicid. Ce e de f\u0103cut? Trebuie s\u0103 \u00eenve\u021bi (nu doar s\u0103 achizi\u021bionezi un set de credin\u021be) cum s\u0103 te ata\u0219ezi emo\u021bional de acele lucruri ce r\u0103m\u00e2n \u00een picioare indiferent de evenimente. Un exemplu de lucru peren sunt legile naturi. De aceea Diogene tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-un butoi, el dorind s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 pe c\u00e2t de mult posibil ca un animal \u2013 vrea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 c\u00e2t de mult baz\u00e2ndu-se pe legile naturii \u0219i c\u00e2t mai pu\u021bin pe cele umane \u2013 dar, \u00een acela\u0219i timp nu vrea s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 deloc ca un animal. Nu vrea s\u0103 fie \u00eenvestit \u00een institu\u021bii culturale create de oameni sau \u00een practici similare, \u00een sisteme de valori politice sau culturale, pentru c\u0103 acestea se vor sf\u00e2r\u0219i, \u0219i dac\u0103 ar fi ata\u0219at de ele, le-ar percepe ca pe o pierdere.<\/p>\n\n\n\n

Vrei, pe c\u00e2t posibil, s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti pe baza legilor naturii, aceste legi ce nu vor fi afectate de schimb\u0103rile istorice sau culturale. Dar cinicii spun, de asemenea, c\u0103 pe l\u00e2ng\u0103 legile naturii, trebuie s\u0103 te bazezi \u0219i pe legile morale \u2013 legate de modul corect de a fi un om bun. Cinicii au \u00eencercat s\u0103 fac\u0103 o distinc\u021bie \u00eentre principiile morale \u0219i codurile de puritate, cele din urm\u0103 fiind legi bazate \u00een cultur\u0103 \u0219i istorie \u2013 cele dou\u0103 sunt destul de simulare, \u0219i pot fi u\u0219or confundate.<\/p>\n\n\n\n

Un mod bun de a \u00een\u021belege distinc\u021bia aceasta este prin folosirea termenilor (mai moderni) de vin\u0103 vs. ru\u0219ine. Vina este dificultatea (durerea) pe care o sim\u021bi atunci c\u00e2nd ai \u00eenc\u0103lcat un principiu moral, pe c\u00e2nd ru\u0219inea este dificultatea resim\u021bit\u0103 la \u00eenc\u0103lcarea unui cod de puritate. De exemplu, dac\u0103 mi-ar c\u0103dea pantalonii \u00een public a\u0219 sim\u021bi ru\u0219ine, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd un cod cultural \u2013 acela de a fi \u00eembr\u0103cat \u00een public; dar este acesta un act imoral? Nu!<\/p>\n\n\n\n

Uneori, cele dou\u0103 pot fi \u00een opozi\u021bie una cu cealalt\u0103: e\u0219ti for\u021bat s\u0103 te sim\u021bi ru\u0219inat de\u0219i consideri c\u0103 ceea ce ai f\u0103cut este (\u00eentr-un mod justificat) moralmente corect. De exemplu, oamenii care sus\u021bineau negrii \u00een mi\u0219carea lor pentru drepturi egale \u00een anii \u201960 \u00een SUA au fost supu\u0219i la mult\u0103 umilire de\u0219i nu se sim\u021beau vinova\u021bi pentru ceea ce f\u0103ceau.<\/p>\n\n\n\n

Codurile de puritate sunt create pentru a p\u0103stra limitele categorice ce fac ca o cultur\u0103, \u00eentr-o anumit\u0103 perioad\u0103 de timp, s\u0103 func\u021bioneaz\u0103 a\u0219a cum func\u021bioneaz\u0103. Ele sunt str\u00e2ns legate de structurile de putere \u00eenvestite, \u0219i care au interesul de a p\u0103stra mersul lucrurilor \u00een acela\u0219i mod mereu. Avem, prin urmare, o mul\u021bime de limite for\u021bate prin codurile de puritate. Dac\u0103 a\u0219 scuipa \u00eentr-o can\u0103 cu ap\u0103 \u0219i apoi a\u0219 bea-o, a\u0219 crea repulsie \u00een privitor, dar dac\u0103 amestec apa cu saliva \u00een gur\u0103 \u0219i o \u00eenghit e acceptabil. Observ\u0103m, \u00een<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n

Diogene \u00een pia\u021b\u0103
<\/em><\/p>\n\n\n\n

acest exemplu, un cod de puritate: lucrurile din interiorul corpului meu nu ar trebui s\u0103 ias\u0103 afar\u0103 din el (f\u0103r\u0103 scuipat, f\u0103r\u0103 flatula\u021bii, f\u0103r\u0103 r\u00e2g\u00e2ieli, f\u0103r\u0103 resturi de unghii dup\u0103 t\u0103iere la vedere).<\/p>\n\n\n\n

De multe ori, confund\u0103m codurile de puritate cu cele morale \u0219i, din aceast\u0103 cauz\u0103, reac\u021bia noastr\u0103 de dezgust, ce este bazat\u0103 pe coduri de puritate, ajunge s\u0103 fie aplicat\u0103 unei judec\u0103\u021bi morale ce ar trebui s\u0103 fie bazate pe ra\u021biune \u0219i dovezi. Spre exemplu, nu a\u0219 vrea s\u0103-mi v\u0103d p\u0103rin\u021bii f\u0103c\u00e2nd sex, ideea fiind pu\u021bin dezgust\u0103toare. Dar este \u0103sta un argument moral? Evident c\u0103 nu, pentru c\u0103 nu e nimic imoral ca ei s\u0103 fac\u0103 sex \u2013 nu a\u0219 exista nici eu f\u0103r\u0103 acest act. \u00cen mod similar, nu a\u0219 vrea s\u0103 v\u0103d doi b\u0103rba\u021bi f\u0103c\u00e2nd sex, dar nici acest lucru nu ar reprezenta un argument moral din partea mea. Unul din motivele pentru care au fost persecuta\u021bi homosexualii a fost pentru c\u0103 o reac\u021bie de dezgust, bazat\u0103 pe un cod de puritate, a fost confundat cu un argument moral legitim. Cinicii au fost, astfel, cei care au \u00eenceput procesul de separare a celor dou\u0103 coduri.<\/p>\n\n\n\n

Ceea ce \u00eencerca s\u0103 fac\u0103 Diogene era s\u0103 provoace oamenii s\u0103 disting\u0103 \u00eentre codurile morale \u0219i cele de puritate. El nu a f\u0103cut nimic imoral c\u00e2nd s-a masturbat \u00een public, \u00eens\u0103 oamenii din pia\u021b\u0103 f\u0103ceau lucruri care, de\u0219i acceptate cultural, erau imorale (\u00een\u0219elat, min\u021bit). C\u00e2nd vine Alexandru cel Mare \u0219i \u00eei ofer\u0103 putere \u0219i faim\u0103, el ofer\u0103 lucruri pe care cinicii le consider\u0103 irelevante pentru c\u0103 ata\u0219amentul emo\u021bional de ele vor provoca, \u00eentr-un final, decep\u021bie prin dispari\u021bia lor.<\/p>\n\n\n\n

Cinicii dezvolt\u0103 aceast\u0103 metod\u0103 provocatoare de a-l internaliza pe Socrate pentru a ne ajuta s\u0103 con\u0219tientiz\u0103m lucrurile de care ne ata\u0219\u0103m \u0219i s\u0103 ne separ\u0103m de modul automat \u00een care reac\u021bia de dezgust se confund\u0103 cu reflec\u021bia moral\u0103 din ac\u021biunile noastre.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen schimb, o alt\u0103 \u0219coal\u0103 filosofic\u0103 are o \u00een\u021belegere mai bun\u0103 a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een Epoca Elenistic\u0103, \u0219i d\u0103 un r\u0103spuns mai comprehensiv: STOICII. Stoicismul este extrem de relevant nou\u0103, acum, acesta fiind un str\u0103mo\u0219 direct \u0219i explicit al unor forme curente de psihoterapie \u2013 cele mai eficiente forme de psihoterapie (cu baz\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":607,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[70],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/395"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=395"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/395\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":689,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/395\/revisions\/689"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/607"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=395"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=395"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=395"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}