![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-41.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\nSiddhartha Gautama scoat\u0103 din via\u021ba b\u0103iatului toate acele lucruri care ar fi putut s\u0103-i declan\u0219eze interesul pentru via\u021ba religioas\u0103. El aranjeaz\u0103 lucrurile \u00een palat \u00eentr-o manier\u0103 \u00een care Siddhartha s\u0103 nu vad\u0103 nimic \u00eengrijor\u0103tor: era mereu \u00eenconjurat de femei frumoase, m\u00e2ncare din bel\u0219ug \u0219i acces la tot ceea ce \u00ee\u0219i dorea.<\/p>\n\n\n\n S\u0103 facem o pauz\u0103 pentru o scurt\u0103 analiza a acestei vie\u021bi la palat. Marcus Aurelius spunea \u201ee posibil s\u0103 fii fericit chiar \u0219i \u00eentr-un palat\u201d \u0219i putem vedea cum Revolu\u021bia Axial\u0103 este \u00een antiteza cu acest stil de via\u021b\u0103. Palatul reprezint\u0103 un anumit mod existen\u021bial, ideea palatului fiind o form\u0103 mitologic\u0103 de a prezenta acest mod. Erich Fromm ne vorbe\u0219te despre dou\u0103 moduri existen\u021biale cu care toat\u0103 lumea se confrunt\u0103, organizate \u00een jurul a dou\u0103 tipuri de nevoi: \u201eNEVOI DE A AVEA\u201d ce duc la un \u201eMOD DE A AVEA\u201d \u0219i \u201eNEVOI DE A FI\u201d ce nasc un \u201eMOD DE A FI\u201d.<\/p>\n\n\n\n Nevoile de a avea sunt nevoi satisf\u0103cute prin de\u021binerea (a avea) de lucruri. Satisfacerea acestor nevoi se face prin categorisirea eficient\u0103 a lucrurilor \u0219i prin controlul lor direct. Avem, deci, de-a face cu o \u00een\u021belegere \u201ecategoric\u0103\u201d a lucrurilor. De exemplu, am o can\u0103 ce func\u021bioneaz\u0103 ca orice alt\u0103 can\u0103 ce \u00eemi \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te capacitatea de a controla lucruri \u2013 am o reprezentare categoric\u0103 orientat\u0103 spre a-mi oferi abilitatea de a controla eficient lucruri \u2013 \u00een acest caz, apa.<\/p>\n\n\n\n Acest mod existen\u021bial presupune o rela\u021bie cu lucrurile de tip \u201eEu \u2013 Lucru\u201d, acel lucru av\u00e2nd o identitate prin \u00eencadrarea lui \u00eentr-o categorie. Pentru a satisface \u201enevoia de a avea\u201d m\u0103 bazez pe inteligen\u021b\u0103 \u0219i pe abilit\u0103\u021bile mele de a controla \u0219i manipula lucruri \u00een scopul rezolv\u0103rii unei probleme (de exemplu, trebuie s\u0103 beau ap\u0103). Vedem, astfel, c\u0103 acest mod de a avea este un mod necesar \u0219i indispensabil existen\u021bei noastre.<\/p>\n\n\n\n \u00cen \u201emodul de a fi\u201d nevoile sunt satisf\u0103cute atunci c\u00e2nd \u201edevii ceva\u201d, nu prin \u201ea avea ceva\u201d, aceste nevoi fiind de dezvoltare. De exemplu, trebuie s\u0103 devii adult sau trebuie s\u0103 devii virtuos. Aceste nevoi sunt legate de sensul pe care \u00eel dai existen\u021bei tale, rela\u021bia cu ceea ce vrei s\u0103 devii nefiind una categoric\u0103, ci \u201eexpresiv\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n Spre exemplu, atunci c\u00e2nd iube\u0219ti pe cineva e\u0219ti cuprins de o nevoie de a fi mai bun, \u00eencerci s\u0103 devii mai bun, s\u0103 oferi persoanei iubite ocazia de a deveni mai bun\u0103, \u00eencerci s\u0103-\u021bi satisfaci nevoile de sens \u0219i maturitate, de dezvoltare \u0219i de cre\u0219tere. Iat\u0103 de ce alerg\u0103m dup\u0103 iubire. C\u00e2nd iube\u0219ti \u0219i e\u0219ti iubit, e\u0219ti \u00eentr-o rela\u021bie de dezvoltare mutual\u0103, de realizare mutual\u0103, iubirea fiind un proces, precum ANAGOGE, de realizare reciproc\u0103. Rela\u021bia \u00een iubire nu este una categoric\u0103 pentru c\u0103 nu po\u021bi spune \u201ee\u0219ti o fat\u0103 minunat\u0103 pentru c\u0103 e\u0219ti precum celelalte fete \u0219i te pot \u00eenlocui u\u0219or, \u0219i pentru c\u0103 \u0219tiu cum s\u0103 te controlez \u0219i s\u0103 te manipulez\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u00cen modul de a fi nu faci categorii \u0219i nu \u00eencerci s\u0103 controlezi, ci \u00eencerci s\u0103 iei parte \u00eentr-o realizare reciproc\u0103. Rela\u021bia cu lucrurile este de tipul \u201eEu \u2013 Tu\u201d, iar rezolvarea problemelor nu se face prin inteligen\u021b\u0103, ci prin \u201era\u021biune\u201d \u2013 nu \u00eencerc s\u0103 scap de probleme, ci \u00eencerc s\u0103 le fac s\u0103 aib\u0103 sens, s\u0103 le fac s\u0103 conteze.<\/p>\n\n\n\n Revenind la \u201ePalat\u201d. A tr\u0103i \u00een palat \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00eencerci s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti doar \u00een modul de a avea, iar una din problemele pe care le expune Fromm este c\u0103 ne \u00eencurc\u0103m \u00eentre aceste dou\u0103 moduri, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 satisfacem nevoile de a fi \u00een modul de a avea \u0219i suferim, astfel, de \u201eCONFUZIE MODAL\u0102\u201d. Ca exemplu, hai s\u0103 observ\u0103m c\u00e2t de mult cultura \u00een care tr\u0103im este organizat\u0103 \u00een acest fel, pentru a servi intereselor pie\u021bei. Dac\u0103 eu te pot face confuz astfel \u00eenc\u00e2t tu s\u0103 \u00eencerci s\u0103-\u021bi satisfaci nevoile de a fi \u00een modul de a avea, atunci \u00ee\u021bi pot vinde nenum\u0103rate lucruri pe care, poate, altfel nu \u021bi le-ai dori \u2013 de exemplu, vrei s\u0103 fii matur? Cump\u0103r\u0103 o ma\u0219in\u0103. Vrei iubire? Iat\u0103 c\u00e2t sex po\u021bi avea cump\u0103r\u00e2nd produsul X.<\/p>\n\n\n\n Dar aceast\u0103 confuzie modal\u0103 na\u0219te o confuzie existen\u021bial\u0103 profund\u0103. Observ\u00e2nd c\u0103 nevoile tale de a fi r\u0103m\u00e2n \u00een continuare nesatisf\u0103cute de\u0219i \u201eai\u201d tot ceea ce \u021bi s-a v\u00e2ndut, porne\u0219ti \u00eentr-o c\u0103utare \u0219i mai acerb\u0103 a lucrurilor pe care le po\u021bi avea pentru a umple golul existen\u021bial din tine (sim\u021bi c\u0103 ma\u0219ina nu te-a f\u0103cut mai matur, a\u0219a c\u0103 vrei s\u0103 cumperi \u0219i mai multe ma\u0219ini, sau ma\u0219ini mai scumpe). Cu c\u00e2t lumea corporatist\u0103, a marketing-ului, te convinge mai bine s\u0103-\u021bi satisfaci nevoile de a fi \u00een modul de a avea, cu at\u00e2t mai eficient\u0103 va fi \u00een a-\u021bi induce confuzia modal\u0103 pentru a-\u021bi vinde mai multe lucruri. Pe m\u0103sur\u0103 ce identitatea ta devine tot mai mult un instrument politic \u0219i economic, o comoditate ce trebuie \u00een\u021beleas\u0103 categoric \u0219i manipulat\u0103, vei fi tot mai susceptibil la a dori s\u0103 \u201eai\u201d lucrurile \u0219i ideologiile pe care al\u021bii vor s\u0103 le v\u00e2nd\u0103.<\/p>\n\n\n\n Via\u021ba la Palat este un mit, \u00een adev\u0103ratul sens al cuv\u00e2ntului, reprezent\u00e2nd confuzia modal\u0103 \u2013 mitul \u00eencerc\u0103rii de a-\u021bi tr\u0103i \u00eentreaga via\u021b\u0103 \u00een \u201emodul de a avea\u201d. Dar Siddhartha va p\u0103r\u0103si palatul, iar modul \u00een care face acest pas ne va ar\u0103ta cum putem dep\u0103\u0219i confuzia modal\u0103.<\/p>\n\n\n\n La un moment dat, Siddhartha hot\u0103r\u0103\u0219te s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 palatul ca s\u0103 vad\u0103 ce e \u00een afara lui. Se urc\u0103 \u00een calea\u0219c\u0103 cu vizitiul Chandra \u2013 care, cumva, \u00een aceast\u0103 poveste nu \u0219tie de regula regelui de a-l izola pe fiul s\u0103u de orice lucru care l-ar putea \u00eengrijora \u2013 \u0219i porne\u0219te \u00een explorarea \u00eemprejurimilor. Plimb\u00e2ndu-se, vede un om bolnav \u0219i este cuprins de agita\u021bie:<\/p>\n\n\n\n \u201eCe e cu acel om?\u201d<\/p>\n\n\n\n Chandra \u00eei r\u0103spunde, simplu: \u201ee bolnav\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u201eCe a f\u0103cut s\u0103 merite asta?\u201d<\/p>\n\n\n\n \u201eNimic, toat\u0103 lumea se \u00eemboln\u0103ve\u0219te.\u201d<\/p>\n\n\n\n \u201e\u0218i eu m\u0103 pot \u00eemboln\u0103vi?\u201d<\/p>\n\n\n\n \u201eDesigur!\u201d<\/p>\n\n\n\n \u201eHai s\u0103 plec\u0103m, nu mai vreau s\u0103 v\u0103d a\u0219a ceva!\u201d<\/p>\n\n\n\n Pe drum v\u0103d, apoi, un b\u0103tr\u00e2n, iar Siddhartha \u00eentreab\u0103:<\/p>\n\n\n\n \u201eStai! Omul \u0103la e \u0219i el bolnav?\u201d<\/p>\n\n\n\n \u201eNu, e b\u0103tr\u00e2n.\u201d<\/p>\n\n\n\n \u201eCum adic\u0103?\u201d<\/p>\n\n\n\n \u201eAsta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 tuturor oamenilor cu trecerea timpului.\u201d<\/p>\n\n\n\n Absolut \u00eenfrico\u0219at de ce a v\u0103zut, porne\u0219te spre palat. \u2013 dar odat\u0103 disipat\u0103 confuzia, nu te mai po\u021bi \u00eentoarce in ea. Pe drumul spre palat, \u00eent\u00e2lne\u0219te cu cortegiu funerar \u0219i vede cadavrul.<\/p>\n\n\n\n \u201eOmul acela e bolnav?\u201d<\/p>\n\n\n\n \u201eNu, e mort.\u201d<\/p>\n\n\n\n \u201eCe? De ce?\u201d<\/p>\n\n\n\n \u201ePentru c\u0103, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 tuturor.\u201d<\/p>\n\n\n\n Modul lui de a avea este acum distrus, iar Siddhartha cade \u00eentr-o criz\u0103 existen\u021bial\u0103. Siddhartha \u00eei ordon\u0103 lui Chandra s\u0103 \u00eel duc\u0103 imediat la palat, pentru a-\u0219i rec\u0103p\u0103ta veselia prin modul de a avea. Dar pe drum se \u00eent\u00e2lne\u0219te cu un alt om ce renun\u021base la palat \u0219i care era cuprins de o lini\u0219te profund\u0103, iar contrastul dintre starea lui interioar\u0103 (agita\u021bia crizei) \u0219i lini\u0219tea pe care o vede \u00een acel om \u00eei st\u00e2rne\u0219te curiozitatea:<\/p>\n\n\n\n \u201eCine e acest om?\u201d<\/p>\n\n\n\n \u201eEste un ascet, un pribeag.\u201d \u2013 iar acest ascet, \u00een mitologia Budist\u0103, reprezint\u0103 \u00eentruparea modului de a fi, o persoan\u0103 care a atins pacea interioar\u0103.<\/p>\n\n\n\n Siddhartha se \u00eentoarce la palat cu aceste patru \u00eent\u00e2lniri \u00eenc\u0103 vii \u00een mintea lui, \u00eens\u0103 nu reg\u0103se\u0219te pacea pe care o avusese \u00eenainte pentru c\u0103 nu se poate \u00eentoarce \u00een \u201epalat\u201d.<\/p>\n\n\n\n S\u0103 ne g\u00e2ndim, pu\u021bin, la sensul dublu al cuv\u00e2ntului \u201eDEZILUZIONARE\u201d: de obicei ne referim la cineva deziluzionat ca fiind \u00eentr-o stare ce se \u00eendreapt\u0103 spre disperare, triste\u021be datorat\u0103 unei pierderi \u2013 o stare, evident, negativ\u0103. Dar sensul lui original etimologic este \u201epierderea iluziei\u201d, o idee profund axial\u0103.<\/p>\n\n\n\n Siddhartha pierde iluzia imortalit\u0103\u021bii \u0219i sentimentul de apartenen\u021b\u0103 pe care \u00eel avea \u00een palat, sim\u021bind c\u0103 locul lui nu mai e acolo \u2013 odat\u0103 disipat\u0103 confuzia modal\u0103, nu te mai po\u021bi \u00eentoarce \u00een aceast\u0103 stare, deziluzionarea fiind ireversibil\u0103. Deziluzionat fiind, Siddhartha decide s\u0103 plece, decizia fiind f\u0103cut\u0103 \u0219i mai grea av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 asta presupunea s\u0103 \u00ee\u0219i abandoneze familia (so\u021bia \u0219i un copil). Putem critica din punct de vedere etic aceast\u0103 decizie, dar mitul sus\u021bine c\u0103 via\u021ba moral\u0103 este construit\u0103 pe ceva mai profund dec\u00e2t responsabilit\u0103\u021bile cotidiene. Aceste responsabilit\u0103\u021bi pot deveni absurde \u00eentr-o lume \u00een care \u021bi-ai pierdut sensul, iar moralitatea este construit\u0103 \u0219i depinde de o via\u021b\u0103 \u00eenc\u0103rcat\u0103 de sens.<\/p>\n\n\n\n Siddhartha se tunde, p\u0103r\u0103se\u0219te palatul, se duce \u00een p\u0103dure \u0219i urmeaz\u0103 calea asce\u021bilor (a celor care au renun\u021bat la modul de a avea), \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o solu\u021bie pentru frica \u0219i tulburarea ce \u00eenc\u0103 ardeau \u00een el. Cunoa\u0219te numero\u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103tori \u0219i \u00eenva\u021b\u0103 numeroase abord\u0103ri, dar ajunge \u00eentr-un punct problematic: de\u0219i a p\u0103r\u0103sit palatul, simte c\u0103 \u00eentr-un anumit mod nu l-a p\u0103r\u0103sit \u2013 nu a renun\u021bat la modul de a avea \u2013 \u00eenc\u0103 duc\u00e2nd \u00een el confuzia. El urmeaz\u0103 calea ascetismului, \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i expun\u0103 corpul la durere \u0219i teste grele, dorind s\u0103-l supun\u0103 complet. Practic\u0103 deci auto-refuzul, g\u00e2ndindu-se c\u0103 dac\u0103 palatul reprezenta auto-indulgen\u021ba, de ce nu ar fi auto-refuzul solu\u021bia? Se \u00eenfometeaz\u0103 p\u00e2n\u0103 devine fantomatic \u0219i anemic, dar \u00een continuare simte c\u0103 solu\u021bia aceasta nu func\u021bioneaz\u0103 \u2013 a \u00eencerca s\u0103 anihilezi sinele presupune ca \u00eenc\u0103 s\u0103 ai (s\u0103 de\u021bii) un sine, deci e\u0219ti, \u00eenc\u0103, \u00een modul de a avea, schimb\u00e2nd doar modul de a avea lucruri, \u00een modul de a te avea pe sine.<\/p>\n\n\n\n Este, deci, \u00eenc\u0103 \u00een confuzie modal\u0103 din cauz\u0103 c\u0103 nu poate s\u0103 ias\u0103 din paradigma modului de a avea, auto-refuzul nefiind altceva dec\u00e2t un aspect al acestei confuzii (precum este \u0219i auto-indulgen\u021ba), iar el vrea nu doar negarea auto-indulgen\u021bei, ci transcenderea acesteia \u2013 c\u00e2nd negi ceva, nu schimbi \u00eencadrarea \u00een care prive\u0219ti acel ceva.<\/p>\n\n\n\n Siddhartha st\u0103 pe malul unui r\u00e2u aproape le\u0219inat, c\u00e2nd pe-acolo trece o barc\u0103 \u00een care un muzician c\u00e2nt\u0103 la un instrument cu coarde, \u0219i pe care \u00eel aude spun\u00e2ndu-i unui \u00eenv\u0103\u021b\u0103cel: \u201eNu! Ascult\u0103-m\u0103! Corzile nu trebuie s\u0103 fie nici prea str\u00e2nse, nici l\u0103sate prea moi. Prea str\u00e2ns e la fel de r\u0103u ca prea moale!\u201d. \u2013 \u0219i nu putem s\u0103 nu remarc\u0103m asem\u0103narea cu ideea Aristotelian\u0103 a Medianei de Aur \u2013 \u0219i astfel, Siddhartha, descoper\u0103 Calea de Mijloc \u2013 nu \u00een sens de compromis, ci ca o reformare radical\u0103.<\/p>\n\n\n\n Calea de Mijloc presupune transcenderea modului de a avea, resping\u00e2nd at\u00e2t auto-indulgen\u021ba, c\u00e2t \u0219i auto-refuzul. Precum flow<\/em>-ul presupune optimizarea contactului cu realitatea, modul de a fi presupune a fi conectat \u00eentr-un mod corect. Dup\u0103 ce cade \u00een ap\u0103 \u0219i e salvat de o feti\u021b\u0103, Siddhartha are o revela\u021bie: trebuie s\u0103 urmeze Calea de Mijloc, trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un mod de a-\u0219i optimiza cogni\u021bia pentru a-i permite transcenden\u021ba \u0219i redescoperirea acelui mod existen\u021bial ce \u00eei lipsea, modul pe care \u00eel v\u0103zuse \u00een ochii ascetului.<\/p>\n\n\n\n Cuv\u00e2ntul \u201eSATI\u201d \u00eenseamn\u0103 a-\u021bi aminti, dar nu o simpl\u0103 idee. SATI presupune a aduce \u00een minte o amintire modal\u0103, a-\u021bi aminti un mod de a fi uitat, presupune o restructurare a fiin\u021bei conform\u0103 acelui mod de a fi amintit. De exemplu, c\u00e2nd te \u00eentorci \u00eentr-un loc \u00een care nu ai mai fost de mult, \u00ee\u021bi aminte\u0219ti o identitate pe care o aveai acolo. C\u00e2nd nu e\u0219ti acolo \u00ee\u021bi aminte\u0219ti fapte petrecute, dar c\u00e2nd e\u0219ti prezent amintirea este sim\u021bit\u0103 \u2013 vedem un mod de cunoa\u0219tere participativ.<\/p>\n\n\n\n Siddhartha \u00eencearc\u0103 s\u0103-\u0219i aminteasc\u0103 (SATI) modul de a fi pe care \u00eel v\u0103zuse \u00een ochii ascetului. Acest cuv\u00e2nt, SATI, este tradus azi ca MINDFULLNESS (amintirea modului de a fi). Un alt exemplu de SATI poate fi observat atunci c\u00e2nd te treze\u0219ti din somn. Aceast\u0103 trezire, iluminare, este una din metaforele pe care oamenii le folosesc atunci c\u00e2nd vorbesc despre transcenden\u021b\u0103 de sine. C\u00e2nd te treze\u0219ti din somn nu e ca \u0219i cum \u021bi-ai aminti un eveniment trecut, ci este precum \u021bi-ai recupera realitatea \u0219i identitatea \u2013 sim\u021bi c\u0103 \u00ee\u021bi apar\u021bii din nou. Siddhartha vrea o psihotehnologie a MINDFULNESS-ului ce \u00eel va ajuta s\u0103-\u0219i recupereze (SATI) modul de a fi \u0219i s\u0103 se trezeasc\u0103 \u2013 \u00een final el va primi titlul de Buddha, care \u00eenseamn\u0103 \u201ecel trezit\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u00cen prezent, unul din r\u0103spunsurile la criza de sens este revolu\u021bia mindfullness<\/em>. Dar ce este mindfullness<\/em>-ul, din perspectiva \u0219tiin\u021belor cognitive? Dac\u0103 \u00eentrebi oamenii \u00een ce const\u0103 mindfullness<\/em>-ul, majoritatea vor r\u0103spunde: a fi mindfull<\/em> \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fi atent la momentul prezent \u00eentr-un mod necritic (a fi prezent ne duce cu g\u00e2ndul la modul de a fi), dar aceast\u0103 \u00een\u021belegere este gre\u0219it\u0103.<\/p>\n\n\n\n Pentru a evita confuzia din definirea mindfullness<\/em>-ului, trebuie s\u0103 facem distinc\u021bie \u00eentre \u201elimbajul de \u00eenv\u0103\u021bare\u201d \u0219i \u201elimbajul explicativ\u201d. Limbajul de \u00eenv\u0103\u021bare este limbajul folosit atunci c\u00e2nd \u00eenve\u021bi pe cineva ceva nou. Este un limbaj al imita\u021biei, al implic\u0103rii, \u00een care putem conta pe faptul c\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103torul \u0219i elevul sunt \u00eempreun\u0103 \u00een acest demers, \u00een care putem conta\u00a0 pe pragmatismul situa\u021biei \u0219i pe faptul c\u0103 se dore\u0219te acest proces de \u00eenv\u0103\u021bare de ambele p\u0103r\u021bi implicate. Dar dac\u0103 a\u0219 folosi limbajul acesta pentru a explica un fenomen, a\u0219 face o gre\u0219eal\u0103. De exemplu, unul dintre cele mai eficiente metode de a antrena memoria este s\u0103 folose\u0219ti tehnica localiz\u0103rii. Dar ar fi gre\u0219it s\u0103 crezi c\u0103 acesta e modul \u00een care e organizat\u0103 memoria. Metafora spa\u021bialit\u0103\u021bii memoriei este gre\u0219it\u0103, memoria nefunc\u021bion\u00e2nd a\u0219a. O dovad\u0103 \u00een acest sens sunt liberele asocieri pe care le facem \u0219i faptul c\u0103 \u0219tim instant dac\u0103 nu \u0219tim ceva \u2013 nu c\u0103utam activ \u00een \u201ecamere\u201d ale memoriei. Vedem, deci, c\u0103 metafora spa\u021bialit\u0103\u021bii memoriei e bun\u0103 atunci c\u00e2nd \u00ee\u021bi antrenezi memoria, dar e prea simplist\u0103 pentru a explica modul ei de func\u021bionare. Limbajul de \u00eenv\u0103\u021bare a mindfullness<\/em>-ului nu trebuie importat \u00een mod necritic \u00eentr-o \u00eencercare de a explica \u0219tiin\u021bific ce este.<\/p>\n\n\n\n Deci, ce este mindfullness<\/em>-ul? Ce \u00eenseamn\u0103 \u201ea fi atent la momentul prezent\u201d? \u201eA fi aici \u0219i acum\u201d. Unde e aici? C\u00e2nd e acum? Ace\u0219tia sunt termeni relativi la context \u0219i nu po\u021bi explica, de fapt, nimic cu ei. Este un limbaj potrivit pentru \u00eenv\u0103\u021bare, dar e prea simplist pentru a un proces de \u00een\u021belegere. Trebuie, astfel, s\u0103 reformul\u0103m defini\u021bia mindfullness<\/em>-ul pentru a putea recupera sensul \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor lui Siddhartha.<\/p>\n\n\n\n Din fericire, putem s\u0103 apel\u0103m la Platon (\u0219i ce ajutor de n\u0103dejde avem \u00een el!) pentru a ne ajuta s\u0103 reformul\u0103m explica\u021bia: cunoa\u0219terea nu se bazeaz\u0103 doar pe o list\u0103 de elemente componente (dac\u0103 ne amintim, pas\u0103rea nu este doar aripi, pene \u0219i cioc, ci este \u0219i o organizare structural-func\u021bional\u0103 a acestor elemente). C\u00e2nd \u00eentrebi oamenii ce este mindfullness<\/em>-ul, vor \u00een\u0219ira o list\u0103 de patru elemente componente: presupune a fi prezent, presupune a nu judeca, este aduc\u0103tor de revela\u021bii, reduce reactivitatea. Dar ne lipse\u0219te EIDOS-ul, organizarea structural \u2013 func\u021bional\u0103 ce descrie cum func\u021bioneaz\u0103 \u0219i cum interac\u021bioneaz\u0103 aceste elemente \u00eentre ele.<\/p>\n\n\n\n Pentru a transforma aceast\u0103 list\u0103 de elemente \u00eentr-o schem\u0103 necesar\u0103 extragerii EIDOS-ului, trebuie s\u0103 reinterpret\u0103m aceste componente \u0219i s\u0103 le explic\u0103m func\u021bionalitatea. Din fericire, \u00een psihologie, fiecare element este deja studiat, deci tot ce trebuie s\u0103 facem e s\u0103 la punem la un loc. Din cele patru elemente, primele dou\u0103 sunt st\u0103ri \u00een care un om poate intra (lucruri pe care le po\u021bi face). \u00cen schimb, ultimele dou\u0103 sunt rezultate, tr\u0103s\u0103turi pe care omul le poate cultiva.<\/p>\n\n\n\n Lista nu ofer\u0103 o explica\u021bie a modului \u00een care st\u0103rile cauzeaz\u0103 tr\u0103s\u0103turile \u0219i nici nu pune \u00eentreb\u0103ri constitu\u021bionale precum: este \u201ea fi prezent\u201d parte din \u201ea nu judeca\u201d? Sau vice-versa? Sunt cumva ambele parte dintr-un \u00eentreg? Care e rela\u021bia structural\u0103 dintre ele? Lista de componente nu de\u021bine EIDOS, iar f\u0103r\u0103 el nu putem pune aceste \u00eentreb\u0103ri. Pe m\u0103sur\u0103 ce vom explica componentele, lista se va transforma \u00eentr-o schem\u0103, din ea vom extrage organizarea structural \u2013 func\u021bional\u0103 \u0219i vom \u00een\u021belege, astfel, cum poate mindfullness<\/em>-ul s\u0103 produc\u0103 transformarea radical\u0103 promis\u0103 de Siddhartha.<\/p>\n\n\n\n S\u0103 \u00eencepem cu \u201ea fi prezent\u201d-ul ce produce \u201erevela\u021bia\u201d. Expresia \u201ea fi prezent\u201d este inutil\u0103 \u00eentr-o explica\u021bie, dar ai putea zice c\u0103 ea se refer\u0103 la \u201econcentrare\u201d, \u00eens\u0103 asta nu e destul. Siddhartha precizeaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 concentrare trebuie s\u0103 fie o concentrare corect\u0103, ceea ce implic\u0103 existen\u021ba unei concentr\u0103ri gre\u0219ite. \u00cen acest punct, ai putea completa zic\u00e2nd \u201ea fi prezent\u201d \u00eenseamn\u0103 \u201ea fi atent\u201d. S\u0103 privim, \u00een acest caz, leg\u0103tura dintre concentrare \u0219i aten\u021bie din perspectiva lui Siddhartha ce a \u00een\u021beles expresia \u201enici prea str\u00e2ns, nici prea moale\u201d, \u0219i s\u0103 o analiz\u0103m fenomenologic. Putem observa dou\u0103 tipuri de concentrare: o concentrare de tip tunel (violent\u0103, for\u021bezi extern mintea s\u0103 se lipeasc\u0103 de lucruri) \u0219i o concentrare moale (ce se manifest\u0103 prin re\u00eemprosp\u0103tarea interesului pentru ceva). Re\u00eemprosp\u0103tarea interesului este procesul de conformare de care vorbea Aristotel \u2013 explorezi constant un univers ce se deschide permanent.<\/p>\n\n\n\n Avem nevoie de un model al concentr\u0103rii ce aduce cu ea o vigilen\u021b\u0103 moale, ce \u00ee\u021bi re\u00eemprosp\u0103teaz\u0103 constant interesul, ce te implic\u0103 profund \u00een activitate pentru a te pune \u00een contact intim cu ea. Dar despre ce tip de aten\u021bie vorbim aici? Nu o vrem prea dur\u0103 (de exemplu c\u00e2nd cineva url\u0103 la tine \u201eConcentreaz\u0103-te!\u201d \u2013 corzile sunt prea str\u00e2nse aici), dar nici prea moale (de exemplu \u201ef\u0103 ce vrei…\u201d \u2013 corzile sunt prea largi).<\/p>\n\n\n\n Mai trebuie s\u0103 facem o scurt\u0103 parantez\u0103 aici pentru un lucru important de \u00een\u021beles. Aten\u021bia nu este un \u201ereflector\u201d, ci un proces de optimizare complex, este o form\u0103 de \u201eacordaj\u201d ce te face s\u0103 fii implicat participativ cu lucrul la care e\u0219ti atent. \u0218i totu\u0219i, de ce folosim metafora \u201ereflectorului\u201d, chiar \u0219i \u00een psihologie? Pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd luminez ceva, acel ceva iese \u00een eviden\u021b\u0103 devenind mai interesant, iar aten\u021bia aduce lucruri \u00een prim plan f\u0103c\u00e2ndu-le mai interesante. Problema cu aceast\u0103 metafor\u0103 este c\u0103 nu \u00eencorporeaz\u0103 partea de optimizare a procesului \u0219i nici pe cea a conexiunii pe care o are cu revela\u021bia.<\/p>\n\n\n\n Dar aten\u021bia nu poate fi controlat\u0103 \u00een mod direct. De exemplu \u201ea p\u0103\u0219i\u201d este o ac\u021biune pe care o po\u021bi face voit, dar \u201ea exersa\u201d nu, pentru c\u0103 na\u0219te \u00eentrebarea \u201ece anume?\u201d. Exersarea presupune optimizarea unei alte ac\u021biuni. A exersa jocul de \u0219ah presupune s\u0103 optimizezi modul \u00een care joci \u0219ah. Similar, dai aten\u021bie atunci c\u00e2nd optimizezi un alt proces, neput\u00e2nd s\u0103 o controlezi doar pe baza voin\u021bei. De exemplu, dac\u0103 \u00ee\u021bi spun \u201efi atent la degetul mare de la m\u00e2na dreapt\u0103 ca s\u0103 observi ceva\u201d (practic, s\u0103-\u021bi concentrezi privirea) va func\u021biona. Dar dac\u0103 a\u0219 zice \u201efi atent dar f\u0103r\u0103 s\u0103 faci nimic\u201d te vei bloca.<\/p>\n\n\n\n \u201eUnisonul cognitiv\u201d apare atunci c\u00e2nd facem aceast\u0103 optimizare \u00een care \u00eencerc\u0103m, de fapt, s\u0103 coordon\u0103m diverse procese spre un scop comun pentru a le determina s\u0103 func\u021bioneze eficient \u00eempreun\u0103. Dar cum optimizeaz\u0103 aten\u021bia procese, cum le integreaz\u0103 \u00eempreun\u0103 \u0219i cum aduce revela\u021bia (revela\u021bia sistemic\u0103 ce produce trezirea, ce motiveaz\u0103 oamenii s\u0103 fac\u0103 o transformare radical\u0103 necesar\u0103 eliber\u0103rii din confuzia modal\u0103 sau din alte dileme existen\u021biale?<\/p>\n\n\n\n Aten\u021bia optimizeaz\u0103 \u201ea auzi\u201d \u00een \u201ea asculta\u201d, \u201ea vedea\u201d \u00een \u201ea te uita\u201d \u00een scopul de a urm\u0103ri \u00een de-aproape ceva. C\u00e2nd vorbim de \u00een\u021belepciune, nu discut\u0103m despre o revela\u021bie izolat\u0103, ci de un set sistematizat de revela\u021bii, mutual rela\u021bionate ce vin cu o transformare fundamental\u0103 a modului existen\u021bial al unei persoane. Hai s\u0103 analiz\u0103m structura aten\u021biei folosind un exemplu practic.<\/p>\n\n\n\n Cu ochii \u00eenchi\u0219i \u0219i cu un creion \u00een m\u00e2n\u0103, love\u0219te \u00eencet o can\u0103 de pe mas\u0103. Love\u0219ti \u00eencet \u0219i repetat cu proba (creionul) pentru a o descrie \u0219i pentru a forma o imagine \u00een minte a c\u0103nii pe care o studiezi, concentr\u00e2ndu-\u021bi aten\u021bia pe can\u0103. Apoi, schimb\u0103 aten\u021bia concentr\u00e2ndu-te pe creionul din m\u00e2n\u0103, dar continu\u00e2nd probarea c\u0103nii cu lovituri u\u0219oare. Retrage-\u021bi acum aten\u021bia pe degetele ce \u021bin creionul, apoi pe mi\u0219carea \u00eencheieturii, iar, \u00een final, las\u0103 micile lovituri s\u0103-\u021bi prezinte obiectul. C\u00e2nd aten\u021bia se mut\u0103 pe degete, nu mai e\u0219ti con\u0219tient de creion, iar c\u00e2nd, la final, e\u0219ti atent la can\u0103, ui\u021bi \u0219i de degete, \u0219i de creion.<\/p>\n\n\n\n Dar nu e ca \u0219i cum e\u0219ti complet incon\u0219tient de creion, altfel nu l-ai putea manipula, e\u0219ti, \u00een schimb, con\u0219tient \u201eprin el\u201d, nu \u201ede el\u201d. C\u00e2nd e\u0219ti con\u0219tient prin creion e ca \u0219i cum acesta ar fi transparent, pe c\u00e2nd, atunci c\u00e2nd e\u0219ti con\u0219tient de el, creionul devine opac. \u00cen mod analog, ochelarii sunt transparen\u021bi atunci c\u00e2nd te ui\u021bi prin ei, dar \u00ee\u021bi po\u021bi \u00eendrepta aten\u021bia la ei pentru a-i observa, ochelarii devenind acum opaci. Prin aten\u021bie, faci o tranzi\u021bie dinspre transparen\u021b\u0103 spre opacitate.<\/p>\n\n\n\n Dar ce ne indic\u0103 aceast\u0103 abilitate de a face schimbarea asta? C\u00e2nd e\u0219ti con\u0219tient de un obiect prin prob\u0103, faci o con\u0219tientizare implicit\u0103 (subsidiar\u0103), o con\u0219tientizare prin ea a unui obiect \u201efocal\u201d (con\u0219tientizarea focalizat\u0103 este o con\u0219tientizare explicit\u0103). Observ\u0103m c\u0103 con\u0219tientizarea este un fenomen structurat, aten\u021bia trec\u00e2nd prin con\u0219tientizarea subsidiar\u0103 la con\u0219tientizarea focal\u0103. Po\u021bi face pa\u0219i \u00eenapoi cu aten\u021bia, proba devenind focal\u0103 \u0219i degete subsidiare, sau senza\u021biile fiind subsidiare \u0219i degetele focale, dar c\u00e2nd te concentrezi pe obiectul ini\u021bial, to\u021bi ace\u0219ti pa\u0219i au fost f\u0103cu\u021bi deja \u2013 te ui\u021bi la obiect prin senza\u021bii, prin degete, prin prob\u0103. Ne este clar, acum, c\u0103 metafora reflectorului este incomplet\u0103 pentru c\u0103 nu ne prezint\u0103 aceast\u0103 structur\u0103 stratificat\u0103, recursiv\u0103 \u0219i dinamic\u0103.<\/p>\n\n\n\n Dar, aten\u021bia o po\u021bi deplasa \u00een ambele direc\u021bii: o schimbare de la transparen\u021b\u0103 la opacitate prin care p\u0103\u0219e\u0219ti tot mai mult \u00een mintea ta, sau o schimbare de la opacitate la transparen\u021b\u0103, atunci c\u00e2nd p\u0103\u0219e\u0219ti spre exteriorul t\u0103u \u2013 aten\u021bia face aceste mi\u0219c\u0103ri \u00een continuu. Vedem, acum, c\u00e2te procese sunt coordonate \u0219i integrate \u00een deplasarea aten\u021biei, ce este necesar\u0103 optimiz\u0103rii \u0219i prioritiz\u0103rii unui obiect (sau a unei scene, sau a unei situa\u021bii).<\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd cunosc cana prin prob\u0103, particip la modul \u00een care proba interac\u021bioneaz\u0103 cu cana, fiind at\u00e2t de interesat (\u201einteres\u201d are baza semnatic\u0103 \u00een \u201einter esse\u201d, ce \u00eenseamn\u0103 \u201ea fi in ceva\u201d) de can\u0103 \u00eenc\u00e2t devin integrat cu proba ( de exemplu, vederea e integrat\u0103 cu ochelarii, v\u0103z\u00e2nd prin ei \u0219i cu ajutorul lor). La fel cum utiliz\u0103m tehnologia \u00een acest proces (utilizarea probei) folosim \u0219i psihotehnologia (de exemplu g\u00e2ndirea de ordin 2; sau alfabetizarea at\u00e2t de bine integrat\u0103 \u00een cogni\u021bie \u00eenc\u00e2t nu remarci c\u0103 \u201evezi\u201d prin ea). Oamenii folosesc termeni metaforici atunci c\u00e2nd vorbesc despre deplasarea aten\u021biei, folosind termeni precum \u201e\u00een\u0103untru\u201d \u0219i \u201e\u00een afar\u0103\u201d. Po\u021bi vedea prin mult\u0103 procesare ad\u00e2nc \u00een lume, sau po\u021bi face \u201epa\u0219i \u00eenapoi\u201d pentru a vedea procesarea tot mai aproape spre centru min\u021bii.<\/p>\n\n\n\n Dar mai avem un aspect important ce st\u0103 la baza func\u021bion\u0103rii aten\u021biei. S\u0103 lu\u0103m, de exemplu, cuv\u00e2ntul de mai jos:<\/p>\n\n\n Dac\u0103 \u00eentrebi lumea ce scrie, vor r\u0103spunde \u201eHAIN\u0102\u201d dar dac\u0103 \u00eei \u00eentrebi de ce prima liter\u0103 este mai \u00eent\u00e2i A \u0219i apoi H, vor r\u0103spunde \u201epentru c\u0103 a\u0219a se potrive\u0219te \u00een acest cuv\u00e2nt, un H \u0219i un A\u201d.<\/p>\n\n\n\n Observ\u0103m c\u0103 literele pot fi privite ca elemente iar cuv\u00e2ntul ca un \u201eGESTALT\u201d (o structur\u0103 total\u0103). Dar ne lovim de o problem\u0103 acum, pentru c\u0103 pentru a citi cuv\u00e2ntul trebuie s\u0103 citesc literele individual, dar pentru a dezambiguiza fiecare liter\u0103 trebuie s\u0103 fi citit \u00eentreg cuv\u00e2ntul, \u0219i ne confrunt\u0103m cu concluzia c\u0103 citirea este imposibil\u0103. Dar citirea nu este, evident, imposibil\u0103. Suntem obliga\u021bi, atunci, s\u0103 facem o schimbare \u00een modelul aten\u021biei (iar modelul reflectorului este impotent \u00een a adresa problema).<\/p>\n\n\n\n Ce face, de fapt, aten\u021bia este s\u0103 mearg\u0103 simultan \u00een sus, de la elemente spre gestalt (EIDOS-ul), \u0219i \u00een jos, din gestalt spre elemente. Aten\u021bia, deci, nu se deplaseaz\u0103 permanent doar \u201e\u00een\u0103untru\u201d \u0219i \u201e\u00een afar\u0103\u201d (\u00eentre transparen\u021b\u0103 \u0219i opacitate), ci \u0219i \u201e\u00een sus\u201d \u0219i \u201e\u00een jos\u201d (\u00eentre elemente \u0219i gestalt). Mindfullness-ul trebuie, astfel, s\u0103 lucreze cu acest sistem complex \u0219i dinamic de procesare (procese dinamice auto-organizatorii, ce pot fi optimizate), \u0219i, cumva, s\u0103-l optimizeze.<\/p>\n\n\n \u00cen schema de mai sus a modului \u00een care se poate deplasa aten\u021bia, pozi\u021biile sunt relative, niciun element nefiind absolut. De exemplu, litera este un element al cuv\u00e2ntului, dar cuv\u00e2ntul este un element al unei propozi\u021bii.<\/p>\n\n\n\n Un exemplu bun pentru scalarea \u00een sus a aten\u021biei (1) este \u00een \u0219tiin\u021b\u0103, \u00een care se caut\u0103 mereu modele mai complexe (urcare spre gestalt) ce pot fi integrate, cu scopul de a privi tot mai ad\u00e2nc \u00een legile ce guverneaz\u0103 universul. Formula F = m x a te ajut\u0103 s\u0103 vezi mai profund lumea, elementele individuale de for\u021b\u0103, mas\u0103 \u0219i accelera\u021bie fiind integrate \u00eentr-un nou element ce poate fi folosit mai departe. Alteori, c\u00e2nd facem pa\u0219i \u00eenapoi spre mintea noastr\u0103 (aten\u021bia con\u0219tientizeaz\u0103 procesele (2)), rupem gestalt-ul \u00een elemente (de exemplu, c\u00e2nd trecem de la a mi\u0219ca un deget, la a mi\u0219ca sec\u021biuni ale lui).<\/p>\n\n\n\n S\u0103 unim, acum, aceste informa\u021bii de practica mindfullness-ului. \u00cen medita\u021bie \u2013 \u201emedita\u021bie\u201d \u00eenseamn\u0103 mi\u0219carea spre centru \u2013 faci scalarea \u00een jos a aten\u021biei (\u00een medita\u021bie li se spune oamenilor s\u0103 fie aten\u021bi la respira\u021bie, la ce simt, la senza\u021biile generate \u00een abdomen \u00een timpul respira\u021biei \u0219i s\u0103-\u0219i men\u021bin\u0103 interesul). \u00cen mod normal, nu d\u0103m importan\u021b\u0103 senza\u021biilor, ci le folosim pentru a da importan\u021b\u0103 lumii \u00eenconjur\u0103toare. \u00cen plus, \u00een medita\u021bie facem \u0219i o analiz\u0103 bazat\u0103 pe observa\u021bie rup\u00e2nd gestalt-ul \u00een experien\u021be separate.<\/p>\n\n\n\n Contemplarea reprezint\u0103 scalarea \u00een sus a aten\u021biei, de\u0219i \u00een societatea modern\u0103, medita\u021bia \u0219i contemplarea sunt tratate ca sinonime. Etimologic, contemplarea presupune existen\u021ba unui templu \u00eentr-un centru, \u201etemplu\u201d fiind un termen \u00een latin\u0103 ce reprezint\u0103 o parte a cerului spre care te ui\u021bi pentru a vedea semne de la zei. A contempla \u00eenseamn\u0103, deci, a privi \u00een sus spre divin. CONTEMPLATIO, \u00een latin\u0103, este traducerea cuv\u00e2ntului grecesc \u201eTHEORIA\u201d care \u00eensemna a vedea mai ad\u00e2nc \u00een realitate, \u0219i care, evident, e baza cuv\u00e2ntului \u201eteorie\u201d. Vedem, deci, c\u0103 medita\u021bia merge spre interior, iar contemplarea spre exterior.<\/p>\n\n\n\n \u00cen mindfullness avem c\u00e2teva elemente folosite pentru a genera revela\u021bii: PASENA, care este strategia de scalare \u00een jos, META, ce reprezint\u0103 strategia de scalare \u00een sus (ce se face cu sim\u021bul identit\u0103\u021bii) \u0219i TAI CHI CHUAN, care este mi\u0219carea fizic\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 \u0219i \u00een spate \u00eentr-un mod integrat. Dac\u0103 ne amintim problema celor 9 puncte, \u0219tim c\u0103 oamenii proiecteaz\u0103 automat \u0219i incon\u0219tient un p\u0103trat peste puncte \u0219i nu pot ob\u021bine solu\u021bia. Pentru a rezolva problema trebuie s\u0103 rupi \u00eencadrarea pentru a nu o trata \u00een acea limit\u0103 \u2013 problema nu trebuie tratat\u0103 categoric.<\/p>\n\n\n\n De asemenea, observ\u0103m c\u0103 sunt dou\u0103 momente \u00een care po\u021bi avea o revela\u021bie: 1) c\u00e2nd rupi o \u00eencadrare nepotrivit\u0103 (ruperea gestalt-ului) \u0219i 2) c\u00e2nd trebuie s\u0103-\u021bi de-automatizezi cogni\u021bia aduc\u00e2nd lucrurile pe care le faci incon\u0219tient \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103 (printr-o schimbare de la transparen\u021b\u0103 la opacitate, precum atunci c\u00e2nd sim\u021bi prin prob\u0103 \u0219i devii, apoi, con\u0219tient de prob\u0103).<\/p>\n\n\n\n Abilitatea oamenilor de a rezolva probleme ce necesit\u0103 revela\u021bie poate fi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 dac\u0103 pot face doi pa\u0219i. Scalarea \u00een jos te ajut\u0103 s\u0103 rupi gestalt-ul \u0219i s\u0103-\u021bi de-automatizezi cogni\u021bia, \u00eens\u0103 nu e destul pentru o revela\u021bie. Dup\u0103 ce distrugi \u00eencadrarea original\u0103 trebuie s\u0103 construie\u0219ti una mai bun\u0103. Pentru a face asta trebuie s\u0103-\u021bi l\u0103rge\u0219ti c\u00e2mpul de con\u0219tientizare, trebuie s\u0103 iei lucruri pe care le-ai ignorat \u0219i s\u0103 faci modific\u0103ri ale relevan\u021belor lor \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, s\u0103 prive\u0219ti mai ad\u00e2nc \u00een lume pentru a g\u0103si pattern-uri mai profunde \u0219i complexe pe care nu le-ai considerat p\u00e2n\u0103 atunci. Pentru a face o nou\u0103 \u00eencadrare trebuie s\u0103 faci scalarea aten\u021biei \u00een sus.<\/p>\n\n\n\n Ambele scal\u0103ri te pot ajuta \u00een ob\u021binerea unei revela\u021bii, dar e o problem\u0103, pentru c\u0103 ambele te \u0219i pot \u00eencurca. De exemplu, dac\u0103 faci doar scalare \u00een sus vei proiecta imediat p\u0103tratul \u0219i te vei bloca \u2013 vei face o fixa\u021bie. Dac\u0103 faci doar scalare \u00een jos (meditezi) nu vei reu\u0219i niciodat\u0103 s\u0103 creezi o solu\u021bie (un gestalt) \u0219i te vei \u201esufoca\u201d \u2013 te \u00eeneci. Ce trebuie s\u0103 faci e s\u0103 te antrenezi \u00een ambele sensuri ca apoi s\u0103 po\u021bi \u201epluti\u201d \u2013 precum \u00een flow \u2013 \u00eentre ele. Cele dou\u0103 scal\u0103ri se vor trage una pe cealalt\u0103 for\u021b\u00e2nd o coordonare continu\u0103 pentru a ob\u021bine un grad optim de aten\u021bie c\u00e2t mai potrivit\u0103 lumii \u2013 acest \u201edans\u201d \u00eentre scal\u0103ri are conota\u021bii mistice. Acesta este motivul pentru care mindfullness-ul nu trebuie asociat doar cu medita\u021bia.<\/p>\n\n\n\n \u00cenainte de a merge mai departe, s\u0103 rememor\u0103m ce am discutat p\u00e2n\u0103 acum. Mindfullness-ul este, \u00een esen\u021b\u0103, un mod de a antrena o flexibilitate a scal\u0103rii aten\u021biei pentru a putea interveni eficient \u00een felul \u00een care \u00eencadr\u0103m probleme, cu scopul de a m\u0103ri \u0219ansele pentru revela\u021bii atunci c\u00e2nd o revela\u021bie este necesar\u0103.<\/p>\n\n\n\n Dar totu\u0219i, cum poate \u201ea fi prezent\u201d s\u0103 m\u0103reasc\u0103 \u0219ansele pentru o revela\u021bie? C\u00e2nd fac o scalare \u00een jos mintea \u00eemi devine mai pu\u021bin reprezenta\u021bional\u0103, mai pu\u021bin inferen\u021bial\u0103. Folosesc aceast\u0103 scalare pentru a deveni mai con\u0219tient \u2013 pentru a dob\u00e2ndi un oarecare control \u2013 de procesele de \u00eencadrare a problemelor, dar \u0219i de abilit\u0103\u021bile antrenabile ce \u00eemi pot m\u0103ri \u0219ansele de revela\u021bii. C\u00e2nd faci doar scalare \u00een jos, la un moment dat, ajungi la un anumit tip de experien\u021b\u0103 mistic\u0103, un \u201eeveniment de con\u0219tiin\u021b\u0103 pur\u0103\u201d ce apare atunci c\u00e2nd cobori at\u00e2t de mult \u00een interior \u00eenc\u00e2t \u00ee\u021bi prive\u0219ti con\u0219tiin\u021ba printr-un proces incon\u0219tient \u2013 nu e\u0219ti con\u0219tient de ceva anume, nu e\u0219ti con\u0219tient de tine, ci e\u0219ti con\u0219tient de con\u0219tiin\u021ba ta.<\/p>\n\n\n\n Dar ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 c\u00e2nd faci scalarea doar \u00een sus? \u00cen final vezi totul ca fiind interconectat, un gestalt atotcuprinz\u0103tor, at\u00e2t de vast \u00eenc\u00e2t te cuprinde \u0219i pe tine. Tr\u0103ie\u0219ti experien\u021ba unui \u00eentreg rezonant, un stadiu de super-flow \u00een care e\u0219ti una cu totul. Acest model al mindfullness-ului explic\u0103 de ce oamenii care \u00eel practic\u0103 au acest tip de experien\u021be mistice. Putem concluziona de-aici c\u0103 vrem, \u00een cele din urm\u0103, s\u0103 puteam realiza ambele scal\u0103ri.<\/p>\n\n\n\n Exist\u0103 o a treia stare, la care vrem de fapt s\u0103 ajungem: \u201estarea de non-dualitate\u201d. De exemplu, c\u00e2nd faci un circuit de scal\u0103ri \u00een sus \u0219i \u00een jos, f\u0103c\u00e2nd scalare \u00een sus c\u00e2nd inspiri, \u0219i scalare \u00een jos c\u00e2nd expiri, po\u021bi avea al treilea tip de experien\u021b\u0103 mistic\u0103, con\u0219tientizarea ad\u00e2ncurilor con\u0219tiin\u021bei \u0219i profunzimile realit\u0103\u021bii \u00een acela\u0219i timp: PRAJNA \u2013 o stare a non-dualit\u0103\u021bii. Aceasta este starea pe care o doresc oamenii, o stare care aduce o capacitate enorm\u0103 de a genera o revela\u021bie (o revela\u021bie \u00een ceea ce prive\u0219te esen\u021ba \u2013 gramatica \u2013 rela\u021biei agent \u2013 aren\u0103). Aceast\u0103 stare optimizeaz\u0103 ma\u0219in\u0103ria ce vede lucrurile \u00eentr-un mod integrat, vede conexiunea dintre agent \u0219i aren\u0103, gener\u00e2nd, apoi, o revela\u021bie a modului existen\u021bial de a fi. Iat\u0103, deci, cum se produce SATI-ul (amintirea) modului de a fi.<\/p>\n\n\n\n Exact asta a f\u0103cut \u0219i Siddhartha. A exersat PASENA \u0219i META, le-a unit, \u0219i a produs o transforma radical\u0103 \u2013 s-a luminat. Dup\u0103 aceast\u0103 iluminare (trezire), \u00een timp ce mergea pe drum, lumea putea vedea c\u0103 fizionomia i se schimbase. Oamenii observau muzicalitatea inteligibilit\u0103\u021bii ce se juca pe chipul lui \u0219i gesturile \u0219i mi\u0219c\u0103rile ce pluteau gra\u021bios. Acei oameni vin la el \u0219i \u00eel \u00eentreab\u0103:<\/p>\n\n\n\n \u00cen urma acestei conversa\u021bii \u00ee\u0219i prime\u0219te titulatura de Buddha. Realizase SATI-ul, \u0219i-a amintit modul de a fi \u00eentr-un mod nespecific unei anumite probleme, ci ca o revela\u021bie fundamental\u0103 a ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii om. Ob\u021binuse un set sistematic de revela\u021bii care \u00eei optimizaser\u0103 \u00eentreaga fiin\u021b\u0103, ce declan\u0219aser\u0103 \u0219i \u00eemputerniceau o experien\u021b\u0103 de transformare fundamental\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Vom pleca, acum, din Grecia Antic\u0103 spre un alt loc important al Revolu\u021biei Axiale: India. Impactul avut \u00een zilele noastre este \u00eencapsulat \u00een practica Budist\u0103 deoarece, precum Socrate e \u00eentruparea Revolu\u021biei Axiale \u00een Grecia Antica, Siddhartha Gautama reprezint\u0103 aceast\u0103 \u00eentrupare \u00een India. Pentru a putea discuta pe aceast\u0103 tem\u0103, trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 expunem povestea […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":603,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[70],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/369"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=369"}],"version-history":[{"count":25,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/369\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":856,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/369\/revisions\/856"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/603"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=369"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=369"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=369"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
<\/em><\/p>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-40.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-39.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n\n