De ce ai face asta? Din acela\u0219i motiv pentru care o faci pe computer. Nu vrei s\u0103 ai toate fi\u0219ierele active simultan. Vrei s\u0103 ai posibilitatea de a selecta anumite buc\u0103\u021bi de informa\u021bie relevante, s\u0103 le aduci la un loc pentru a le transforma \u00eentr-un mod relevant, \u0219i apoi s\u0103 transmi\u021bi schimb\u0103rile necesare \u00eenapoi. Aceast\u0103 Teorie a Spa\u021biului de Lucru Global este teoria cu cea mai puternic\u0103 sus\u021binere de c\u0103tre dovezile empirice, a\u0219a c\u0103 va trebui s\u0103 o detaliem \u00een continuare.<\/p>\n\n\n\n
Aceast\u0103 arhitectur\u0103 este construit\u0103 pentru a rezolva problema \u00eencadr\u0103rii \u2013 te ajut\u0103 s\u0103 localizezi informa\u021bii relevante. Aceast\u0103 capacitate este relevant\u0103 \u00een trei sfere diferite. \u00cen jurul t\u0103u toat\u0103 informa\u021bia i\u021bi este la dispozi\u021bie, dar cantitatea de informa\u021bie este astronomic\u0103 \u0219i te va cople\u0219i, trebuind, deci, s\u0103 selectezi din toat\u0103 acea informa\u021bie doar ce ai nevoie pentru a o folosi. A doua sfer\u0103 o reprezint\u0103 memoria, \u00een care este, de asemenea, o cantitate colosal\u0103 de informa\u021bie \u0219i o enormitate de moduri \u00een care poate fi conectat\u0103, trebuind, \u0219i \u00een acest caz, s\u0103 faci o selec\u021bie. A treia sfer\u0103 este dat\u0103 de faptul c\u0103 toate aceste informa\u021bii trebuie legate \u00eentre ele, iar posibilit\u0103\u021bile sunt enorm de multe \u0219i cople\u0219itoare, deci trebuie s\u0103 po\u021bi identifica acele leg\u0103turi relevante pentru ceea ce ai nevoie.<\/p>\n\n\n\n
Exact acela\u0219i lucru faci \u0219i pe un computer: cau\u021bi fi\u0219ierele \u00een memorie, selectezi ce e relevant, le aduci pe desktop, aranjezi fi\u0219ierele \u00eentr-o manier\u0103 relevant\u0103, iar apoi le folose\u0219ti \u00eentr-un mod relevant activit\u0103\u021bii tale. Dar nu putem folosi o asemenea explica\u021bie homuncular\u0103<\/em> pentru c\u0103 cine face aceste lucruri \u00eentr-o manier\u0103 auto-organizatoric\u0103 este con\u0219tiin\u021ba.<\/p>\n\n\n\n Asta explic\u0103 \u0219i de ce con\u0219tiin\u021ba e at\u00e2t de legat\u0103 de memoria de lucru, iar, la r\u00e2ndul ei, memoria de lucru e asociat\u0103 cu inteligen\u021ba. Deci, func\u021bia de baz\u0103 a con\u0219tiin\u021bei pare s\u0103 fie aceea de a te ajuta s\u0103 realizezi (s\u0103 devii con\u0219tient de, s\u0103 actualizezi \u0219i s\u0103 pui \u00een ac\u021biune) relevan\u021ba (informa\u021bia relevant\u0103). \u00cen abord\u0103rile neuro-\u0219tiin\u021bifice \u0219i psihologice ale studiului con\u0219tiin\u021bei s-a observat c\u0103 atunci c\u00e2nd m\u0103sori gradul de con\u0219tien\u021b\u0103 a unei persoane, pare s\u0103 se coreleze cu anumite activit\u0103\u021bi cerebrale care sugereaz\u0103 c\u0103 func\u021bia con\u0219tiin\u021bei ar fi aceea de a-\u021bi oferi o abilitate dinamic\u0103 de a identifica informa\u021bia relevant\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen ceea ce prive\u0219te natura con\u0219tiin\u021bei, cea mai proeminent\u0103 teorie este cea numit\u0103 Teoria Informa\u021biei Integrate: con\u0219tiin\u021ba rezult\u0103 dintr-un proces de identificare a nivelului de integrare a buc\u0103\u021bilor de informa\u021bie, c\u00e2t de mult este o bucat\u0103 de informa\u021bie din creier cauzal dependent\u0103 de interac\u021biunea \u0219i efectele altor buc\u0103\u021bi de informa\u021bie. Cu c\u00e2t integrarea este mai str\u00e2ns\u0103, cu at\u00e2t e mai puternic\u0103 procesarea, \u0219i cu at\u00e2t mai complex\u0103 (este un proces de complexificare a informa\u021biilor) va fi con\u0219tiin\u021ba rezultat\u0103. Dar de ce face con\u0219tiin\u021ba aceast\u0103 complexificare masiv\u0103 a informa\u021biei? C\u00e2nd fac complexific\u0103ri, c\u00e2nd fac aceast\u0103 integrare de informa\u021bie foarte dinamic\u0103, urm\u0103resc s\u0103 v\u0103d c\u00e2t de bine detectez pattern<\/em>-urile din lume \u0219i c\u00e2t de mult sens g\u0103sesc \u00een lume. Motivul pentru care fac complexificarea este pentru c\u0103 \u00eencerc s\u0103 urm\u0103resc complexitatea lumii. Func\u021bia de baz\u0103 a con\u0219tiin\u021bei este, prin urmare, aceea de a-\u021bi oferi posibilitatea de a determina dac\u0103 buc\u0103\u021bile de informa\u021bie pe care le de\u021bii sunt relevante \u00eentre ele \u0219i relevante pentru tine.<\/p>\n\n\n\n Ce pare c\u0103 face con\u0219tiin\u021ba este s\u0103 ofere un mod prin care s\u0103 \u00ee\u021bi po\u021bi coordona aten\u021bia \u0219i alte abilit\u0103\u021bi \u00eenrudite cu con\u0219tientizarea pentru a optimiza nivelul de revela\u021bii necesar g\u0103sirii sensului lucrurilor \u00een lume. De aceea con\u0219tiin\u021ba e necesar\u0103 \u00een situa\u021bii complexe ce necesit\u0103 revela\u021bii, situa\u021bii \u0219i probleme cu un grad ridicat de noutate \u0219i provoc\u0103ri. Con\u0219tiin\u021ba poate fi redus\u0103, apoi, pe m\u0103sura ce problema devine bine definit\u0103 \u0219i nu mai are elemente de noutate ce pot necesita revela\u021bii.<\/p>\n\n\n\n Dar aceast\u0103 teorie mai explic\u0103 ceva ce am punctat deja. C\u00e2nd ai o revela\u021bie, ai un flash, o iluminare brusc\u0103 a con\u0219tiin\u021bei. Teoria ofer\u0103 o explica\u021bie pentru motivul pentru care ai vrea s\u0103-\u021bi alterezi con\u0219tiin\u021ba: pentru a altera ce g\u0103sesc relevant, modul \u00een care iese \u00een eviden\u021b\u0103 \u0219i cum este o informa\u021bie relevant\u0103 mie.<\/p>\n\n\n\n S\u0103 punem lucrurile discutate p\u00e2n\u0103 acum la un loc: am discutat despre aten\u021bie, despre fluen\u021b\u0103 \u0219i despre importan\u021b\u0103. Vorbim, astfel, de un fenomen numit \u201eEVALUARE\u201d. O parte a ceea ce face con\u0219tiin\u021ba este s\u0103-\u021bi genereze un \u201epeisaj al importan\u021bei\u201d. Con\u0219tiin\u021ba adun\u0103 din toate locurile din care poate aduna c\u00e2teva \u201eelemente\u201d \u2013 printr-un proces numit ELEMENTIZARE \u2013 le selecteaz\u0103 \u0219i le prioritizeaz\u0103 ca apoi s\u0103 aduc\u0103 \u00een prim-plan elementele prioritizate. Acest sistem merge \u0219i invers, put\u00e2nd ob\u021bine elementizare din aten\u021bie (\u00een primul caz elementizarea ghida aten\u021bia) atunci c\u00e2nd ceva ne atrage aten\u021bia.<\/p>\n\n\n\n Cu aceast\u0103 elementizare, mai apoi, cre\u0103m un gestalt<\/em> \u0219i \u00eencepem procesul de descoperire (s\u0103 figur\u0103m), s\u0103 aducem informa\u021bia \u0219i mai \u00een fa\u021b\u0103 (f\u0103c\u00e2nd-o \u0219i mai important\u0103) \u0219i s\u0103 o configur\u0103m (con-figurare, o figurare a unei informa\u021bii fa\u021b\u0103 de alta) \u2013 \u0219i aceast\u0103 (con-)figurare produce elementizare. Figurarea (procesul de descoperire) ne ajut\u0103, apoi, s\u0103 realiz\u0103m o \u00eencadrare a problemei. Putem vedea, deci, c\u0103 avem de-a face cum un sistem complex \u0219i foarte dinamic.<\/p>\n\n\n \u00cen acest moment, con\u0219tiin\u021ba ta creeaz\u0103 un \u201epeisaj al importan\u021bei\u201d, \u00een care unele lucruri ies \u00een eviden\u021b\u0103 din inteligibilitate ca \u0219i \u201eelemente\u201d ce sunt aduse \u00een \u201eprim plan\u201d \u0219i \u201econfigurate\u201d ca apoi s\u0103 po\u021bi \u201e\u00eencadra\u201d probleme \u00een jurul lor. Pe m\u0103sur\u0103 ce lucrurile din jurul t\u0103u se mi\u0219c\u0103, se mi\u0219c\u0103 \u0219i aten\u021bia, \u0219i astfel, alte lucruri devin interesante, ob\u021bin\u00e2nd un peisaj al importan\u021bei foarte texturat \u0219i cursiv. Iat\u0103, deci, ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fi aici acum.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 ce ob\u021bin un peisaj al importan\u021bei \u0219i dau importan\u021b\u0103 unui lucru, va trebui s\u0103 m\u0103 \u201emi\u0219c\u201d \u00een jurul lui \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 fiu \u00eentr-o pozi\u021bie optim\u0103 pentru a-l observa c\u00e2t mai bine (dac\u0103 stau prea aproape de el, pierd prea mult din gestalt<\/em>; dac\u0103 sunt prea departe, pierd detaliile). Practic, \u00eencerc s\u0103 m\u0103 optimizez \u00eentre gestalt<\/em> \u0219i elemente \u2013 \u00eentre a privi \u201eprin\u201d \u0219i a privi \u201ela\u201d \u2013 optimiz\u00e2nd, astfel, tot acest proces de evaluare. Folosind peisajul de importan\u021b\u0103, caut s\u0103 am o evaluare optim\u0103 a lucrurilor (nu maxim\u0103), un contact de interac\u021biune optim.<\/p>\n\n\n\n Ce este acest contact optim? C\u00e2nd realizat peisajul de importan\u021b\u0103 \u0219i m\u0103 ajustez, mi se deschide o accesibilitate. Ce este aceast\u0103 accesibilitate? Percep\u021bia vizual\u0103 este un proces activ de creare a unui peisaj. De exemplu, o can\u0103 este accesibil\u0103 m\u00e2inii mele. Aceast\u0103 accesibilitate nu este o proprietate intern\u0103 a c\u0103nii \u2013 o insect\u0103 nu o poate manipula \u2013 \u0219i nu este o proprietate doar a m\u00e2inii mele \u2013 m\u00e2na, de una singur\u0103, nu o poate accesa. Accesibilitatea pune bazele unei rela\u021bii de coordonare \u00eentre limit\u0103rile c\u0103nii \u0219i limit\u0103rile m\u00e2inii mel, ce \u00eemi permite antrenarea unei interac\u021biuni \u00een forma unei co-identific\u0103ri. Procesul ar fi cam a\u0219a: v\u0103d cana ca fiind important\u0103, am un contact optim cu ea evalu\u00e2nd-o corect, creez accesibilitatea \u2013 mi se prezint\u0103 iar eu m\u0103 configurez ei \u2013 moment \u00een care cana \u00eemi devine accesibil\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen jurul t\u0103u nu vezi culori \u0219i forme, ci accesibilit\u0103\u021bi. De exemplu podeaua o vezi ca fiind \u201efacil\u0103 mersului pe jos\u201d, masa ca \u201eloc pe care pot pune lucruri\u201d, iar pixul ca fiind \u201emanevrabil\u201d. Peisajul de importan\u021b\u0103 te pune \u00een contact, dup\u0103 care te pui \u00een contact optim evalu\u00e2nd contactul, acest contact optim te va pune, apoi, \u00een modul de a crea accesibilit\u0103\u021bi \u00een care agentul \u0219i arena sunt co-identificate. Spre exemplu, eu sunt un \u201e\u021bin\u0103tor\u201d de can\u0103, iar cana este \u201e\u021binubil\u0103\u201d \u2013 eu m\u0103 prezint ei , iar cana mi se prezint\u0103 mie.<\/p>\n\n\n\n Prin urmare, con\u0219tiin\u021ba pune bazele unui peisaj al importan\u021bei, iar \u00een acest peisaj are loc un proces de scalare \u00een sus ce produce un \u201epeisaj al prezen\u021bei\u201d, o \u00eentreag\u0103 re\u021bea de accesibilit\u0103\u021bi. \u00cen acela\u0219i timp, pe m\u0103sur\u0103 ce interac\u021bionezi cu lucrurile, creierul \u00eencearc\u0103 s\u0103 figureze pattern<\/em>-urile cauzale \u00een opozi\u021bie cu cele corela\u021bionale, produc\u00e2nd un \u201epeisaj de ad\u00e2ncime\u201d \u2013 abilitatea de a \u00een\u021belege lucrurile. De exemplu, un bebelu\u0219 va lua \u00een m\u00e2n\u0103 o lingur\u0103 \u0219i o va arunca pe jos de c\u00e2teva ori. Apoi va lovi masa cu ea \u00eenainte de a o arunca pe jos. El va face asta pentru c\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 pattern<\/em>-urile cauzale \u00een ceea ce prive\u0219te lingura. Mai \u00eent\u00e2i transform\u0103 peisajul de importan\u021b\u0103 \u00eentr-unul de prezen\u021b\u0103 \u0219i apoi \u00eentr-unul de ad\u00e2ncime. Folosind peisajul de importan\u021b\u0103, genereaz\u0103 accesibilit\u0103\u021bi \u2013 lingura e \u201e\u021binubil\u0103\u201d \u00een m\u00e2n\u0103, este aruncabil\u0103 \u2013 ajung\u00e2nd la un mod mai profund de \u00een\u021belegere (nu \u00een cuvinte, ci interac\u021bion\u00e2nd).<\/p>\n\n\n\n Con\u0219tiin\u021ba ta, \u00een acest moment, \u00ee\u021bi prezint\u0103 un peisaj \u00een care te ajut\u0103 s\u0103 identifici informa\u021biile relevante, creeaz\u0103 un peisaj al importan\u021bei texturat, \u00een care unele lucruri \u00ee\u021bi sar \u00een ochi iar altele nu, \u0219i care se mi\u0219c\u0103 dinamic constant, iar \u00een acest peisaj creeaz\u0103 un peisaj al prezen\u021bei, al modului \u00een care tu \u0219i ce e important pentru tine se co-identific\u0103 \u00eentr-o rela\u021bie agent-aren\u0103, dar care \u00ee\u021bi d\u0103 \u0219i un acces dinamic (accesibilitatea este schimb\u0103toare) la a \u00een\u021belege pattern<\/em>-urile cauzale, pun\u00e2ndu-te \u00een contact intim cu esen\u021ba lucrurilor.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 \u00ee\u021bi transformi con\u0219tiin\u021ba, vei transforma \u00eentreaga ma\u0219in\u0103rie \u2013 peisajul de importan\u021b\u0103, cel de prezen\u021b\u0103, cel de ad\u00e2ncime (pattern<\/em>-urile pe care le vei urm\u0103ri), ce tip de agent po\u021bi fii, tipul de aren\u0103 \u00een care po\u021bi fi. \u00cen aceast\u0103 transformare nu vei avea doar un flash de revela\u021bie, ci o revela\u021bie sistematic\u0103 (o stare alterat\u0103 de con\u0219tiin\u021b\u0103 nu produce o revela\u021bie \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103, ci o revela\u021bie a con\u0219tiin\u021bei) produc\u00e2nd o transformare radical\u0103 a tuturor peisajelor, nu doar a celor legate de o singur\u0103 problem\u0103.<\/p>\n\n\n\n Pentru a \u00een\u021belege mai bine aceste transform\u0103ri, trebuie s\u0103 discut\u0103m pu\u021bin \u0219i despre dezvoltarea copiilor, av\u00e2nd o alte metafor\u0103 \u00een minte: \u201ecopilul e pentru adult cum e adultul pentru \u00een\u021belept\u201d \u0219i \u201e\u00een\u021belepciunea este precum o maturizare\u201d.<\/p>\n\n\n\n S\u0103 \u00eencepem cu un experiment. Un copil de 4 ani este pus s\u0103 aleag\u0103 \u00eentre dou\u0103 r\u00e2nduri de c\u00e2te 5 bomboane a\u0219ezate \u00een linie acel r\u00e2nd care con\u021bine mai multe bomboane.<\/p>\n\n\n Copilul va alege al doilea r\u00e2nd (\u0219i s-a observat c\u0103 to\u021bii copiii la v\u00e2rsta asta fac aceea\u0219i gre\u0219eal\u0103), iar aceast\u0103 gre\u0219eal\u0103 se leag\u0103 de multe alte erori pe care le fac (nu este o eroare izolat\u0103). Dac\u0103 erorile copiilor sunt sistematice \u00eenseamn\u0103 c\u0103 exist\u0103 ni\u0219te limit\u0103ri ce opereaz\u0103 \u00een cogni\u021bia copiilor. Jean Piaget a observat aceste erori sistematice \u0219i s-a \u00eentrebat dac\u0103 putem \u00een\u021belege dezvoltarea copiilor urm\u0103rind cum se schimb\u0103 aceste limit\u0103ri \u0219i cum se formeaz\u0103 motorul senzorial al copilului \u00een rela\u021bia cu lumea.<\/p>\n\n\n\n A\u0219adar, de ce aleg copiii r\u00e2ndul de jos? Pur \u0219i simplu, pentru c\u0103 ocup\u0103 mai mult spa\u021biu. Variabila \u201espa\u021biu\u201d este super-important\u0103 pentru ei, iar peisajul lor de importan\u021b\u0103 nu prinde dec\u00e2t aceast\u0103 variabil\u0103. Un adult nu face aceast\u0103 gre\u0219eal\u0103 pentru c\u0103 el include o alt\u0103 variabil\u0103: spa\u021biul dintre bomboane este un spa\u021biu non-bomboan\u0103 \u0219i nu e, astfel, relevant. Adultul reu\u0219e\u0219te s\u0103 vad\u0103 prin aceast\u0103 iluzie pentru c\u0103 peisajul lui de importan\u021b\u0103 a fost antrenat s\u0103 fie atent la mai multe variabile concomitent (fac scalare \u00een sus \u0219i le integreaz\u0103 \u00een aten\u021bie, scalare pe care un copil nu o poate face).<\/p>\n\n\n\n Modul \u00een care devii mai \u00een\u021belept dec\u00e2t un copil, \u0219i nu cazi prad\u0103 iluziilor auto-am\u0103gitoare care pot afecta copilul, este prin antrenarea peisajului de importan\u021b\u0103 s\u0103 se concentreze pe informa\u021bia relevant\u0103 \u00eentr-un mod relevant. S\u0103 ne amintim c\u0103, atunci c\u00e2nd unele lucruri sunt super-importante, se declan\u0219eaz\u0103 bullshitting<\/em>-ul \u0219i auto-am\u0103girea, solu\u021bia fiind schimbarea peisajului de importan\u021b\u0103 pentru eliberarea din iluzie \u0219i stoparea ac\u021biunilor proste\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n Toate erorile pe care le fac copiii formeaz\u0103 un sistem din cauz\u0103 c\u0103 peisajul de importan\u021b\u0103 nu a fost suficient de cultivat.<\/p>\n\n\n Copilul poate avea o revela\u021bie \u00eentr-un punct (X) dar aceasta va fi irelevant\u0103 pentru c\u0103 va r\u0103m\u00e2ne blocat \u00een celelalte puncte, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd blocat \u00eentr-un \u201estadiu\u201d anume de dezvoltare. Dar dac\u0103 copilul nu are o singur\u0103 revela\u021bie, ci o revela\u021bie sistematic\u0103 (care s\u0103 schimbe tot sistemul) \u2013 o revela\u021bie a con\u0219tiin\u021bei, nu prin con\u0219tiin\u021b\u0103, prin care schimb\u0103 peisajul de importan\u021b\u0103 \u0219i nu doar modul \u00een care \u00eencadreaz\u0103 o anumit\u0103 problem\u0103?<\/p>\n\n\n Are loc dezvoltarea copilului, care face o schimbare a peisajului de importan\u021b\u0103 prin care \u00eentregul sistem de erori cade \u0219i \u00eencepe s\u0103 vad\u0103 prin iluzie \u00een realitate.<\/p>\n\n\n\n Adultul \u0219i-a modificat peisajul de importan\u021b\u0103 \u0219i nu cade prad\u0103 iluziilor sistematice ale unui copil de 4 ani, dar \u00eenc\u0103 cade prad\u0103 iluziilor sistematice de care nu este \u00eenc\u0103 con\u0219tient, neput\u00e2nd deveni con\u0219tient de ele dec\u00e2t dac\u0103 \u00ee\u0219i transform\u0103 peisajul de importan\u021b\u0103, peisajul de prezen\u021b\u0103 \u0219i cel de ad\u00e2ncime pentru a descoperi ce e de fapt important sistematic \u0219i pentru a deveni mai \u00een\u021belept.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd ai \u201eimportan\u021ba\u201d urm\u0103rind sistematic \u201eprezen\u021ba\u201d \u00een \u201ead\u00e2ncime\u201d ajut\u00e2ndu-te \u00een a-\u021bi g\u0103si sens \u00een via\u021b\u0103, ob\u021bii un \u201epeisaj al semnifica\u021biei\u201d ce te protejeaz\u0103 de bullshit<\/em>, te ajut\u0103 s\u0103 vezi prin iluzii \u00een realitate \u0219i \u00ee\u021bi d\u0103 acces la lucrurile mai prezente \u021bie \u0219i la o rela\u021bie cursiv\u0103 \u0219i comprehensiv\u0103 cu realitatea.<\/p>\n\n\n\n St\u0103rile alterate de con\u0219tiin\u021b\u0103 au acest poten\u021bial de a genera o revela\u021bie a con\u0219tiin\u021bei, dar pot, de asemenea, s\u0103 creeze efectul opus \u2013 s\u0103 \u00ee\u021bi dea peste cap peisajul de importan\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 te fac\u0103 mai predispus la bullshit<\/em> \u0219i la auto-am\u0103gire. Din aceast\u0103 cauz\u0103, majoritatea st\u0103rilor alterate de con\u0219tiin\u021b\u0103 sunt respinse ca fiind iluzorii \u0219i delirante. De ce, totu\u0219i, unele st\u0103ri alterate de con\u0219tiin\u021b\u0103 sunt resim\u021bite ca fiind o revela\u021bie de con\u0219tiin\u021b\u0103? De exemplu, un om va zice: \u201eStai! Totul are sens acum. V\u0103d prin iluzii \u00een realitate \u00eentr-un mod \u00een care nu am mai f\u0103cut-o p\u00e2n\u0103 acum.\u201d De ce este aceast\u0103 stare mai real\u0103 (\u201erealul real\u201d precum spunea Platon) dec\u00e2t realul de zi cu zi. De ce este resim\u021bit ca o \u201etrezire\u201d, c\u0103 ai devenit, \u00een urma experien\u021bei, un adult \u00een compara\u021bie cu starea de dinainte pe care o vezi ca o copil\u0103rie?<\/p>\n\n\n\n Pentru a putea r\u0103spunde, va trebui s\u0103 definim problema. \u0218tim c\u0103 mul\u021bi oameni au tr\u0103it aceste st\u0103ri de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103, iar ce e caracteristic tuturor acestor experien\u021be e c\u0103 oamenii le raporteaz\u0103 ca fiind incursiuni \u00een adev\u0103rata realitate, at\u00e2t realitatea arenei c\u00e2t \u0219i a agentului. Vor zice \u201easta e cum e, de fapt, lumea, \u0219i \u0103sta sunt eu, de fapt\u201d. Iar experien\u021ba e at\u00e2t de intens\u0103 \u00eenc\u00e2t oamenii \u00ee\u0219i vor transforma via\u021ba de zi cu zi pentru a deveni c\u00e2t mai asem\u0103n\u0103toare acelui real real.<\/p>\n\n\n\n Vorbim aici de un \u201emai real\u201d mutual ce se deschide \u00een aceste st\u0103ri de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 ce oblig\u0103 la schimbare ap\u0103s\u00e2nd fix pe butoanele meta-motiva\u021biilor platonice, cea de a ob\u021bine \u00eentregimea fiin\u021bei \u0219i \u00eentregimea contactului cu realitatea. Aceasta e problema ONTONORMATIVIT\u0102\u021aII (ontologia studiaz\u0103 structura realit\u0103\u021bii, iar normativitatea apare atunci c\u00e2nd ceva oblig\u0103 la o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire). St\u0103rile de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 sunt \u201e\u00eenalte\u201d exact din cauz\u0103 c\u0103 te for\u021beaz\u0103 s\u0103 te schimbi prezent\u00e2ndu-\u021bi \u201emai realul\u201d \u0219i activ\u00e2ndu-\u021bi meta-motiva\u021biile.<\/p>\n\n\n\n \u00cen studiile de laborator s-a observat c\u0103 unele experien\u021be psihedelice genereaz\u0103 experien\u021be mistice, iar un subset al acestora, genereaz\u0103 experien\u021be transformative ce declan\u0219eaz\u0103 o schimbare cuantic\u0103. Dar de ce este ontonormativitatea st\u0103rilor de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 problematic\u0103? Experien\u021ba transformativ\u0103 pe care o au oamenii (transformarea radical\u0103 pe care sunt dispu\u0219i s\u0103 o fac\u0103) pare s\u0103 fie declan\u0219at\u0103 de aceast\u0103 stare de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103. Budismul, Daoismul, Vedanta, aspecte ale Iudaismului, tradi\u021biile mistice ale Cre\u0219tinismului \u0219i Islamului pot fi reduse la o simpl\u0103 afirma\u021bie: \u201eam avut o experien\u021b\u0103 a st\u0103rii de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103, iar ea \u00eemi justific\u0103 afirma\u021biile \u0219i \u00eemi explic\u0103 \u0219i motiveaz\u0103 schimb\u0103rile pe care le-am f\u0103cut\u201d.<\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 afirma\u021bie este problematic\u0103 pentru c\u0103 e \u00een contrast puternic cu modul \u00een care trat\u0103m majoritatea st\u0103rilor alterate de con\u0219tiin\u021b\u0103 (de exemplu, c\u00e2nd ne trezim din vis, realiz\u0103m c\u0103 ce am tr\u0103it \u00een el nu a fost real). De ce respingem visul ca fiind ireal, de\u0219i \u00een starea de vis totul p\u0103rea real? Pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd ne trezim, acele pattern<\/em>-uri (ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een vis) nu sunt coerente cu restul vie\u021bii. Tu ai o imagine coerent\u0103 a vie\u021bii tale (inteligibilitatea de care vorbea Platon) care d\u0103 sens majorit\u0103\u021bii experien\u021belor prin care treci \u2013 \u0219i dac\u0103 e s\u0103 \u00eei d\u0103m dreptate lui Platon, cu c\u00e2t ceva e mai inteligibil, cu at\u00e2t e mai real. Imaginea lumii \u00een care te treze\u0219ti e mai inteligibil\u0103 dec\u00e2t bizarul visului, ergo, visul e mai pu\u021bin real.<\/p>\n\n\n\n \u201eRealul\u201d este pattern<\/em>-ul inteligibilit\u0103\u021bii cu cel mai larg scop, ce are o coeren\u021b\u0103 a con\u021binutului larg\u0103 \u0219i bogata, oferind cel mai mult sens experien\u021belor (pune la un loc credin\u021bele, amintirile etc.). Dar \u00een st\u0103rile de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 este exact pe dos. Ai singur\u0103 experien\u021b\u0103, nu este coerent\u0103 cu via\u021ba ta de zi cu zi, \u00ee\u021bi spune c\u0103 via\u021ba ta de zi cu zi este iluzorie \u0219i c\u0103 trebuie schimbat\u0103, iar \u00een final, \u00een loc s\u0103 respingi acea experien\u021b\u0103 ca fiind ireal\u0103, respingi experien\u021ba vie\u021bii de zi cu zi pe acest motiv. Starea de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 este o experien\u021b\u0103 temporar\u0103, incoerent\u0103 \u00een raport cu restul experien\u021belor noastre, \u0219i exact din acest motiv provoac\u0103 \u0219i cere transformarea radical\u0103 a vie\u021bii de zi cu zi \u0219i al sinelui nostru de zi cu zi. \u00cen plus, cere toate acestea f\u0103r\u0103 a oferi un con\u021binut inteligibil nou. Aceste experien\u021be sunt, tradi\u021bional, inefabile (greu de pus \u00een cuvinte) \u0219i trans-ra\u021bionale (nu pot fi argumentate, explicate sau justificate).<\/p>\n\n\n\n Aceste st\u0103ri de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 ar trebui, dup\u0103 toate calculele, s\u0103 fie cele mai respinse st\u0103ri (sunt temporare, pun la \u00eendoial\u0103 toat\u0103 inteligibilitatea \u0219i coeren\u021ba, nu produc explica\u021bii viabile \u0219i nici un con\u021binut nou), dar sunt promovate, de cei ce le-au tr\u0103it, ca fiind cele mai reale \u0219i folosite pentru a respinge experien\u021ba vie\u021bii de zi cu zi. Dup\u0103 cum vedem, acesta e chiar atitudinea din funda\u021bia revolu\u021biei axiale. Problema ontonormativit\u0103\u021bii st\u0103rilor de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 love\u0219te la baza axialit\u0103\u021bii \u00eentr-un mod ce \u00eenc\u0103 ne informeaz\u0103 (in-forma) gramatica cognitiv\u0103 \u0219i a modului nostru existen\u021bial de a fi aici \u0219i acum.<\/p>\n\n\n\n \u0218tim, acum, c\u0103 st\u0103rile de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 au posibilitatea s\u0103 aduc\u0103 cu ele o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a dezvolt\u0103rii, dar pentru a da o explica\u021bie adecvat\u0103 acestor st\u0103ri, vom avea nevoie de dou\u0103 explica\u021bii integrate: 1) o explica\u021bie descriptiv\u0103, o explica\u021bie a proceselor din spatele experien\u021belor (la nivel cognitiv \u0219i al creierului) care s\u0103 dezv\u0103luie fenomenologia (natura experien\u021bei); 2) o explica\u021bie prescriptiv\u0103, un r\u0103spuns la urm\u0103toarele \u00eentreb\u0103ri: \u201eEste, de fapt, aceast\u0103 stare o experien\u021b\u0103 adev\u0103rat\u0103? Ofer\u0103 aceste st\u0103ri o justificare ra\u021bional\u0103 \u0219i un ghidaj pentru transformarea pe care oamenii o sus\u021bin \u00een numele lor? Sunt aceste st\u0103ri filosofic justificabile? Sau este ideea ontonormativit\u0103\u021bii doar o iluzie?<\/p>\n\n\n\n Pentru o explica\u021bie coerent\u0103, abordarea prescriptiv\u0103 \u0219i cea descriptiv\u0103 trebuie s\u0103 fie integrate \u00een mecanisme \u0219i procese. \u00cen cele ce urmeaz\u0103, vom aborda explica\u021bia descriptiv\u0103 din perspectiva psihologiei cognitive.<\/p>\n\n\n\n Vom \u00eencepe teoria descriptiv\u0103 prin a aborda, \u00een prim\u0103 instan\u021b\u0103, \u201ece simt\u201d oamenii \u00een aceste st\u0103ri prin analiza a trei componente: cum este tr\u0103it\u0103 lumea \u00eenconjur\u0103toare, cum este tr\u0103it sinele, \u0219i cum este tr\u0103it\u0103 rela\u021bia dintre lume \u0219i sine.<\/p>\n\n\n\n \u00cen sfera lumii, oamenii raporteaz\u0103 o senza\u021bie de intens\u0103 claritate (at\u00e2t perceptual c\u00e2t \u0219i cognitiv) \u0219i de deplin\u0103tate a sensului lucrurilor. Partea perceptual\u0103 a clarit\u0103\u021bii este descris\u0103 ca fiind \u201eluminoas\u0103\u201d, lucrurile str\u0103lucesc, \u0219i nu putem s\u0103 nu remarc\u0103m asem\u0103narea cu sensul original al cuv\u00e2ntului \u201eglorie\u201d, sensul fiind de \u201estr\u0103lucire\u201d. De amintit, de asemenea, c\u0103 acesta e un element raportat de oameni \u00een starea de flow \u2013 totul este luminos \u0219i intens (plin de via\u021b\u0103, pe scurt, vivid). \u00cen descrierea acestei clarit\u0103\u021bi, oamenii vorbesc de o expansiune a viziunii, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 au devenit con\u0219tien\u021bi de \u00eentreaga lume dar \u0219i de detaliile infime ale acesteia. Ar avea loc o expansiune masiv\u0103 a capacit\u0103\u021bii de scalare a aten\u021biei, a posibilit\u0103\u021bii de a face \u00eencadr\u0103ri \u0219i de a le desface \u0219i, \u00een final, de a ob\u021bine o revela\u021bie fundamental\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen mare, este descris\u0103 o amplificare a senza\u021biei de g\u0103sire a sensului lucrurilor dintr-o lume ce este, simultan, complicat\u0103 \u0219i interesant\u0103 \u00eentr-un mod extins, l\u0103rgit \u0219i str\u0103lucitor. Aproape \u00een mod universal, expresiile folosite \u00een aceast\u0103 descriere sunt \u201elumea e frumoas\u0103\u201d, \u201elumea e vie\u201d (plin\u0103 de energie \u0219i semnifica\u021bie), toate fiind rezumate \u00een no\u021biunea de \u201eUNITATE\u201d (o unitate omniprezent\u0103) \u2013 o integrare profund\u0103 a lucrurilor.<\/p>\n\n\n\n \u00cen sfera sinelui, oamenii raporteaz\u0103 o senza\u021bie profund\u0103 de pace (nu \u00een sensul lipsei de conflict, ci similar cu ceea ce descria Platon ca fiind starea de pace interioara, o stare a armoniei interioare ce apare c\u00e2nd toate componentele personalit\u0103\u021bii \u0219i cogni\u021biei lucreaz\u0103 optim \u00eempreun\u0103) \u0219i de conexiune \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 cu realitatea. Oamenii mai raporteaz\u0103 tr\u0103irea unei bucurii profunde, bucuria fiind emo\u021bia pozitiv\u0103 pe care o ai atunci c\u00e2nd tr\u0103ie\u0219ti o conexiune profund\u0103 cu ceea ce e \u201ebun\u201d.<\/p>\n\n\n\n Mai este raportat\u0103 \u0219i o schimbare fundamental\u0103 a sim\u021bului sinelui, \u00een care sinele lor normal dispare (egocentric \u0219i autobiografic) \u2013 schimbare observat\u0103 \u0219i \u00een cazul oamenilor afla\u021bi \u00een starea de flow \u2013 \u0219i amintirea (SATI) adev\u0103ratului lor sine \u2013 a modului de a fi. Observ\u0103m, astfel, o conexiune profund\u0103 cu interiorul (cu ma\u0219in\u0103ria sinelui) unificat\u0103 cu o senza\u021bie de conexiune profund\u0103 cu pattern-urile ce formeaz\u0103 realitatea inteligibil\u0103. \u00cen aceast\u0103 stare mai este raportat\u0103 o senza\u021bie de energie \u0219i vitalitate crescut\u0103 \u0219i un incredibil sentiment de revela\u021bie \u0219i \u00een\u021belegere \u2013 din nou, nu putem s\u0103 nu remarc\u0103m similaritatea cu starea de flow.<\/p>\n\n\n\n Dar cum este raportat\u0103 rela\u021bia dintre lume \u0219i sine? Pare c\u0103 este senza\u021bia unei conexiuni maxime, o unificare profund\u0103, \u00een care oamenii se simt at\u00e2t de uni\u021bi cu lumea \u00eenc\u00e2t au senza\u021bia c\u0103 particip\u0103 la realitatea cu care sunt conecta\u021bi sim\u021bind c\u0103 \u00ee\u0219i \u00eempart identitatea cu ea. Nu putem s\u0103 nu mergem cu g\u00e2ndul la teoria conformit\u0103\u021bii Aristoteliene, oamenii sim\u021bindu-se at\u00e2t de conforma\u021bi acelei realit\u0103\u021bi cu toat\u0103 fiin\u021ba lor \u00eenc\u00e2t tr\u0103iesc identificarea complet\u0103 cu ea. Dar aceast\u0103 cunoa\u0219tere participativ\u0103 este at\u00e2t de superlativ\u0103, at\u00e2t de profund\u0103 \u0219i at\u00e2t de transformativ\u0103 \u00eenc\u00e2t, inevitabil, oamenii raporteaz\u0103 c\u0103 tr\u0103irea acestei conexiuni este inefabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u00cen acest moment avem nevoie de o teorie descriptiv\u0103 care s\u0103 ia \u00een considerare aceste moduri \u00een care sunt tr\u0103ite lumea, sinele \u0219i rela\u021bia lor. Am v\u0103zut, p\u00e2n\u0103 acum, c\u0103 pare a fi o continuare a experien\u021bei flow-ului (din manifestare \u0219i efectul revelator profund), iar modul \u00een care are loc revela\u021bia este inefabil\u0103. Mai trebuie notat c\u0103 aceste st\u0103ri sunt precedate de \u201estrategii disruptive\u201d.<\/p>\n\n\n\n Aceste strategii sunt create special pentru a \u00eentrerupe func\u021biile cognitive normale cu scopul de a altera starea de con\u0219tiin\u021b\u0103. Avem, astfel, dou\u0103 tipuri de asemenea strategii: strategii pe termen lung (precum mindfullness-ul) \u0219i strategii pe termen scurt (cum ar fi postul, privarea de sex sau somn, expunerea la ritmuri de tobe, c\u00e2ntatul \u00een cor \u2013 ca la \u0219amani \u2013 \u0219i utilizarea psihedelicelor). Aceste strategii disruptive sunt esen\u021biale preg\u0103tirii revela\u021biei, trebuind s\u0103 distrugi \u00eencadr\u0103rile \u00eenainte de a avea posibilitatea de a face o nou\u0103 \u00eencadrare.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd vorbim despre fenomenologia acestor st\u0103ri disruptive folosim conceptul de \u201eDESCENTRALIZARE\u201d, \u0219i se poate observa c\u0103 atunci c\u00e2nd oamenii descriu aceste experien\u021be trec de la o orientare la persoana I (egocentric) la una alocentric\u0103, vorbind mai mult dintr-o perspectiv\u0103 de persoana a III-a. De exemplu, c\u00e2nd spun \u201elucrurile sunt \u00een fa\u021ba mea\u201d descrierea variaz\u0103 de orientarea mea, dar pot explica unde sunt lucrurile acelea alocenric, oferind coordonate relative la polul nord.<\/p>\n\n\n\n \u00cen experien\u021bele descrise pare c\u0103 importan\u021ba realit\u0103\u021bii are, \u00een sf\u00e2r\u0219it, puterea de a eclipsa str\u0103lucirea narcisic\u0103 a propriului ego, iar pentru c\u00e2teva momente suntem elibera\u021bi din \u00eenchisoarea propriei idealiz\u0103ri, de super-importan\u021ba \u0219i bullshit-ul perspectivei egocentrice (aceast\u0103 eliberare apare, de exemplu, ca Nirvana \u2013 \u00eensemn\u00e2nd \u201ea sufla pentru a stinge\u201d \u2013 sau \u00een Vedanta avem Moksha \u2013 tradus ca \u201eeliberare\u201d.<\/p>\n\n\n\n Aceste st\u0103ri de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 vin cu o mul\u021bime de elemente revelatorii precum abilitatea de a g\u0103si sens \u00een mod radical, de a g\u0103si coeren\u021ba din pattern-urile ce stau la baza inteligibilit\u0103\u021bii \u00eentr-un mod integrativ \u0219i este predictiv pentru experien\u021ba g\u0103sirii sensului \u00een via\u021b\u0103. S-a observat experimental c\u0103 actul g\u0103sirii sensului din unele scene prezentate creeaz\u0103 \u00een om sentimentul c\u0103 vie\u021bile lor au mai mult sens (g\u0103sirea coeren\u021belor cresc\u00e2nd sentimentul de sens \u00een via\u021b\u0103).<\/p>\n\n\n\n A\u0219adar, dac\u0103 ai o revela\u021bie, ai un sentiment de sens \u00een via\u021b\u0103 mai crescut; dac\u0103 te afli \u0219i \u00een starea de flow, acest sentiment va fi amplificat; iar dac\u0103 toate astea se petrec \u00eentr-o stare de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 ce aduce un sentiment de inteligibilitate profund\u0103, nu doar a lumii, c\u00e2t \u0219i a sinelui, sentimentul de sens al vie\u021bii va atinge cote maxime. Dac\u0103 ai un sens \u00een via\u021b\u0103 cuplat cu un sim\u021b amplificat al \u00een\u021belegerii care te \u00eempinge \u0219i ghideaz\u0103 \u00een a-\u021bi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bii via\u021ba, vei avea o imens\u0103 \u00eencredere \u00een tine c\u0103 ai g\u0103sit o cale spre o transcenden\u021b\u0103 a sinelui \u0219i c\u0103 posezi \u00een\u021belepciunea necesar\u0103 acestei transform\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n Ce \u0219tim despre aceste flash-uri revelatorii? Revela\u021bia este un v\u00e2rf de fluen\u021b\u0103 (fluen\u021ba fiind o proprietate general\u0103 a tuturor proceselor cognitive). Ini\u021bial oamenii credeau c\u0103 fluen\u021ba este un sim\u021b al c\u00e2t de u\u0219or ar fi fost s\u0103 procesezi informa\u021bii, av\u00e2nd ideea de baz\u0103 c\u0103 daca u\u0219urezi procesarea informa\u021biei vei considera acea informa\u021bie ca fiind mai bun\u0103, mai de \u00eencredere, mai credibil\u0103, indiferent de con\u021binutul semantic ini\u021bial \u2013 dar se pare, totu\u0219i, c\u0103 nu reprezint\u0103 doar u\u0219urin\u021ba proces\u0103rii, pentru c\u0103 repetarea pur \u0219i simpl\u0103 a unui stimul nu declan\u0219eaz\u0103 acest sim\u021b al fluen\u021bei. Fluen\u021ba e, mai degrab\u0103, reprezentativ\u0103 pentru c\u00e2t de accesibil\u0103 e informa\u021bia \u2013 c\u00e2t de bine reu\u0219e\u0219te sistemul t\u0103u s\u0103 identifice informa\u021bia relevant\u0103 \u0219i c\u00e2t de mult a fost acea informa\u021bie formatat\u0103 pentru tine pentru a face aceast\u0103 identificare posibil\u0103. De exemplu, psihotehnologia alfabetiz\u0103rii a f\u0103cut procesarea cognitiv\u0103 mai fluent\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bind puterea cognitiv\u0103 \u0219i oferind o senza\u021bie \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 a c\u00e2t de important\u0103 \u0219i real\u0103 este informa\u021bia procesat\u0103.<\/p>\n\n\n\n Ideea de baz\u0103 e c\u0103 atunci c\u00e2nd e\u0219ti fluent, procesezi informa\u021bii foarte eficient. Iar atunci c\u00e2nd ai o revela\u021bie, ai un v\u00e2rf brusc de fluen\u021b\u0103, o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire semnificativ\u0103 a c\u00e2t de fluent procesezi \u0219i, prin urmare, vei judeca informa\u021bia pe care o procesezi ca fiind mai real\u0103. Aceast\u0103 fluen\u021b\u0103, biologic, este o strategie eficient\u0103 pentru supravie\u021buire. \u00cen general, \u00een situa\u021bii reale, c\u00e2nd procesezi foarte fluent identifici, de fapt, pattern-urile reale.<\/p>\n\n\n\n Deci, revela\u021bia este o \u201eidentificare\u201d, iar flow-ul este o cascad\u0103 de revela\u021bii ce amplific\u0103 capacitatea de identificare a realit\u0103\u021bii; cupl\u00e2ndu-se cu \u00eenv\u0103\u021barea implicit\u0103, identifici pattern-uri tot mai complexe de care nu e\u0219ti con\u0219tient (\u0219i pe care nu le po\u021bi descrie \u00een cuvinte). Pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eenaintezi spre o stare de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 precum flow-ul, ai o fluen\u021b\u0103 tot mai pronun\u021bat\u0103, creierul lucreaz\u0103 optim, iar \u00eenv\u0103\u021barea implicit\u0103 identific\u0103 pattern-uri foarte complexe, filtr\u00e2ndu-le pe cele cauzale. \u00cen flow ai foarte multe elemente comune cu experien\u021bele mistice, \u0219i implicit cu cele transformative ce \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc sentimentul de sens \u00een via\u021b\u0103 \u0219i cel de conexiune cu realitatea. \u00cen flow tr\u0103ie\u0219ti \u0219i senza\u021bia de \u201eunitate\u201d prin pierderea radical\u0103 a con\u0219tiin\u021bei de sine, ne mai fiind egocentric, activitatea \u00een care e\u0219ti antrenat pare u\u0219oar\u0103 de\u0219i \u0219tii c\u0103 e grea, e gra\u021bioas\u0103 \u0219i e super-important\u0103. Toate acestea sunt activate (\u0219i observate) \u00een st\u0103rile de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n Vrem, astfel, o explica\u021bie \u0219tiin\u021bific\u0103 plauzibil\u0103 a ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd cineva sus\u021bine c\u0103 a fost \u201eiluminat\u201d (precum Siddhartha) sau c\u0103 a realizat o transcenden\u021b\u0103 a sinelui radical\u0103. Ipoteza CONTINUIT\u0102\u021aII sus\u021bine c\u0103 fluen\u021ba este \u00eembog\u0103\u021bit\u0103 \u00een revela\u021bie, revela\u021bia este amplificat\u0103 \u00een flow, experien\u021bele de flow pot fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite \u00een experien\u021bele mistice, iar unele experien\u021be mistice pot aduce experien\u021be transformative \u00een cadrul unei st\u0103ri de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103. Aceast\u0103 ipotez\u0103 consider\u0103 c\u0103 pentru toate aceste experien\u021be e folosit\u0103 o singur\u0103 ma\u0219in\u0103rie, dar c\u0103 a fost exaptat\u0103 progresiv \u00een proces\u0103ri tot mai puternice ce pot oferi un ghidaj (justificabil ra\u021bional) spre tipuri de transform\u0103ri pe care le c\u0103ut\u0103m atunci c\u00e2nd vrem s\u0103 cultiv\u0103m \u00een\u021belepciune \u0219i sens puternic al vie\u021bii \u2013 c\u00e2nd vrem s\u0103 ne trezim din criza de sens invoc\u00e2nd o astfel de experien\u021b\u0103 transformative.<\/p>\n\n\n\n Studiile mai arat\u0103, de asemenea, c\u0103 cei care au mai multe revela\u021bii mici ajung, eventual, s\u0103 aib\u0103 \u0219i experien\u021be transformative. De exemplu, pe m\u0103sur\u0103 ce practici mindfullness-ul ce produce revela\u021bii \u0219i flow, ajungi s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti experien\u021be mistice, despre care \u0219tim c\u0103 sunt conectate cu experien\u021bele transformative (conexiune \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 cu realitatea \u0219i un ANAGOGE \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit). Aceast\u0103 ipotez\u0103 a continuit\u0103\u021bii ne va ajuta \u00een a \u00eencepe s\u0103 explic\u0103m ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een st\u0103rile de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i, finalmente, s\u0103 le justific\u0103m.<\/p>\n\n\n\n Dup\u0103 cum am v\u0103zut, \u00een flow trebuie s\u0103 existe o expertiz\u0103 relevant\u0103 (abilit\u0103\u021bile pot satisface necesit\u0103\u021bile situa\u021biei \u2013 f\u0103r\u0103 aceste abilit\u0103\u021bi nu po\u021bi intra \u00een starea de flow. Acum ne putem \u00eentreba: Ce flow-uie \u00een st\u0103rile de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103? Ce expertiz\u0103 folose\u0219ti? Ei bine, este un tip de expertiz\u0103 fundamental\u0103, aceea a g\u0103sirii sensului lucrurilor \u00een via\u021ba de zi cu zi. Si ce procese sunt optimizate \u00een aceast\u0103 stare?<\/p>\n\n\n\n Unul din ele este \u201ePRINDEREA OPTIM\u0102\u201d \u2013 idee ce se leag\u0103 frumos cu teoria conformit\u0103\u021bii. C\u00e2nd \u00eencerc s\u0103 percep un obiect, mai ales dac\u0103 nu \u0219tiu ce obiect este ini\u021bial, nu voi fi static. M\u0103 voi mi\u0219ca \u00een jurul obiectului p\u00e2n\u0103 ajung \u00eentr-o pozi\u021bie ce m\u0103 va pune \u00eentr-o rela\u021bie de compromis: un loc din care s\u0103 v\u0103d c\u00e2t mai multe detalii dar f\u0103r\u0103 s\u0103 pierd prea mult din gestalt \u2013 fac un balans dinamic \u00eentre ele. O mare parte a percep\u021biei este incon\u0219tient\u0103, tocmai pentru c\u0103 ai \u00eenv\u0103\u021bat \u00een copil\u0103rie cum s\u0103 te pozi\u021bionezi corect. Prinderea optim\u0103 este acest proces, dar la nivelul cogni\u021biei.<\/p>\n\n\n\n S\u0103 exemplific\u0103m uit\u00e2ndu-ne la categoriile pe care le utiliz\u0103m \u00een via\u021ba de zi cu zi. S\u0103 zicem c\u0103 mergi pe strad\u0103 \u0219i vezi un c\u00e2ine sau o pisic\u0103. \u00cen mod normal, vorbind despre ele, le vei descrie ca fiind \u201ec\u00e2ine\u201d sau \u201episic\u0103\u201d. Nu te vei duce un nivel \u00een sus spun\u00e2nd \u201emamifer\u201d sau \u201ecreatur\u0103 ce merge pe strad\u0103\u201d (\u201euite mamiferul!\u201d fiind ciudat). E posibil s\u0103 cobori cu un nivel spun\u00e2nd \u201euite un dalma\u021bian\u201d, dar asta se va produce doar \u00een cazul unei familiarit\u0103\u021bi ridicate cu acest subiect. Majoritatea oamenilor, \u00eens\u0103, va zice \u201euit\u0103-te la c\u00e2inele \u0103la!\u201d Acest nivel (\u201ec\u00e2ine\u201d \u0219i \u201episic\u0103\u201d) este denumit nivel de baz\u0103, \u0219i este ales implicit pentru c\u0103 acesta e nivelul la care ob\u021binem prinderea optim\u0103 cognitiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd categoriz\u0103m trebuie s\u0103 balans\u0103m dou\u0103 planuri: o similaritate c\u00e2t mai mare a elementelor dintr-o categorie \u0219i diferen\u021bierea c\u00e2t mai clar\u0103 dintre dou\u0103 categorii. Iar un compromis va trebui f\u0103cut pentru c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce urc nivele devin tot mai abstract \u0219i pierd diferen\u021bele specifice, iar c\u00e2nd cobor nivele devin tot mai specific \u0219i pierd generalitatea (\u00eencerci s\u0103 ob\u021bii simultan, precum \u00een st\u0103rile de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103, comprehensivitatea \u0219i detalierea). De exemplu, dac\u0103 ne amintim, \u00een\u00a0 cazul cu La o prim\u0103 \u00eent\u00e2lnire cu o persoan\u0103 \u00eencerci s\u0103 faci o prindere optim\u0103 a persoanei respective, un lucru, de altfel, foarte dificil. Te plimbi cu aten\u021bia \u0219i interac\u021biunea urm\u0103rind sfaturi pe care \u021bi le pot zice al\u021bi oameni: \u201euite-te \u00een ochii lui, dar nu prea insistent\u201d, \u201ez\u00e2mbe\u0219te, dar nu prea mult\u201d, \u201er\u00e2zi, dar nu prea des\u201d, \u201epune \u00eentreb\u0103ri, dar nu prea multe\u201d, apoi \u201eamestec\u0103 toate aceste informa\u021bii, dar nu haotic\u201d. \u0218i, de\u0219i pare greu, sfaturile func\u021bioneaz\u0103 \u0219i tu reu\u0219e\u0219ti, g\u0103se\u0219ti acel punct \u00een care \u201esim\u021bi\u201d persoana \u2013 \u0219i ca \u00eentreg, \u0219i \u00een detaliu.<\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 prindere optim\u0103 trebuie f\u0103cut\u0103 \u00een orice domeniu de activitate (la \u00eenot, la o \u00eent\u00e2lnire, c\u00e2nd cite\u0219ti, c\u00e2nd te ui\u021bi la un obiect) \u0219i \u021bi-ai antrenat aceast\u0103 abilitate de c\u00e2nd te \u0219tii f\u0103c\u00e2ndu-te foarte competent, reu\u0219ind acum s\u0103 faci asta \u00een mod incon\u0219tient (de exemplu, \u0219tii c\u00e2t de aproape s\u0103 stai de cineva \u2013 majoritatea oamenilor nefiind ciuda\u021bi social).<\/p>\n\n\n\n Ce s-ar \u00eent\u00e2mpla daca ai avea o stare de flow a abilit\u0103\u021bii de a prinde optim lumea? Dac\u0103 ai reu\u0219i s\u0103 \u00eengreunezi \u00eendeajuns procesul alter\u00e2ndu-\u021bi con\u0219tiin\u021ba, rup\u00e2ndu-\u021bi \u00eencadr\u0103rile normale ca apoi s\u0103-\u021bi deschizi aten\u021bia (de exemplu s\u0103 vezi universul \u00eentr-o coaj\u0103 de nuc\u0103)? Nu ai avea o prindere optim\u0103 a unui singur lucru, ci un flow dinamic de prinderi optime a lumii \u0219i a tale, \u00een cea mai comprehensiv\u0103 \u00eencercare de a g\u0103si sens, \u0219i nu \u00eentr-un mod intelectual, teoretic, ci \u00een forma unei conform\u0103ri profunde.<\/p>\n\n\n\n Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentr-o stare de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 este c\u0103 oamenii au flow \u00een capacitatea de a prinde optim at\u00e2t lumea c\u00e2t \u0219i sinele, \u00eentr-un mod cognitiv \u0219i perceptiv, utiliz\u00e2nd ma\u0219in\u0103ria sinelui lor, \u0219i de aceea rela\u021bia dintre lume \u0219i sine este tr\u0103it\u0103 at\u00e2t de intim \u0219i revelator. Acest proces contribuie la g\u0103sirea sensului lucrurilor pentru c\u0103 dac\u0103 exist\u0103 o continuitate profund\u0103 \u00eentre st\u0103rile de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103, flow \u0219i revela\u021bie, ar explica de ce strategiile perturbatoare (a con\u0219tiin\u021bei, a modului \u00een care g\u0103sim pattern-uri \u00een mod normal) sunt at\u00e2t de importante intr\u0103rii \u00een st\u0103rile de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103, ele fiind esen\u021biale apari\u021biei revela\u021biei.<\/p>\n\n\n\n Trebuie, astfel, s\u0103 rupi \u00eencadr\u0103rile gre\u0219ite (fie prin practica mindfullness-ului, fie \u00een mod natural, prin zburatul g\u00e2ndului) prin modul \u00een care mintea te bruiaz\u0103 de la ceea ce faci. Unul din efectele pe care le are zburatul g\u00e2ndului este c\u0103 \u00ee\u021bi m\u0103re\u0219te capacitatea pentru revela\u021bii. Prin distragerea aten\u021biei de la modul \u00een care ai \u00eencadrat situa\u021bia, te po\u021bi deta\u0219a de ea suficient de mult \u00eenc\u00e2t s\u0103 o po\u021bi rupe. Experimental s-a observat c\u0103 distrageri moderate ale aten\u021biei \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc flexibilitatea cognitiv\u0103, astfel putem considera c\u0103 unul din motivele pentru care ne zboar\u0103 g\u00e2ndul este pentru a crea noi \u00eencadr\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n Procesul prin care aceste strategii de distragere a aten\u021biei \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc \u0219ansele pentru revela\u021bii poart\u0103 numele de \u201eDE-AUTOMATIZARE\u201d (dac\u0103 ne amintim problema celor 9 puncte, vedem \u00een mod automat p\u0103tratul, \u00eencadr\u00e2nd problema ca atare, iar pentru a g\u0103si solu\u021bia trebuie s\u0103 de-automatiz\u0103m cogni\u021bia \u2013 strategiile de distragere provoac\u0103 o de-automatizare semnificativ\u0103.<\/p>\n\n\n\n Aceste strategii de distragere a aten\u021biei m\u0103resc, de asemenea, VARIA\u021aIA din cogni\u021bie prin introducerea de \u201ezgomot\u201d \u0219i \u201eentropie\u201d \u00een procesare \u2013 m\u0103re\u0219ti varia\u021bia lucrurilor la care e\u0219ti atent \u0219i a proceselor active din creier. Dar de ce ar fi m\u0103rirea varia\u021biei un lucru bun? Pentru c\u0103 pot con\u0219tientiza mai bine acele lucruri care nu variaz\u0103, observ\u00e2nd ce se schimb\u0103 \u0219i ce nu. De exemplu, mi\u0219c\u00e2ndu-m\u0103 \u00een jurul unui obiect, multe lucruri variaz\u0103, dar forma obiectului r\u0103m\u00e2ne constant\u0103, ceea ce \u00eemi sugereaz\u0103 c\u0103 forma lui este mai real\u0103, fiind elementul ce nu se schimb\u0103.<\/p>\n\n\n\n Acum, avem dou\u0103 tipuri de constante (lucruri ce nu se schimb\u0103 c\u00e2nd \u00eencerci s\u0103 faci o prindere optim\u0103 a lumii): constante utile \u0219i constante gre\u0219ite \u2013 metoda \u0219tiin\u021bific\u0103, \u00een esen\u021b\u0103, caut\u0103 constantele pentru a ar\u0103ta ceea ce e mai real. Ce este o constant\u0103 bun\u0103? Prin deschiderea varia\u021biei identific pattern-uri mai complexe ce nu se schimb\u0103 (spre exemplu ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een re\u021belele de deep-learning), deoarece cu c\u00e2t ai pattern-uri mai mari de constante, cu at\u00e2t e\u0219ti \u00eentr-un contact mai intim cu realitatea. Constanta gre\u0219it\u0103 este ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eencerci s\u0103 rezolvi problema 9 puncte \u00een care e\u0219uezi constant pentru c\u0103 e ceva ce trebuie schimbat. Constanta gre\u0219it\u0103 e un mod de a formula \u0219i de a \u00eencadra problemele ce te blocheaz\u0103 \u00een a g\u0103si o solu\u021bie.<\/p>\n\n\n\n EURISTICA OBSERV\u0102RII CONSTAN\u021aEI este metoda pe care o folose\u0219ti atunci c\u00e2nd te blochezi, atunci c\u00e2nd cau\u021bi r\u0103spuns la \u00eentrebarea \u201ece nu schimb \u00een toate aceste e\u0219ecuri?\u201d De obicei, ce nu schimbi este exact ce trebuie schimbat. Euristica observ\u0103rii constan\u021bei este folosit\u0103 pentru a rupe \u00eencadr\u0103rile gre\u0219ite ce te fac s\u0103 e\u0219uezi \u00een g\u0103sirea solu\u021biilor. Desigur, asta presupune o oarecare umilitate din partea ta \u2013 de aici fiind \u0219i conexiunea str\u00e2ns\u0103 dintre umilitate \u0219i \u00een\u021belepciune \u2013 deoarece trebuie s\u0103 accep\u021bi e\u0219ecurile \u0219i faptul c\u0103 e ceva gre\u0219it \u00een modul \u00een care g\u00e2nde\u0219ti. Totu\u0219i, euristica observ\u0103rii constan\u021bei se aplic\u0103 atunci c\u00e2nd ai de-a face cu o singur\u0103 eroare. Dar ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd te confrun\u021bi cu un sistem de erori?<\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd te ui\u021bi la dezvoltarea cognitiv\u0103 (spre exemplu problema celor 5 bomboane ale copilului de 4 ani), observi la copii erori sistematice (ca de exemplu erori de sortare a obiectelor) unde nu ai de-a face cu o singur\u0103 eroare, ci cu un \u00eentreg sistem de erori. C\u00e2nd fac o schimbare de dezvoltare, copiii identific\u0103 modelul sistematic de erori \u0219i au o revela\u021bie ce nu se rezum\u0103 la o singur\u0103 problema, ci o revela\u021bie ce se aplic\u0103 sistematic tuturor acelor probleme interconectate. Iar cu acea revela\u021bie penetrant\u0103 sistematic\u0103, fac o schimbare de dezvoltare \u0219i cresc cognitiv \u2013 se maturizeaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n Acest proces poate fi continuat \u00een experien\u021ba ilumin\u0103rii. Prin deschiderea masiv\u0103 a varia\u021biei te conectezi la ce e mai real (\u0219i te sim\u021bi mai conectat cu lumea \u00eenconjur\u0103toare), dar po\u021bi vedea \u0219i ce te re\u021bine \u00een propria dezvoltare identific\u00e2nd erorile sistematice, oferindu-\u021bi o schimbare de dezvoltare radical\u0103 \u2013 \u201eprecum e copilul pentru adult, la fel e adultul pentru \u00een\u021belept\u201d. Ob\u021bii, astfel, unul din elementele \u00een\u021belepciunii: capacitatea de a vedea prin iluzii \u00een realitate.<\/p>\n\n\n\n \u00cen\u021belegerea modului \u00een care func\u021bioneaz\u0103 st\u0103rile de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 este la baza \u00een\u021belegerii puterii \u0219i a mo\u0219tenirii revolu\u021biei axiale, \u0219i implicit a elementelor pe care trebuie s\u0103 le salv\u0103m din ea. Nu mai putem crede \u00een mitologii a dou\u0103 lumi, dar nu ne putem permite s\u0103 pierdem aceste psihotehnologii ale interven\u021biei, ale transform\u0103rilor de sine, ale transcenden\u021bei sinelui, ale cultiv\u0103rii \u00een\u021belepciunii \u0219i ale \u00eembun\u0103t\u0103\u021birii sensului vie\u021bii prin realizarea unei armonii a dezvolt\u0103rii interioare \u0219i a unei conformit\u0103\u021bi intime cu lumea din jurul nostru.<\/p>\n\n\n\n De-centralizare este central\u0103 flow-ului, experien\u021belor mistice \u0219i st\u0103rilor de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103, fiind necesar\u0103 \u00een cultivarea \u00een\u021belepciunii. Un exemplu de de-centralizare \u00een condi\u021bii experimentale este Efectul Solomon. Oamenii sunt pu\u0219i s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o problem\u0103 foarte \u00eencurcat\u0103 \u00een care sunt bloca\u021bi, de obicei o problem\u0103 interpersonal\u0103. De ce interpersonal\u0103? Pentru c\u0103, dup\u0103 cum spunea Sartre, \u201eiadul sunt al\u021bi oameni\u201d, dar la fel e \u0219i raiul, cel mai predictiv lucru pentru c\u00e2t de plin\u0103 de sens e via\u021ba este rela\u021bia pe care o ai cu cei la care \u021bii, f\u0103c\u00e2nd oamenii, astfel, infinit de complec\u0219i. C\u00e2nd oamenii descriu aceast\u0103 problem\u0103 interpersonal\u0103 sunt hipnotiza\u021bi de mirajul propriei perspective egocentrice \u0219i o prezint\u0103, implicit, la persoana I, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd bloca\u021bi. Apoi sunt pu\u0219i s\u0103 descrie problema la persoana a III-a, oblig\u00e2ndu-i s\u0103 se de-centralizeze, efectul fiind ruperea \u00eencadr\u0103rilor \u0219i realizarea modului \u00een care erau bloca\u021bi, sistematic, \u00een rezolvarea problemei \u2013 vor avea revela\u021bie central\u0103 \u00een cum s\u0103 rezolve problema.<\/p>\n\n\n\n S\u0103 ne g\u00e2ndim acum la de-centralizarea ce se petrece \u00een st\u0103rile de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 ce \u00eenso\u021besc experien\u021bele de \u201etrezire\u201d. A se observa natura sistematic\u0103 a erorilor egocentrismului, acestea nefiind erori distincte, ci erori interdependente, \u0219i de aceea starea aceasta este descris\u0103 ca fiind \u201eo adormire\u201d. \u00cen starea de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 ai parte de o transformare \u00een ceea ce prive\u0219te erorile sistematice, v\u0103z\u00e2nd prin iluzii datorit\u0103 de-centraliz\u0103rii radicale cu care vine la pachet. Desigur, aceast\u0103 experien\u021b\u0103 poate fi \u00eengrozitoare, devenind, chiar, o experien\u021b\u0103 traumatizant\u0103.<\/p>\n\n\n\n Urm\u0103rirea acestei de-centraliz\u0103ri prin st\u0103ri de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 \u00eentr-un mod auto-didactic este foarte periculoas\u0103. Auto-didacticii tind s\u0103 intre \u00een \u201ecamere de ecou\u201d, cercuri vicioase al propriilor \u201emorminte\u201d egocentrice \u0219i s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eenchi\u0219i acolo. Buddha ofer\u0103 o parabol\u0103 \u00een acest sens: Iat\u0103 cum po\u021bi prinde o maimu\u021b\u0103. Pui ni\u0219te smoal\u0103 pe o bucat\u0103 de lemn \u0219i aceasta \u00eei va p\u0103rea ca fiind ceva str\u0103lucitor \u0219i gustos (devine important \u0219i atractiv). Iar maimu\u021ba o prinde cu m\u00e2na, lipindu-se. Dup\u0103 care pune cealalt\u0103 m\u00e2n\u0103 pentru a se elibera, dar se lipe\u0219te \u0219i mai tare. Apoi pune picioarele, dup\u0103 care capul \u0219i gura, ajung\u00e2nd, \u00een final, complet blocat\u0103, moment \u00een care v\u00e2n\u0103torul o g\u0103se\u0219te \u0219i o omoar\u0103.<\/p>\n\n\n\n Dac\u0103 decentralizarea este urm\u0103rit\u0103 de un individ izolat, autodidact, acesta va fi nepreg\u0103tit \u0219i nu va avea abilit\u0103\u021bile, necesare confrunt\u0103rii acestei transform\u0103ri radicale, dezvoltate. De aceea este o idee proast\u0103 ca oamenii s\u0103 consume psihedelice f\u0103r\u0103 s\u0103 se fi plasat \u00eentr-o tradi\u021bie a \u00een\u021belepciunii \u2013 o comunitate de \u00eencredere care le poate oferi repere pentru de-centralizare din exterior \u0219i sfaturi \u00een\u021belepte despre modurile \u00een care pot procesa \u0219i utiliza aceste transform\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n Aici remarc\u0103m un alt aspect al crizei de sens: avem institu\u021bii ale informa\u021biilor, institu\u021bii ale cunoa\u0219terii cu tradi\u021bii \u0219i exper\u021bi respectabili ce pot oferi ghidaj, dar nu avem asemenea institu\u021bii pentru \u00een\u021belepciune. De\u0219i Siddhartha a parcurs acest traseu singur, iar noi, \u00een g\u00e2ndirea noastr\u0103 individualist\u0103, am putea privi acest lucru admirativ, Siddhartha spunea c\u0103 o comunitate este necesar\u0103 cultiv\u0103rii acestor st\u0103ri transformative.<\/p>\n\n\n\n Avem, astfel, o de-centralizare radical\u0103 ce poate oferi \u00een\u021belepciune. Aceasta nu e doar o schimbare a peisajului importan\u021bei, ci este o schimbare participativ\u0103 ce implic\u0103, nu doar, ma\u0219in\u0103ria cogni\u021biei, ci \u0219i a sinelui, \u0219i care aduce cu sine o schimbare a caracterului. Cunoa\u0219terea participativ\u0103 este cunoa\u0219terea prin conformare, ce se bazeaz\u0103 pe unicitatea rela\u021biei dintre obiect \u0219i cel ce cunoa\u0219te obiectul, oferind revela\u021bii reciproce. Exact asta e iubirea, o descoperirea mutual\u0103 accelerat\u0103 \u00eentr-un mod cuplat \u0219i continuu ce creeaz\u0103 o conformitate mutual\u0103. Iubirea poate fi cunoscut\u0103 doar particip\u00e2nd \u00een ea (precum cultura \u0219i limba). Putem vorbi, \u00een cazul cunoa\u0219terii participative, de o cunoa\u0219tere prin iubire.<\/p>\n\n\n\n Cum poate fi aceast\u0103 de-centralizare \u0219i transformare a sim\u021bului sinelui func\u021bional\u0103? Una din func\u021biile sinelui este aceea de a ac\u021biona ca un \u201elipici\u201d, put\u00e2nd face ca lucrurile relevante \u021bie s\u0103 fie relevante una alteia, lipindu-le la un loc. \u0218i, \u00een timp ce lipe\u0219ti lucruri la un loc, \u00ee\u021bi lipe\u0219ti \u0219i tu elementele din tine la un loc. Sinele este un set potent de func\u021bii de integrare \u0219i procesare prin complexificare. A spune c\u0103 ai un sine \u00eenseamn\u0103 s\u0103 ai un set sistematic de func\u021bii ce integreaz\u0103 (nu organizeaz\u0103, ci complexific\u0103) lucrurile la un loc.<\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 ma\u0219in\u0103rie central\u0103 cogni\u021biei (abilitatea de a g\u0103si sens \u00een lumea \u00eenconjur\u0103toare) ce lipe\u0219te lumea la un loc \u00een timp ce te lipe\u0219te \u0219i pe tine la un loc, aceast\u0103 ma\u0219in\u0103rie de complexificare a informa\u021biei, poate fi exaptat\u0103. Dac\u0103 iei aceast\u0103 ma\u0219in\u0103rie a integr\u0103rii, pe care o folose\u0219ti pentru a te integra \u2013 ce este concentrat\u0103 pe sine, spre a integra sinele \u2013 \u0219i o \u00eendrep\u021bi spre lumea exterioar\u0103, ar putea fi utilizat\u0103 pentru a ob\u021bine o integrare mai profund\u0103 a lumii, prin revela\u021bia pattern-urilor mai complexe. Toat\u0103 energia \u0219i ma\u0219ina\u021biunea ce era \u00eenc\u00e2lcit\u0103 \u00een sinele nostru ar fi, acum, \u00eendreptate spre lume, iar lumea ni se prezint\u0103 ca fiind vie \u0219i profund\u0103. Intimitatea pe care o ai cu cunoa\u0219terea de sine va fi similar\u0103 cu cea pe care o ai \u00een cunoa\u0219terea lumii \u0219i toat\u0103 acea energie p\u0103strat\u0103 \u00een procesarea egocentric\u0103 (Cine sunt? Ce fac? Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu mine? Etc.) va fi \u00eendreptat\u0103 spre lumea exterioar\u0103, \u00eentr-o de-centralizare radical\u0103.<\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 exaptare a proces\u0103rii din ego pentru a procesa lumea \u00eenconjur\u0103toare este cuplat\u0103 cu sentimentul de a te fi mutat \u00een modul de a fi \u0219i cu un mod radical de a-\u021bi aminti cine \u0219i ce e\u0219ti cu adev\u0103rat. Acum, avem toate elementele necesare (de-centralizarea, exaptarea ma\u0219in\u0103riei sinelui, prinderea optim\u0103 \u00een flow, con\u0219tientizarea constantelor) pentru a vedea cum opereaz\u0103 aceast\u0103 ma\u0219in\u0103rie c\u00e2nd producem un profil experen\u021bial de procesare \u00eentr-o stare de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n Pentru a \u00een\u021belege nivelul proces\u0103rii de informa\u021bii, trebuie s\u0103 ne \u00eendrept\u0103m aten\u021bia c\u0103tre inteligen\u021ba artificial\u0103 \u0219i \u201emachine learning\u201d, domenii \u00een care oamenii \u00eencearc\u0103 s\u0103 creeze ma\u0219ini capabile de a g\u0103si sensul lucrurilor. S\u0103 vedem ce strategii sunt folosite pentru a face ma\u0219inile s\u0103 fie mai bune la \u00eenv\u0103\u021bare.<\/p>\n\n\n\n Una din metode e folosirea de strategii perturbatoare, introducerea de elemente aleatorii \u00eentr-o re\u021bea neural\u0103 fiind esen\u021bial\u0103 pentru procesul de auto-optimizare. Problema cu care se confrunt\u0103 ma\u0219in\u0103riile puternice e c\u0103 identific\u0103 pattern-uri ce pot fi corela\u021bionale, utiliz\u00e2nd doar mostre ale lumii reale. Oamenii au inventat o \u00eentreag\u0103 disciplin\u0103 pentru a rezolva aceast\u0103 problema: statistica, ce se lupt\u0103 pentru g\u0103sirea unui r\u0103spuns \u00eentreb\u0103rii \u201ecum \u0219tiu dac\u0103 pattern-ul din mostra mea este identic\u0103 cu pattern-ul din lume?\u201d. Dac\u0103 aceste pattern-uri nu sunt identice, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 mostra pe care am folosit-o nu e reprezentativ\u0103.<\/p>\n\n\n\n Deseori, aceste re\u021bele neurale vor super-potrivi datele \u0219i vor identifica mult prea rigid un pattern din mostr\u0103 ce nu va putea fi generalizat (vezi \u00een figura de mai jos linia (1)). Statistica ne ajut\u0103 s\u0103 cre\u0103m \u201elinia cea mai potrivit\u0103\u201d(2) \u2013 care e posibil s\u0103 nu ating\u0103 nici-un punct din mostr\u0103 \u2013 printr-un proces numit \u201ecompresia datelor\u201d. <\/p>\n\n\n \u00cen \u0219tiin\u021b\u0103 este folosit\u0103 linia de date compresate pentru c\u0103 poate fi generalizat\u0103 \u0219i \u00een alte contexte (ea este adev\u0103rat\u0103 nu doar mostrei, ci \u0219i \u00eentregii popula\u021bii).<\/p>\n\n\n\n Re\u021bele neurale iau, deseori, calea exact\u0103 a datelor, cre\u00e2nd o func\u021bie care descrie perfect punctele, dar care nu se generalizeaz\u0103 pe \u00eentreaga popula\u021bie, exact datorit\u0103 faptului c\u0103 sunt at\u00e2t de puternice \u00een a genera func\u021bii complexe \u2013 fac super-potriviri. Ce e de f\u0103cut pentru a stopa aceste super-potriviri? Po\u021bi b\u0103ga zgomot \u00een sistem; po\u021bi s\u0103-l opre\u0219ti; po\u021bi s\u0103 \u0219tergi date; po\u021bi \u00eenchide noduri \u2013 pe scurt, po\u021bi perturba sistemul c\u00e2t mai mult posibil pentru a preveni super-potrivirea datelor (dar nici at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t s\u0103 sub-potriveasc\u0103, nereu\u0219ind s\u0103 identifice niciun pattern) \u0219i pentru a permite compresia. Compresia te ajut\u0103 s\u0103 g\u0103se\u0219ti constanta real\u0103, pattern-urile reale ce pot fi generalizate de-a lungul \u00eentregului context de varian\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n Vedem c\u0103 aceste sisteme trebuie s\u0103 se \u201emi\u0219te \u00een jurul\u201d informa\u021biei, trebuie s\u0103-\u0219i perturbe modul direct de a lucra, s\u0103 strice \u00eencadr\u0103rile, pentru a face \u00eencadr\u0103ri mai bune \u0219i pentru a g\u0103si acel punct de compromis \u00eentre varian\u021ba disruptiv\u0103 \u0219i compresie cu scopul de a detecta pattern-urile reale ce le va permite s\u0103 devin\u0103 mai bune la \u00eenv\u0103\u021bat.<\/p>\n\n\n\n Practic, trebuie s\u0103 ai strategii perturbatoare c\u00e2nd faci detec\u021bie puternic\u0103 de pattern-uri \u2013 acela\u0219i lucru put\u00e2nd fi observat \u0219i la oamenii care \u00eencearc\u0103 atingerea unei st\u0103ri de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103. Acesta e, de asemenea, \u0219i motivul pentru care apartenen\u021ba la o tradi\u021bie este necesar\u0103, aceasta put\u00e2nd oferi ajutor \u00een detec\u021bia pattern-urilor, poate introduce, la nevoie, perturb\u0103ri \u0219i te poate ghida \u00een modul \u00een care te \u201emi\u0219ti\u201d pentru a g\u0103si punctul optim.<\/p>\n\n\n\n Dar ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een creier, \u00een tot acest timp \u00een care ma\u0219in\u0103riile noastre interne produc compresia pentru a g\u0103si pattern-uri masive de constan\u021b\u0103? Ini\u021bial, este remarcat\u0103 activitate crescut\u0103 \u00een cortexul frontal \u0219i parietal \u2013 acestea sunt asociate cu inteligen\u021ba general\u0103 \u2013 \u00een timpul g\u0103sirii sensului lucrurilor \u0219i a calibr\u0103rii prinderii optime, dup\u0103 care devin hipo-active.<\/p>\n\n\n \u00cen timpul acestei activit\u0103\u021bi crescute \u00een cortexurile frontale \u0219i parietale, este observat\u0103 o activitate crescut\u0103 \u0219i \u00een talamus \u2013 partea creierului care integreaz\u0103 diverse informa\u021bii la un loc.<\/p>\n\n\n\n Revenind acum la strategiile perturbatoare, s-a observat c\u0103 cu c\u00e2t este schimbarea perturbatoare mai mare, cu at\u00e2t e mai puternic\u0103 experien\u021ba \u201etrezirii\u201d. Putem observa acela\u0219i lucru \u0219i \u00een revela\u021bie, \u00een care folose\u0219ti \u00eentreaga ma\u0219in\u0103rie pentru a \u00eencadra informa\u021bia dup\u0103 care trebuie s\u0103 o perturbi radical pentru a o rupe declan\u0219\u00e2nd o re-auto-organizare a sistemului.<\/p>\n\n\n\n S\u0103 lu\u0103m, ca exemplu, experien\u021bele psihedelice bazate pe psilocibin\u0103. Psilocibina \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te METASTABILITATEA \u00een creier, metastabilitatea fiind starea creierului \u00een care acesta face complexific\u0103ri (\u00een mod normal, creierul face integr\u0103ri sau segreg\u0103ri \u2013 diferen\u021bieri). Dar sub efectul psilocibinei, creierul face simultan aceste procese de integrare \u0219i segregare, \u00eentr-un proces de complexificare masiv\u0103. Un exemplu de complexificare este ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een dezvoltarea embrionului, \u00een care celulele se separ\u0103 (segregare) dar se \u0219i integreaz\u0103 \u2013 omul este complex pentru c\u0103 este, deopotriv\u0103, \u0219i bine integrat \u0219i bine diferen\u021biat.<\/p>\n\n\n\n Complexificarea ofer\u0103 noi func\u021bii \u0219i abilit\u0103\u021bi, put\u00e2nd face lucruri ca adult pe care nu le puteai face ca zigot. Pentru c\u0103 e\u0219ti puternic diferen\u021biat po\u021bi face multe lucruri diferite, dar pentru c\u0103 e\u0219ti \u0219i puternic integrat, nu te descompui ca sistem, put\u00e2nd face acele lucruri \u00eentr-un mod coordonat. Modul \u00een care cre\u0219ti \u0219i transcenzi sinele ca sistem se face printr-un proces de complexificare.<\/p>\n\n\n\n Psilocibina, pun\u00e2ndu-\u021bi creierul \u00een metastabilitate, \u00eel ajut\u0103 s\u0103 complexifice \u0219i s\u0103 nasc\u0103 noi abilit\u0103\u021bi, ce \u00ee\u021bi vor permite s\u0103 vezi lumea (integrare masiv\u0103) \u00eentr-un bob de nisip (diferen\u021biere masiv\u0103).<\/p>\n\n\n\n Dar cum r\u0103m\u00e2ne cu teoria prescriptiv\u0103? Sunt aceste st\u0103ri de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103, de fapt, ghiduri bune pentru transformare, \u0219i sunt ele justificabile? Trebuie, mai \u00eent\u00e2i, s\u0103 introducem o no\u021biune: \u201ePLAUZIBILITATE\u201d. Plauzibilitatea este central\u0103 modului \u00een care determin\u0103m c\u00e2t de real este ceva.<\/p>\n\n\n\n Plauzibilitatea are dou\u0103 sensuri: poate fi un sinonim pentru \u201efoarte probabil\u201d \u2013 nu vom folosi aceste sens \u00een cele ce urmeaz\u0103 \u2013 sau poate fi un sinonim pentru \u201eare sens\u201d, \u201era\u021bional valid\u201d sau \u201edemn de luat \u00een seam\u0103 \u00een mod serios\u201d. De cele mai multe ori, nu \u00ee\u021bi po\u021bi baza ac\u021biunile pe certitudini, ci pe plauzibilit\u0103\u021bi. Dar a face ceva \u201eplauzibil\u201d presupune existen\u021ba unei \u201ecredibilit\u0103\u021bi\u201d sau a unui \u201egrad ridicat de \u00eencredere\u201d. Consider\u0103m o anumit\u0103 propunere, un construct sau un anumit mod de a modela lumea ca fiind de \u00eencredere dac\u0103 este sus\u021binut de mai multe dovezi independente, dar convergente.<\/p>\n\n\n\n De exemplu, vei considera mai real\u0103 informa\u021bia care vine de la mai multe sim\u021buri dec\u00e2t cea care vine de la unul singur. Dac\u0103 doar v\u0103d ceva, este o \u0219ans\u0103 bun\u0103 s\u0103 fie o iluzie cauzat\u0103 de subiectivitatea vederii; dar dac\u0103 o v\u0103d, o ating, o miros \u0219i o aud, \u0219ansele ca fiecare sim\u021b independent s\u0103 produc\u0103 o iluzie este redus\u0103 dramatic. Faptul c\u0103 toate sim\u021burile \u00eemi spun acela\u0219i lucru nu \u00eemi ofer\u0103 certitudine, dar creeaz\u0103 credibilitate \u0219i \u00eencredere, reduc\u00e2nd probabilitatea ca eu s\u0103 fiu auto-iluzionat. Foarte important de notat este faptul c\u0103 aceast\u0103 probabilitate ridicat\u0103 nu este totuna cu certitudinea. Exist\u0103 o form\u0103 de schizofrenie \u00een care oamenii nu doar c\u0103 aud voci, ci v\u0103d \u0219i oamenii ce produc aceste voci, iar c\u00e2nd vor s\u0103 ating\u0103 persoana au \u0219i o iluzie tactil\u0103. E greu s\u0103 convingi acei oameni c\u0103 ceea ce simt nu e real, tocmai pentru c\u0103 aceste sim\u021buri creeaz\u0103 credibilitate.<\/p>\n\n\n\n Tocmai de aceea \u0219tiin\u021bei \u00eei plac numerele, ele permi\u021b\u00e2ndu-ne s\u0103 reunim sim\u021burile (po\u021bi vedea 3 \u2013 III trei linii \u2013<\/em>, po\u021bi atinge 3 \u2013 trei pixuri pe mas\u0103 \u2013 \u0219i po\u021bi auzi 3 \u2013 trei b\u0103t\u0103i din palme). Cuantificarea ne permite s\u0103 amplific\u0103m credibilitatea informa\u021biei pe care o colect\u0103m \u0219i s\u0103 reducem la nivel de \u0219ans\u0103 c\u0103 ceea ce primim, m\u0103sur\u0103m sau model\u0103m este un produs al auto-iluzion\u0103rii. Dar este credibilitatea destul\u0103 pentru a produce plauzibilitate? Nu!<\/p>\n\n\n\n Sim\u021burile converg spre o stare de procesare \u00een care nu privim doar \u00eenapoi, la cum am ob\u021binut datele, ci \u0219i \u00eenainte, la ce putem face cu ele. Ce ne dorim, de fapt, este un model ce poate fi aplicat c\u00e2t mai multor domenii noi \u00eentr-un mod ce ne va deschide lumea. C\u00e2nd un asemenea efort are succes, spunem c\u0103 acel model sau \u201eteorie\u201d este \u201eelegant\u0103\u201d \u2013 este at\u00e2t de adaptiv\u0103 \u00eenc\u00e2t poate fi folosit\u0103 \u00een multe alte domenii. Acum, precum convergen\u021ba duce la credibilitate, la fel \u0219i elegan\u021ba duce la putere (a modelului, teoriei). Sunt aceste elemente destule pentru plauzibilitate? Nu!<\/p>\n\n\n\n Modul de procesare trebuie s\u0103 fie c\u00e2t mai fluent, procesarea trebuind s\u0103 poat\u0103 fi folosit\u0103 pe loc, de c\u0103tre tine, \u0219i trebuie s\u0103 poat\u0103 fi internalizat\u0103. C\u00e2nd ob\u021bii toate aceste elemente \u2013 fluen\u021b\u0103, convergen\u021b\u0103 \u0219i elegan\u021b\u0103 \u2013 trebuie s\u0103 g\u0103se\u0219ti un echilibru \u00eentre convergen\u021b\u0103 \u0219i elegan\u021b\u0103. De ce? Dac\u0103 am mult\u0103 convergen\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 prea mult\u0103 elegan\u021b\u0103, modelul rezultat este trivial (propozi\u021biile triviale sunt adev\u0103rate dar nu au putere \u0219i nu transform\u0103). La polul opus, pu\u021bin\u0103 convergen\u021b\u0103 cu mult\u0103 promisiune de putere produc teorii greu de crezut \u2013 teoriile conspira\u021bioniste cad \u00een aceast\u0103 categorie, pentru c\u0103 dac\u0103 ar fi adev\u0103rate ar putea explica multe, \u00eens\u0103 problema lor e c\u0103 sunt prea pu\u021bine dovezi de \u00eencredere care s\u0103 sus\u021bin\u0103 ideile propuse.<\/p>\n\n\n\n Optim, vrem s\u0103 avem o promisiune de putere mare \u00een tandem cu o credibilitate ridicat\u0103 a modelului pe care \u00eel producem. C\u00e2nd acest \u00eentreg sistem este pus la punct, ceea ce producem este plauzibil \u2013 convergen\u021b\u0103 mare, elegan\u021b\u0103 ridicat\u0103 \u0219i fluen\u021b\u0103 eficient\u0103 \u2013 iar ideea rezultat\u0103 este profund\u0103. Ce vedem aici este c\u0103, pe baza acestui model \u2013 convergen\u021b\u0103, elegan\u021b\u0103, fluen\u021b\u0103 \u2013 creierul face o evaluare a plauzibilit\u0103\u021bii proces\u0103rii lui c\u00e2nd se afl\u0103 \u00eentr-o stare de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n Ce putem vedea, deci, \u00een st\u0103rile de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103? De-automatizarea \u0219i descentralizare folosite ca strategii de a reduce bias-ul \u2013 convergen\u021b\u0103 \u2013, fluen\u021b\u0103 \u00een procesare rezultat\u0103 dintr-o prindere optim\u0103 cursiv\u0103 \u2013 fluen\u021b\u0103 \u2013 \u0219i g\u0103sirea unui punct de nexus prin complexificarea proces\u0103rii \u0219i exaptarea ma\u0219in\u0103riei (revela\u021biilor \u0219i a sinelui) \u00een care sunt generate noi abilit\u0103\u021bi \u2013 elegan\u021b\u0103. Creierul se afl\u0103 \u00eentr-o stare \u00een care prime\u0219te informa\u021bii care \u00eei spun c\u0103 procesarea pe care o face este c\u00e2t se poate de credibil\u0103, este foarte puternic\u0103 \u0219i extrem de fluent\u0103, deci ceea ce rezult\u0103 este c\u00e2t se poate de plauzibil.<\/p>\n\n\n\n Plauzibilitatea nu e certitudine, dar trebuie s\u0103 ne baz\u0103m pe plauzibilitate, pentru c\u0103, \u00een majoritatea proces\u0103rilor pe care le faci, nu po\u021bi avea certitudine. Nici \u0219tiin\u021ba nu ofer\u0103 certitudine (istoric, majoritatea teoriilor au fost invalidate), dar ea nu e valoroas\u0103 pentru c\u0103 ofer\u0103 \u201eadev\u0103ruri\u201d, ci pentru c\u0103 ne ofer\u0103 plauzibilit\u0103\u021bi ce se auto-corecteaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n De exemplu, \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 nu testez orice ipotez\u0103 care \u00eemi vine \u00een minte \u2013 \u201edac\u0103 adun destule broa\u0219te, pot influen\u021ba alegerile din Australia\u201d. Acest tip de ipoteze sunt ridicole \u0219i absurde, fiind ipoteze f\u0103r\u0103 sens \u2013 tradus prin \u201eo voi elimina pentru c\u0103 este implauzibil\u0103\u201d. C\u00e2nd rulez un experiment, trebuie s\u0103 fiu, mereu, la explica\u021bii alternative ce pot explica fenomenul studiat. Inferez cea mai bun\u0103 explica\u021bie dup\u0103 ce voi fi pus \u00een competi\u021bie toate explica\u021biile alternative, iar cea care va oferi cea mai bun\u0103 explica\u021bie a fenomenului o voi alege ca fiind explica\u021bia real\u0103. Singurul mod \u00een care pot ob\u021bine certitudinea este prin verificarea tuturor explica\u021biilor alternative, ceea ce e imposibil, fiind o infinitate de explica\u021bii posibile, \u0219i de aceea nu exist\u0103 certitudini \u0219tiin\u021bifice. Dar \u0219tiin\u021ba avanseaz\u0103 prin g\u0103sirea unor noi explica\u021bii ce le \u00eenving pe cele vechi \u0219i le \u00eenlocuiesc. \u0218tiin\u021ba depinde de judecata plauzibilit\u0103\u021bii, de la alegerea ipotezelor, la alegerea variabilelor controlabile \u0219i p\u00e2n\u0103 la interpretarea datelor ob\u021binute experimental \u2013 cum num\u0103rul de interpret\u0103ri a rezultatelor este, de asemenea, infinit, generez cea mai plauzibil\u0103 interpretare. Creierul nostru caut\u0103 aceast\u0103 plauzibilitate, ea fiind indispensabil\u0103 g\u0103sirii pattern-urilor reale din lume.<\/p>\n\n\n\n S\u0103 punem toate informa\u021biile la un loc acum. Starea de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 este o optimizare a proces\u0103rii ce vine cu o senza\u021bie de \u00eenalt\u0103-plauzibilitate \u0219i care se bazeaz\u0103 pe procese fundamentale precum prinderea optim\u0103 \u00een judecata unui lucru \u0219i o formulare c\u00e2t mai bun\u0103 a problemei ce urmeaz\u0103 s\u0103 fie rezolvat\u0103. De asemenea, are un caracter indispensabil, ea baz\u00e2ndu-se pe ma\u0219in\u0103ria plauzibilit\u0103\u021bii, \u0219i este optim\u0103 \u00een ceea ce prive\u0219te ob\u021binerea celei mai bune func\u021bion\u0103ri posibile a persoanei. \u00cen plus, este prioritar\u0103 prin importan\u021ba pe care o are, lucr\u00e2nd cu fundamentele oric\u0103rui proces cognitiv. Putem concluziona, deci, c\u0103 st\u0103rile de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 sunt ghiduri bune dac\u0103 sunt plasate \u00eentr-o practic\u0103 sapien\u021bial\u0103 a unei tradi\u021bii sapien\u021biale.<\/p>\n\n\n\n Aceste st\u0103ri reprezint\u0103 ghiduri bune pentru modurile \u00een care te po\u021bi transforma \u0219i \u00een care po\u021bi cultiva \u00een\u021belepciunea pentru a vedea prin auto-am\u0103giri (auto-iluzii). Uneori, oamenii reveni\u021bi din aceste st\u0103ri fac declara\u021bii asupra naturii reale a lumii care sunt, de cele mai multe ori, bizare, iar ceea ce spun este, \u00een mare parte, inutil pentru ceilal\u021bi oameni. Asta pentru c\u0103 \u00eentr-o astfel de stare nu vorbim de cunoa\u0219tere propozi\u021bional\u0103, ci de o transformare prin cunoa\u0219tere participativ\u0103, \u00een urma c\u0103reia nu ob\u021bii cuno\u0219tin\u021be metafizice secrete, ci practici \u00een\u021belepte.<\/p>\n\n\n\n \u00cen practic\u0103, trebuie s\u0103 lu\u0103m \u00een\u021belepciunea din aceste st\u0103ri de \u00eenalt\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i s\u0103 o \u00eembr\u0103c\u0103m \u00eentr-un discurs ra\u021bional \u2013 s\u0103 nu confund\u0103m, totu\u0219i, ra\u021bionalul \u00een\u021belepciunii cu ra\u021bionalul cunoa\u0219terii \u2013 , \u00eentr-o metafizic\u0103 independent construit\u0103 prin \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i filosofie \u2013 doar prin punerea celor dou\u0103 \u00eempreun\u0103 putem extrage ceea ce aceste st\u0103ri ne pot oferi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" S\u0103 ne \u00eentoarcem, acum, la \u0219tiin\u021bele cognitive \u0219i leg\u0103tura lor cu aceste st\u0103ri alterate de con\u0219tiin\u021b\u0103. De ce caut\u0103 oamenii aceste st\u0103ri alterate de con\u0219tiin\u021b\u0103? De ce tr\u0103im \u00een prezent o revolu\u021bie a mindfullness-ului \u0219i a consumul de psihedelice? Unul din motive ar fi pentru c\u0103 acestea func\u021bioneaz\u0103 prin declan\u0219area acestor st\u0103ri alterate de con\u0219tiin\u021b\u0103. […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":604,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[70],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/378"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=378"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/378\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":707,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/378\/revisions\/707"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/604"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=378"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=378"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=378"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-38.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-37.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-36.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-35.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-6.png\")
, mergem simultan spre gestalt (cuv\u00e2nt) \u0219i spre elemente (litere).<\/p>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-34.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-33.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n