{"id":387,"date":"2022-07-08T00:15:50","date_gmt":"2022-07-07T21:15:50","guid":{"rendered":"https:\/\/www.deniscalin.com\/?p=387"},"modified":"2023-06-06T18:26:59","modified_gmt":"2023-06-06T15:26:59","slug":"08-budismul-si-procesarea-parazitara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.deniscalin.com\/?p=387","title":{"rendered":"08. Budismul \u0219i Procesarea Parazitar\u0103"},"content":{"rendered":"\n

\u00centorc\u00e2ndu-ne, acum, la Buddha, acesta se treze\u0219te, iar aceast\u0103 trezire \u00eei confer\u0103 o stare care \u00eel ghideaz\u0103 spre o transformare fundamental\u0103 a modului \u00een care \u00een\u021belege lumea \u0219i pe sine \u2013 nu doar intelectual, ci \u00eentr-o manier\u0103 participativ\u0103 \u0219i existen\u021bial\u0103. Aceast\u0103 trezire vine cu SATI (acea amintire profund\u0103 a modului de a fi) \u0219i vede prin inutilitatea frustrant\u0103 a confuziei mortalit\u0103\u021bii \u2013 aceast\u0103 stare de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 nu \u00eel ajut\u0103 doar s\u0103 \u00ee\u0219i aminteasc\u0103 modul de a fi, ci \u00eel ajut\u0103 s\u0103 transcend\u0103 prin iluzii sistematice c\u0103tre o schimbare de dezvoltare.<\/p>\n\n\n\n

 Lumea vestic\u0103 este \u00eenc\u0103 prins\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie problematic\u0103 de interpretare corect\u0103 a Budismului. \u00cen aceast\u0103 interpretare avem dou\u0103 pozi\u021bii:<\/p>\n\n\n\n

1 \u2013 Nu po\u021bi interpreta Budismul dec\u00e2t din interiorul unei tradi\u021bii \u2013 \u00een\u021belepciunea \u0219i transcenden\u021ba sinelui nu sunt chestiuni legate de alterarea unor credin\u021be, ci de trecerea prin transform\u0103ri a cunoa\u0219terii participative \u0219i de perspectiv\u0103, prin alterarea rela\u021biei agent-aren\u0103 \u00een mod fundamental \u0219i a modurilor existen\u021biale etc. Pe scurt, dac\u0103 nu participi activ \u00een acest proces transformativ, nu po\u021bi \u00een\u021belege ce e Budismul. Acest principiu este aplicabil \u00een\u021belepciunii \u00een general, singurul mod \u00een care o po\u021bi \u00een\u021belege este din interiorul ei. Problema e c\u0103 acest mod de a privi Budismul este miopic, de fapt exist\u00e2nd multiple secte \u0219i tradi\u021bii Budiste \u2013 relative timpului \u0219i al locului \u00een care au ap\u0103rut \u2013 \u0219i a sus\u021bine c\u0103 oricare din ele de\u021bine interpretarea corect\u0103 ar fi gre\u0219it (de aici miopia). Problema acestei pozi\u021bii de interpretare este c\u0103 ea este prea \u201esubiectiv\u0103\u201d, tu privind fenomenele nu a\u0219a cum sunt ele, ci a\u0219a cum le vezi tu.<\/p>\n\n\n\n

2 \u2013 Po\u021bi face interpreta dintr-o perspectiv\u0103 din afara tradi\u021biei \u2013 o abordare tipic\u0103 studiului academic \u2013 ce presupune studiul f\u0103r\u0103 practic\u0103 a Budismului, ce ar veni cu un grad ridicat de obiectivitate.<\/p>\n\n\n\n

Vedem c\u0103 problema este asem\u0103n\u0103toare problemei cu care s-a confruntat Socrate, noi av\u00e2nd \u00een fa\u021b\u0103 relevan\u021ba transformativ\u0103 (1) \u0219i adev\u0103rul obiectiv (2). R\u0103spunsul problemei este similar celui din proiectul Socratic, Budismul fiind, simultan, ambele variante, acesta fiind o \u00eencercare de a g\u0103si adev\u0103ruri transformative relevante, iar acest lucru ne oblig\u0103 s\u0103 transcendem ambele variante de interpretare. Dar cum facem asta?<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 criz\u0103 interpretativ\u0103 interac\u021bioneaz\u0103 cu criza de sens din societate, pentru c\u0103 nu facem aceast\u0103 interpretare \u00eentr-un vid cultural, ci pentru c\u0103 suntem implica\u021bi intim \u00een proiectul \u00eencerc\u0103rii de a recupera moduri \u00een care putem cultiva \u00een\u021belepciune \u0219i un sens al vie\u021bii, afla\u021bi fiind \u00eentr-un mediu socio-cultural ce nu numai c\u0103 nu sus\u021bine aceste ac\u021biuni necesare existen\u021bei, ci este chiar diletant \u00een \u00een\u021belegerea lor. Trebuie, astfel, s\u0103 g\u0103sim un punct comun fix \u00eentre cele dou\u0103 interpret\u0103ri. Prima interpretare este miopic\u0103 pentru c\u0103 se fixeaz\u0103 pe propunerile particulare a unei tradi\u021bii, fiind fixat\u0103 pe credin\u021be. \u0218i exact asta este ceea ce trebuie studiat \u2013 textele \u0219i credin\u021bele propuse de tradi\u021bie \u2013 folosind a doua interpretare obiectiv\u0103. Ceea ce trebuie disecat este fixa\u021bia pe credin\u021b\u0103 din prima abordare.<\/p>\n\n\n\n

Parte a ceea ce ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegem cu adev\u0103rat ambele abord\u0103ri ale Budismului este faptul c\u0103 ambele au fixa\u021biile lor specifice, fiind blocate (\u00eentr-un mod similar blocajului pe care \u00eel ai \u00een problema celor 9 puncte) \u00een \u00eencercarea lor de a \u00een\u021belege Budismul ca fiind un set de credin\u021be. Suntem at\u00e2t de bloca\u021bi \u00een acest tip de g\u00e2ndire, \u00eenc\u00e2t aceste tradi\u021bii axiale mo\u0219tenite pentru cultivarea \u00een\u021belepciunii \u0219i a transcenden\u021bei sinelui sunt privite, acum, ca \u0219i cum ar fi crezuri sau sisteme de credin\u021be, \u0219i facem asta \u00eentr-un mod at\u00e2t de radical, \u00eenc\u00e2t punem semnul de egalitate \u00eentre \u201ecredin\u021be\u201d \u0219i aceste practici, sau chiar \u00eentre \u201ecredin\u021b\u0103\u201d \u0219i \u201e\u00eencredere\u201d. Suntem fixa\u021bi \u00een aceast\u0103 viziune de reducere a procesului de transformare la posesia unui set de credin\u021be \u0219i nu avem cum s\u0103 spargem aceast\u0103 paradigm\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dar evadarea din criza de interpretare \u0219i din fixa\u021bia de a \u00een\u021belege sensul prin prisma credin\u021bei este necesar\u0103 \u00een adresarea crizei sensului \u00een via\u021b\u0103. Sistemele de credin\u021be (ideologiile) sunt \u00eencerc\u0103ri de a genera sens, dar ele e\u0219ueaz\u0103 din cauz\u0103 c\u0103 o mare parte a ma\u0219in\u0103riei de creat sens nu se manifest\u0103 la nivelul cunoa\u0219terii propozi\u021bionale, al credin\u021belor sau al afirma\u021biilor legate de adeziunea la aceste credin\u021be. Ce trebuie f\u0103cut, deci, e s\u0103 privim Budismul prin prisma existen\u021bialist\u0103 (modul de a avea vs. modul de a fi): tradi\u021bional, \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile lui Buddha apar prezentate ca fiind \u201ecele patru adev\u0103ruri nobile\u201d \u2013 patru afirma\u021bii prezentate ca propozi\u021bii ce trebuie crezute, iar credin\u021ba \u00een ele \u00ee\u021bi confer\u0103 statutul de a fi budist.<\/p>\n\n\n\n

Problema, aici, nu e c\u0103 oamenii cred lucruri \u00een Budism \u0219i c\u0103 au o cunoa\u0219tere propozi\u021bional\u0103 a acestora, ci c\u0103 procesele transformative au loc la nivelul cunoa\u0219terii de perspectiv\u0103 (transformarea st\u0103rilor de con\u0219tiin\u021b\u0103) \u0219i la cel participativ (transformarea fundamental\u0103 a ma\u0219in\u0103riei sinelui, a rela\u021biei agent-aren\u0103 \u0219i a modurilor existen\u021biale). Trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem aceste patru afirma\u021bii nobile ca fiind c\u0103i de acces spre acele tipuri de transform\u0103ri de care am vorbit p\u00e2n\u0103 acum, scopul lor nefiind s\u0103 fie crezute, ci folosite de fiecare \u00een \u00eencercarea de a tr\u0103i iluminarea lui Buddha. Dac\u0103 nu po\u021bi pune \u00een practic\u0103 aceast\u0103 iluminare, nu po\u021bi \u00een\u021belege aceste adev\u0103ruri nobile.<\/p>\n\n\n\n

Poate nu ar trebui s\u0103 le numim adev\u0103ruri nobile, ci adev\u0103ruri ce \u00eennobileaz\u0103 sau, poate, provoc\u0103ri ce \u00eennobileaz\u0103, pentru c\u0103 scopul lor e s\u0103 provoace oamenii s\u0103 se schimbe. S\u0103 analiz\u0103m, \u00een cele ce urmeaz\u0103, cele patru adev\u0103ruri nobile, dar \u00een form\u0103 de provoc\u0103ri ce \u00eennobileaz\u0103 \u2013 pun\u00e2nd fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 forma standard \u0219i apoi reformularea.<\/p>\n\n\n\n

Adev\u0103rul suferin\u021bei \u2013 Dukkha \u2013 este, de cele mai multe ori tradus ca \u201eTotul e suferin\u021b\u0103\u201d \u2013 dac\u0103 ar fi o propozi\u021bie expus\u0103 spre a fi crezut\u0103, ar fi fals\u0103, pentru c\u0103 \u201esuferin\u021ba\u201d e un termen comparativ ce nu poate fi absolutizat, termenul av\u00e2nd sens doar \u00een compara\u021bie cu opusul lui. De exemplu, \u201etotul e \u00eenalt\u201d nu are sens, lucrurile fiind mai \u00eenalte relativ la alte lucruri mai scunde. A\u0219adar trebuie s\u0103 privim afirma\u021bia \u201etotul e\u201d cu sensul de \u201etotul e amenin\u021bat de\u201d. Ce e \u201etotul\u201d, tot ce exist\u0103? Trebuie s\u0103 fim aten\u021bi \u00een a da o interpretare metafizic\u0103, precum chiar Buddha ne \u00eendemna, a\u0219a c\u0103 \u201etotul\u201d \u00eel vom citi ca \u201etoat\u0103 via\u021ba ta\u201d.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 vedem, acum, ce \u00eenseamn\u0103 \u201esuferin\u021ba\u201d, acesta fiind un cuv\u00e2nt ce a fost l\u0103sat s\u0103 treac\u0103 printr-un proces de trivializare \u0219i reduc\u021bie, pierz\u00e2nd o parte a sensului original. \u201eSuferin\u021ba\u201d este asociat\u0103 de oameni, \u00een general, cu \u201edurerea\u201d. Dar \u201ea suferi\u201d \u00eenseamn\u0103 \u201ea trece printr-o situa\u021bie\u201d, de exemplu po\u021bi suferi de fericire \u2013 s\u0103 fii at\u00e2t de fericit \u00eenc\u00e2t s\u0103 te pierzi pe sine. Durerea este un mod rapid de a te pierde pe tine, fiind o stare extrem de disruptiv\u0103 asociat\u0103, adesea, cu distrugerea. Deci, c\u00e2nd Buddha se refer\u0103 la suferin\u021b\u0103, nu se refer\u0103 doar la durere. Din nou, a zice \u201etotul e durere\u201d e ridicol, pentru c\u0103 dac\u0103 totul e dureros, nimic nu ar fi de fapt dureros \u2013 \u0219i acesta fiind un termen relativ, nu absolut.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen plus (dac\u0103 ne amintim parabola v\u00e2n\u0103torii de maimu\u021be) majoritatea metaforelor lui Buddha nu sunt metafore pentru \u201edurere\u201d ci pentru \u201eblocaje\u201d \u0219i \u201epierderi de discern\u0103m\u00e2nt\u201d. De aceea Buddha nu descrie iluminarea \u00een termeni de \u201eu\u0219urare\u201d, ci zice \u201ela fel cum dac\u0103 gu\u0219ti apa din mai multe locuri din ocean, sim\u021bi acela\u0219i gust, al s\u0103rii, la fel e \u0219i dac\u0103 gu\u0219ti din oricare din \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile mele, vei sim\u021bi acela\u0219i gust, cel al libert\u0103\u021bii\u201d. Ce pare c\u0103 spune este c\u0103 toat\u0103 existen\u021ba ta este amenin\u021bat\u0103 de pericolul de a-\u021bi pierde libertatea, iar provocarea este s\u0103 realizezi c\u0103 toat\u0103 via\u021ba ta este amenin\u021bat\u0103 de pierderea libert\u0103\u021bii, aceast\u0103 pierdere purt\u00e2nd numele de DUKKHA.<\/p>\n\n\n\n

Adev\u0103rul originii suferin\u021bei – Samud\u0101ya. Dup\u0103 cum am zis, Dukkha nu \u00eenseamn\u0103 durere. Sensul original al cuv\u00e2ntului este aceea a unei ro\u021bi al c\u0103rei osii este descentrat\u0103 \u0219i care, pe m\u0103sur\u0103 ce se \u00eenv\u00e2rte, se autodistruge. Putem concluziona c\u0103 sensul modern al cuv\u00e2ntului ar fi \u201eauto-distrugere din cauza nealinierii elementelor constitutive\u201d. Vedem, astfel, c\u0103 \u00eentreaga ta existen\u021b\u0103 este amenin\u021bat\u0103 existen\u021bial de capacitatea ta pentru auto-distrugere (auto-decep\u021bie). Dup\u0103 cum am mai spus, acelea\u0219i ma\u0219in\u0103rii care te fac inteligent, te fac \u0219i vulnerabil la auto-am\u0103gire \u0219i comportamente auto-distructive.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 zicem c\u0103 \u00eent\u00e2mpini un eveniment, \u0219i evaluezi acel eveniment ca fiind \u201er\u0103u\u201d. Una din ma\u0219in\u0103riile adaptive  pe care le de\u021bii \u00een creier este abilitatea de a anticipa alte evenimente asem\u0103n\u0103toare. Creierul va \u00eencerca, acum, s\u0103 calculeze \u0219ansele ca un asemenea eveniment s\u0103 se mai produc\u0103 \u00een viitor, dar noi nu putem s\u0103 lu\u0103m \u00een calcul toate informa\u021biile la care ai avea acces  (lumea real\u0103 are un num\u0103r indefinit de variabile ce interac\u021bioneaz\u0103 \u00eentr-un num\u0103r indefinit de moduri). A\u0219a c\u0103, noi folosim EURISTICA (scurt\u0103turi ce taie prin, \u0219i identific\u0103, informa\u021bia relevant\u0103). Vorbim, astfel, de o \u201eeuristic\u0103 reprezentativit\u0103\u021bii\u201d prin care judeci probabilitatea unui eveniment pe baza a c\u00e2t de prototipic este, c\u00e2t de interesant este, sau c\u00e2t de mult iese \u00een eviden\u021b\u0103 \u00een minte.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 euristic\u0103 va interac\u021biona cu \u201eeuristica disponibilit\u0103\u021bii\u201d, prin care judeci c\u00e2t de probabil e un eveniment pe baza a c\u00e2t de u\u0219or \u00ee\u021bi aminte\u0219ti un eveniment similar, sau c\u00e2t de u\u0219or \u00ee\u021bi po\u021bi imagina un eveniment similar.<\/p>\n\n\n\n

Aceste scurt\u0103turi sunt adaptive, dar te afli \u00eentr-o pozi\u021bie proast\u0103, pentru c\u0103 tocmai ce ai evaluat evenimentul pe care l-ai \u00eent\u00e2mpinat ca fiind \u201er\u0103u\u201d, iar asta declan\u0219eaz\u0103 a\u0219a numita \u201ecodificare a specificit\u0103\u021bii\u201d (spre exemplu, c\u00e2nd e\u0219ti trist, \u00ee\u021bi e greu s\u0103-\u021bi aminte\u0219ti momente \u00een care erai fericit, dar e foarte u\u0219or s\u0103 \u021bi le aminte\u0219ti pe cele triste \u2013 pentru c\u0103 memoria nu p\u0103streaz\u0103 doar faptele, ci \u0219i acea cunoa\u0219tere participativ\u0103 de perspectiv\u0103, precum \u0219i starea \u00een care erai c\u00e2nd s-au desf\u0103\u0219urat acele fapte. Efectele, \u00een schimb, pot fi paradoxale, ca de exemplu: dac\u0103 \u00ee\u021bi pierzi cheile c\u00e2nd e\u0219ti beat, \u00ee\u021bi po\u021bi cre\u0219te \u0219ansele de a le g\u0103si dac\u0103 te \u00eembe\u021bi iar, pentru c\u0103 a\u0219a \u00ee\u021bi vei \u00eembun\u0103t\u0103\u021bii memoria; dac\u0103 \u00eenve\u021bi pentru un test dar te doare capul \u0219i iei o aspirin\u0103, \u00een ziua testului luatul unei aspirine \u00ee\u021bi va \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi performan\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

Toat\u0103 aceast\u0103 procesare este adaptiv\u0103, pentru c\u0103 creierul \u00eencearc\u0103, permanent, s\u0103 te potriveasc\u0103 mediului \u00eenconjur\u0103tor \u2013 nu memoreaz\u0103 doar informa\u021biile, ci \u0219i cum e\u0219ti \u201epotrivit\u201d contextului.<\/p>\n\n\n\n

Acum s\u0103 ne \u00eentoarcem la evenimentul cel \u201er\u0103u. E\u0219ti \u00eentr-o stare rea, deci \u00ee\u021bi aminte\u0219ti mai u\u0219or lucrurile rele \u0219i judeci, din aceast\u0103 cauz\u0103, probabilitatea ca lucrurile rele s\u0103 se \u00eent\u00e2mple din nou ca fiind m\u0103rit\u0103. Cum evenimentul r\u0103u tocmai ce a avut loc, el prezint\u0103 interes (este interesant, este \u00een prim planul min\u021bii), \u0219i din nou judeci probabilitatea ca ceva r\u0103u s\u0103 se \u00eent\u00e2mple ca fiind m\u0103rit\u0103. Vedem, astfel, cum cele dou\u0103 euristici se amplific\u0103 una pe cealalt\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Codificarea specificit\u0103\u021bii \u0219i cele dou\u0103 euristici interac\u021bioneaz\u0103, apoi, cu bias-ul de confirmare.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n

Procesarea parazitar\u0103 a anxiet\u0103\u021bii<\/em><\/p>\n\n\n\n

Biasul de confirmare este o strategie adaptiv\u0103 \u00een care tinzi s\u0103 cau\u021bi informa\u021biile care sus\u021bin credin\u021bele actuale, deoarece c\u0103utarea acelora care le infirm\u0103 ia prea mult timp, fiind un proces dificil \u0219i mult prea complex.<\/p>\n\n\n\n

Cu bias-ul de confirmare, vei c\u0103uta \u00een memorie acele lucruri care \u00ee\u021bi vor confirma faptul c\u0103 aceste tip de eveniment este foarte probabil \u2013 judeci probabilitatea ca fiind mare. Vedem, deja, cum aceast\u0103 ma\u0219in\u0103rie poate s\u0103 deraieze \u0219i cum aceste euristici te put duce spre interpret\u0103ri gre\u0219ite ale evenimentelor.<\/p>\n\n\n\n

De exemplu, accidentele aviatice au o probabilitate foarte sc\u0103zut\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2mple, dar din cauz\u0103 c\u0103 sunt mediatizate le vedem ca fiind probabile. \u00cen acela\u0219i timp, ne urc\u0103m \u00een automobile (cu \u0219anse mult mai mari de accident) f\u0103r\u0103 s\u0103 ne pese. Dar, de\u0219i pot e\u0219ua, avem nevoie de aceste euristici, ele fiind adaptive supravie\u021buirii noastre. A se observa, de asemenea, c\u00e2t din acest proces se \u00eent\u00e2mpl\u0103 automat, \u00eentr-o manier\u0103 auto-organizatoric\u0103 \u2013 a face asta con\u0219tient ar fi prea complicat \u0219i ne-am bloca. Vrem, de fapt, ca cogni\u021bia s\u0103 fie c\u00e2t mai auto-organizatoric\u0103 (de exemplu, c\u00e2nd citim, citim simultan \u0219i literele \u0219i cuvintele) \u0219i c\u00e2t mai automatizat\u0103, acest aspect fiind adaptiv-indispensabil pentru noi.<\/p>\n\n\n\n

Ce efect are aceast\u0103 judecat\u0103, ea nefiind neutr\u0103 emo\u021bional? Te va face anxios. C\u00e2nd creierul \u00eencepe s\u0103 concluzioneze c\u0103 probabilitatea evenimentelor este m\u0103rit\u0103, apare anxietatea. C\u00e2nd e\u0219ti anxios \u00ee\u021bi pierzi flexibilitatea cognitiv\u0103, iar ca efect, \u00eencadr\u0103rile pe care le faci sunt foarte restr\u00e2nse, foarte rigide \u0219i foarte limitate, reduc\u00e2ndu-\u021bi abilitatea de a rezolva probleme. C\u00e2nd aceast\u0103 abilitate scade, \u00eencepi s\u0103 faci gre\u0219eli \u0219i s\u0103 e\u0219uezi, iar aceste lucruri \u00ee\u021bi m\u0103resc anxietatea \u0219i consolideaz\u0103 bias-ul de confirmare. Toate aceste efecte \u00eencep s\u0103 se acumuleze \u0219i s\u0103 se amplifice, iar tu vei concluziona c\u0103 e\u0219ti \u201epierdut\u201d, \u201eos\u00e2ndit\u201d \u0219i vei deveni fatalist. Dac\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u00eentr-o lume fatalist\u0103, vei interpreta tot mai multe evenimente neutre ca fiind \u201erele\u201d, repornind ciclul.<\/p>\n\n\n\n

Vedem, deci, c\u0103 fix lucrurile care te fac adaptabil \u0219i inteligent (faptul c\u0103 cogni\u021bia te ajut\u0103 s\u0103 identifici informa\u021bia relevant\u0103 \u0219i c\u0103 o face important\u0103, c\u0103 e capabil\u0103 de complexificare \u0219i de auto-organizare, c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 te potriveasc\u0103 mediului \u0219i c\u0103 te ajut\u0103 s\u0103 procesezi informa\u021bia \u00eentr-un mod ce \u00ee\u021bi este la \u00eendem\u00e2n\u0103), simultan, te fac vulnerabil la comportamente auto-am\u0103gitoare \u0219i auto-distructive.<\/p>\n\n\n\n

Iat\u0103, astfel, ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u201erealizezi c\u0103 \u00eentreaga ta existen\u021b\u0103 este amenin\u021bat\u0103 de Dukkha\u201d. Nu c\u0103 tot ce faci \u00een via\u021b\u0103 este dureros sau sup\u0103r\u0103tor, ci c\u0103 fiecare proces pe care \u00eel realizezi , de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd \u00eentreprinzi ac\u021biuni inteligente, te face vulnerabil la o procesare auto-distructiv\u0103. Acest tip de procesare este numit\u0103 \u201ePROCESARE PARAZITAR\u0102\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 procesare parazitar\u0103 e numit\u0103 a\u0219a pentru c\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 ca un parazit \u2013 te stoarce de \u201evia\u021b\u0103\u201d \u0219i te las\u0103 f\u0103r\u0103 discern\u0103m\u00e2nt, f\u0103c\u00e2ndu-te s\u0103 suferi. Aceast\u0103 capacitate a cogni\u021biei de a fi auto-organizat\u0103, de a utiliza euristici, de a complexifica, are \u0219i o latur\u0103 negativ\u0103: de\u0219i, poate, realizezi c\u0103 e\u0219ti \u00eentr-unul din acele cicluri parazitare, nu po\u021bi ie\u0219i, con\u0219tient, din ele, pentru c\u0103 sunt sisteme complexe auto-organizate \u0219i adaptive; dac\u0103 intervii \u00eentr-un punct, restul sistemului se reorganizeaz\u0103 \u00een jurul interven\u021biei tale; se adapteaz\u0103 \u0219i supravie\u021buie\u0219te \u00eencerc\u0103rilor de a fi eradicat. De ce? Pentru c\u0103 utilizeaz\u0103 acelea\u0219i ma\u0219in\u0103rii pe care te bazezi \u0219i tu pentru a fi adaptabil \u0219i pentru a supravie\u021bui lucrurilor care \u00eencearc\u0103 s\u0103 te distrug\u0103. Din aceast\u0103 cauz\u0103, aceast\u0103 procesare parazitar\u0103 este un pericol peren.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n

Procesarea parazitar\u0103 a depresiei (Englez\u0103)<\/em><\/p>\n\n\n\n

Adic\u021biile sunt, \u00een principiu, caracterizate de pierderea controlului asupra propriilor g\u00e2nduri \u0219i decizii \u2013 cu efecte sup\u0103r\u0103toare sau dureroase. Ele sunt diagnosticate \u00een func\u021bie de c\u00e2t de disfunc\u021bionale sunt persoanele dependente \u0219i de c\u00e2t de mult\u0103 putere de decizie au pierdut. De exemplu, un om este dependent de jocurile video dac\u0103 acestea \u00eel \u00eempiedic\u0103 s\u0103 s\u0103-\u0219i urmeze \u021belurile pe care \u0219i le propune \u00een via\u021b\u0103, dac\u0103 nu poate stabili \u0219i cultiva rela\u021bii pe care ar vrea s\u0103 le stabileasc\u0103 \u00een via\u021b\u0103, dac\u0103 nu-\u0219i poate cultiva caracterul \u0219i identitatea spre care aspir\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Modelul standard al adic\u021biei este, totu\u0219i, incorect. Acesta stipuleaz\u0103 c\u0103 adic\u021bia este o dependen\u021b\u0103 bio-fizic\u0103 de chimicale, iar c\u00e2nd consumul de chimicale este \u00eentrerupt, omul are o pornire cople\u0219itoare de a c\u0103uta acele chimicale, suferind \u00een lipsa lor \u00eentr-un mod similar felului \u00een care suferim de foame atunci c\u00e2nd suntem \u00eenfometa\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

De\u0219i pare o explica\u021bie corect\u0103, ea este gre\u0219it\u0103, pentru c\u0103 po\u021bi deveni dependent de procese ce nu au o baz\u0103 bio-chimic\u0103 (de exemplu, jocurile de noroc) \u0219i, \u00een al doilea r\u00e2nd, dac\u0103 pornirea cople\u0219itoare ar fi real\u0103, nu ai putea explica de ce majoritatea oamenilor renun\u021b\u0103 la dependen\u021be \u00een mod spontan \u00een jurul v\u00e2rstei de 30 de ani. Dar, din cauz\u0103 c\u0103 ne concentr\u0103m aten\u021bia pe cei r\u0103ma\u0219i dependen\u021bi (vezi euristica), credem c\u0103 adic\u021bia vine \u00eentotdeauna la pachet cu acel impuls cople\u0219itor de a fi continuat\u0103. Ca exemplu, ne putem uita la solda\u021bii americani \u00eentor\u0219i din r\u0103zboiul din Vietnam, \u00een timpul c\u0103ruia deveniser\u0103 dependen\u021bi de opioide (\u00een special heroin\u0103), \u0219i care, odat\u0103 \u00eentor\u0219i \u00een SUA, s-au oprit spontan din a mai consuma droguri.<\/p>\n\n\n\n

Acum, s\u0103 privim adic\u021bia dintr-o perspectiv\u0103 existen\u021bialist\u0103. C\u00e2nd acei solda\u021bi erau \u00een Vietnam, aveau o anumit\u0103 identitate \u2013 soldat \u2013 fiind un agent specific, \u00eentr-o aren\u0103 specific\u0103 \u2013 r\u0103zboi. Erau, deci, \u00eentr-un mod existen\u021bial specific. Odat\u0103 \u00eentor\u0219i \u00een SUA, ei devin cet\u0103\u021beni (agent) \u00eentr-o \u021bar\u0103 pa\u0219nic\u0103 (arena). Ceea ce e schimbat fundamental \u00een adic\u021bii este rela\u021bia dintre agent \u0219i aren\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ca alternativ\u0103 la modelul standard, s\u0103 ne uit\u0103m acum la un alt model, numit \u201e\u00ceNGUSTAREA RECIPROC\u0102\u201d, \u00een care consumul de droguri este asociat cu o rela\u021bie agent-aren\u0103 particular\u0103 (s\u0103 ne reamintim c\u0103 \u00eentr-o asemenea rela\u021bie exist\u0103 o permanent\u0103 co-identificare, \u00een care ne asum\u0103m continuu o identitate \u0219i atribuim identitate \u00eentr-un mod co-definitoriu \u0219i interdependent). Odat\u0103 ce \u00eencepi s\u0103 pierzi o buc\u0103\u021bic\u0103 din flexibilitatea cognitiv\u0103, num\u0103rul op\u021biunilor din lume pentru tine \u00eencepe s\u0103 scad\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce acest num\u0103r de op\u021biuni scade, \u00eencepi s\u0103 pierzi variabilitatea g\u00e2ndurilor (\u00eencepi s\u0103 ai o g\u00e2ndire mai \u00eengust\u0103 \u0219i mai inflexibil\u0103), iar num\u0103rul op\u021biunilor scade \u0219i mai mult. Odat\u0103 intrat \u00een aceast\u0103 spiral\u0103 descendent\u0103 \u00een care cele dou\u0103 elemente se \u00eengusteaz\u0103 reciproc, destina\u021bia final\u0103 este o lume f\u0103r\u0103 nicio op\u021biune pentru cine ai putea fi sau cum poate fi lumea. Aceast\u0103 stare final\u0103 este, \u00een esen\u021b\u0103, adic\u021bia.<\/p>\n\n\n\n

Adic\u021bia reprezint\u0103 un proces de pierdere a discern\u0103m\u00e2ntului, proces \u00eenv\u0103\u021bat participativ \u0219i din perspectiv\u0103. Dac\u0103 aceast\u0103 afirma\u021bie este adev\u0103rat\u0103, atunci trebuie s\u0103 existe \u0219i o \u00eenv\u0103\u021bare opus\u0103 (dac\u0103 exist\u0103 o spiral\u0103 \u00een jos, trebuie s\u0103 fie \u0219i una \u00een sus). Care este acea rela\u021bie agent-aren\u0103 \u00een care g\u00e2ndirea \u0219i lumea se extind? Evident, ANAGOGE \u2013 mi\u0219carea spre iluminare.<\/p>\n\n\n\n

Revenind, Dukkha reprezint\u0103 ambele structuri interpenetrate \u2013 sistemul de anxietate \u0219i spirala \u00een jos a adic\u021biei \u2013 pe produc pierderea discern\u0103m\u00e2ntului prin procesarea parazitar\u0103 ce \u00eengusteaz\u0103 arena \u00eentr-un mod ciclic. \u0218i orice ai face, aceast\u0103 Dukkha este o amenin\u021bare permanent\u0103. Nu po\u021bi fugi de ea \u0219i nu o po\u021bi nega \u2013 e asemenea \u00eencerc\u0103rii de a s\u0103ri peste propria umbr\u0103 \u2013 pentru c\u0103 \u00eentreg acest sistem este indispensabil adaptivit\u0103\u021bii noastre. Iat\u0103, deci, ce a vrut s\u0103 spun\u0103, de fapt, Buddha c\u00e2nd a realizat c\u0103 \u00eentreaga via\u021b\u0103 este amenin\u021bat\u0103 de Dukkha, nu c\u0103 toat\u0103 via\u021ba ar fi suferin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dar trebuie s\u0103 fi provocat pentru a sim\u021bi amenin\u021barea acestui sistem \u0219i pentru a sim\u021bi c\u00e2t de intim\u0103 este aceast\u0103 amenin\u021bare. Ai nevoie de aceast\u0103 provocare pentru a \u00eencepe s\u0103 ac\u021bionezi, s\u0103 \u00eencepi procesul de a te \u00eendrepta spre iluminare \u0219i nu, doar, s\u0103 afirmi propozi\u021bii inerte.<\/p>\n\n\n\n

Adev\u0103rul \u00eencet\u0103rii suferin\u021bei \u2013 Nirodha \u2013 ce sus\u021bine, \u00een traducere, ca \u201esuferin\u021ba e cauzat\u0103 de dorin\u021b\u0103\u201d. Buddha realizeaz\u0103 c\u0103 Dukkha este cauzat\u0103 de modul \u00een care te ata\u0219ezi, te lipe\u0219ti, \u00een acel mod \u00een care discern\u0103m\u00e2ntul \u0219i op\u021biunile sunt pierdute \u2013 nu \u00een sensul c\u0103 \u00ee\u021bi place ceva mult, ci similar modului \u00een care dependentul este ata\u0219at de drog. Nu vorbim, deci, de o dorin\u021b\u0103 compulsiv\u0103, ci de o procesare parazitar\u0103 ce e dus la o \u00eengustare reciproc\u0103 \u00een care nu ai alternative<\/p>\n\n\n\n

Adev\u0103rul c\u0103ii c\u0103tre \u00eencetarea suferin\u021bei \u2013 Magga \u2013 care sus\u021bine c\u0103 \u201edac\u0103 vrei, po\u021bi face suferin\u021ba s\u0103 \u00eenceteze\u201d. Discern\u0103m\u00e2ntul poate fi recuperat din aceast\u0103 \u00eengustare prin utilizarea acelea\u0219i ma\u0219in\u0103rii, intr\u00e2nd \u00eentr-o spiral\u0103 ce te ridic\u0103 ANAGOGE-ic (ie\u0219i din pe\u0219ter\u0103 spre soarele ilumin\u0103rii). Acest sistem dinamic, aceast\u0103 ma\u0219in\u0103rie, poate fi exaptat\u0103 \u00eentr-un mod ce reduce tendin\u021ba de auto-am\u0103gire. Cum? Buddha ofer\u0103 o psihotehnologie a practicilor \u00een care te po\u021bi antrena pentru a cultiva un sistem dinamic, ce nu intervine punctual lu\u00e2nd elemente pe r\u00e2nd \u00een procesarea parazitar\u0103 (\u00een modul acesta sistemul se reconfigureaz\u0103 \u0219i ajungi de unde ai plecat), ci care intervine simultan \u0219i coordonat \u00een multe puncte, \u0219i care nu opereaz\u0103 doar la nivelul credin\u021belor, ci la nivelul st\u0103rilor de con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i a tr\u0103s\u0103turilor de caracter.<\/p>\n\n\n\n

Asta e ceea ce ofer\u0103 Buddha prin \u201eCalea celor 8\u201d \u2013 sau \u201eCalea de mijloc\u201d. Un sistem dinamic de contraatac \u00eempotriva proces\u0103rii parazitare, ce ofer\u0103 o deschidere reciproc\u0103, dincolo de sine-ego \u0219i dincolo de lumea de zi cu zi. Acest sistem este simbolizat de o roat\u0103 cu 8 spi\u021be, fiind un sistem auto-organizator ce \u201eruleaz\u0103\u201d de le sine \u0219i \u00een care fiecare element este interdependent cu celelalte elemente. Calea celor 8 presupune cultivarea \u201e\u00een\u021belegerii corecte\u201d, \u201eg\u00e2ndirii corecte\u201d, \u201evorbirii corecte\u201d, \u201eac\u021bion\u0103rii corecte\u201d, \u201ea unui stil de via\u021b\u0103 corect\u201d, \u201ea efortului corect\u201d, a mindfullness-ului corect\u201d \u0219i a \u201eunei concentr\u0103ri corecte\u201d. \u201eCorect\u201d aici nu are sens de dreptate moral\u0103, ci de o prindere optim\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 \u201ecale\u201d abordeaz\u0103 aspecte etice, existen\u021biale \u0219i sapien\u021biale, fiind o \u00eencercare de a oferi un sistem dinamic de contraatac \u00een lupta cu procesarea parazitar\u0103 ajut\u00e2ndu-te s\u0103 inversezi procesul de \u00eengustare reciproc\u0103 a rela\u021biei agent-aren\u0103 spre o trezire ANAGOGE-ic\u0103, ce te va elibera din \u00eenchisoarea ego-ului \u0219i a lumii de zi cu zi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00centorc\u00e2ndu-ne, acum, la Buddha, acesta se treze\u0219te, iar aceast\u0103 trezire \u00eei confer\u0103 o stare care \u00eel ghideaz\u0103 spre o transformare fundamental\u0103 a modului \u00een care \u00een\u021belege lumea \u0219i pe sine \u2013 nu doar intelectual, ci \u00eentr-o manier\u0103 participativ\u0103 \u0219i existen\u021bial\u0103. Aceast\u0103 trezire vine cu SATI (acea amintire profund\u0103 a modului de a fi) \u0219i vede […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":605,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[70],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/387"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=387"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/387\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":699,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/387\/revisions\/699"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/605"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=387"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=387"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=387"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}