![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-51.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\nAristotel Schimbarea (din bucat\u0103 de lemn \u00een mas\u0103) este o analogie pentru dezvoltare, pentru c\u0103 construi un scaun este asem\u0103n\u0103tor modului \u00een care un organism se dezvolt\u0103. Deci LOGOS-ul (organizarea structural-func\u021bional\u0103, EIDOS-ul) lemnului este cel care \u00eel va face s\u0103 se comporte ca un scaun. Aristotel vine, apoi, cu o nou\u0103 idee: bucata de lemn reprezint\u0103 POTEN\u021aIALUL \u2013 Aristotel este cel care inventeaz\u0103 cuvintele Actual \u0219i Poten\u021bial.<\/p>\n\n\n\n La \u00eenceput, bucata de lemn este poten\u021bial un scaun, \u0219i poten\u021bial o mas\u0103. C\u00e2nd acel \u201epoten\u021bial\u201d cap\u0103t\u0103 o \u201eform\u0103\u201d (LOGOS), lemnul se \u201eactualizeaz\u0103\u201d \u00eentr-o mas\u0103, scaun, etc. De aici avem \u0219i termenul de \u201eIN-FORMA\u021aIE\u201d: c\u00e2nd un lucru prime\u0219te o form\u0103, are loc actualizarea poten\u021bialului. Mai precis, prime\u0219te o organizare structural-func\u021bional\u0103 pentru a ac\u021biona \u00eentr-un anume fel.<\/p>\n\n\n\n Aristotel continu\u0103 ideea explic\u00e2nd c\u0103 organismele vii fac aceast\u0103 actualizare de unele singure \u2013 un organism viu este ca un scaun ce s-a construit singur. De exemplu, m\u00e2ncarea este poten\u021bial, o integr\u0103m, o in-form\u0103m (organele noastre digestive \u00eei dau forma necesar\u0103 pentru a fi utilizat\u0103 de corp \u2013 \u00eei d\u0103m LOGOS-ul), dup\u0103 care m\u00e2ncarea devine \u201enoi\u201d fiind absorbit\u0103 \u00een structura corpului nostru.<\/p>\n\n\n\n \u00cen \u0219tiin\u021bele cognitive, c\u00e2nd vorbim despre \u201eschimbare\u201d, folosim un model mo\u0219tenit din Revolu\u021bia \u0218tiin\u021bific\u0103 \u2013 de la Newton \u2013 \u00een care schimbarea apare ca o manifestare a impactului cauzal. De exemplu, un pix de pe mas\u0103 se va mi\u0219ca pentru c\u0103 a fost \u00eempins. Toat\u0103 ideea schimb\u0103rii poate fi rezumat\u0103 astfel: un eveniment A cauzeaz\u0103 evenimentul B, evenimentul B cauzeaz\u0103 evenimentul C etc. \u00cen timpul Revolu\u021biei \u0218tiin\u021bifice acest model pentru explicarea modului \u00een care au loc evenimentele devine predominant, acest model p\u0103r\u00e2nd s\u0103 rezolve o mul\u021bime de probleme.<\/p>\n\n\n\n Immanuel Kant a fost foarte interesat de acest model Newtonian, fiind curios de ce avea at\u00e2t succes, \u00eenlocuind modelul Aristotelian ce rezistase timp de secole. Kant considera c\u0103 modelul A ->B -> C ofer\u0103 un mod simplu de a explica lucruri \u2013 C fiind explicat prin B, iar B prin A \u2013, foarte util \u00een a preveni explica\u021biile goale sau pe cele circulare. Explica\u021biile circulare apar atunci c\u00e2nd presupui acela\u0219i lucru pe care vrei s\u0103-l explici.<\/p>\n\n\n\n Ca exemplu ne putem uita la \u201eeroarea homuncular\u0103\u201d ce explic\u0103 vederea prin folosirea vederii \u2013 lumina din exterior este proiectat\u0103 pe un \u201eecran\u201d \u00een creierul nostru, unde este un omule\u021b ce prive\u0219te acel ecran \u0219i ne ghideaz\u0103.<\/p>\n\n\n Totu\u0219i, acest model Newtonian creeaz\u0103 \u0219i probleme. Una din ele este c\u0103 trebuie s\u0103 existe un punct de start din care au pornit toate evenimentele, fie el numit Dumnezeu sau Big Bang. Dar Kant descoper\u0103 problema major\u0103 a acestui model, lucrurile care se dezvolt\u0103 de unele singure, cele vii \u2013 \u0219i aici observ\u0103m leg\u0103tura cu ce am discutat p\u00e2n\u0103 acum despre Aristotel. Kant a observat un copac, iar copacul nu urma modelul Newtonian \u2013 copacul este creat de frunzele ce absorb lumin\u0103 de la soare, iar frunzele sunt create de copac, deci copacul creeaz\u0103 copacul \u2013 Kant folosind termenul de \u201eAUTO-ORGANIZATOR\u201d pentru a descrie aceast\u0103 situa\u021bie. De asemenea, fiin\u021bele vii utilizeaz\u0103 cicluri de feedback, ie\u0219irea sistemului cauz\u00e2nd intrarea \u00een acela\u0219i sistem sistem. Kant pune cele dou\u0103 idei la un loc \u2013 fiin\u021bele vii sunt auto-organizatoare \u0219i folosesc cicluri de feedback \u2013 \u0219i observ\u0103 c\u0103 explica\u021bia dezvolt\u0103rii fiin\u021belor vii este o explica\u021bie circular\u0103, tr\u0103g\u00e2nd concluzia c\u0103 nu poate exista o \u0219tiin\u021b\u0103 a fiin\u021belor vii, deci biologia este imposibil\u0103. Dar noi \u0219tim c\u0103 biologia este posibil\u0103, noi fiind exemple vii, deci unde e gre\u0219eala?<\/p>\n\n\n\n Pentru a-l \u00een\u021belege pe Aristotel, trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii viu, s\u0103 te dezvol\u021bi, aceast\u0103 dezvoltare st\u00e2nd la baza existen\u021bei. F\u0103r\u0103 un r\u0103spuns la aceast\u0103 problem\u0103, nu putem \u00een\u021belege cine \u0219i ce suntem. Dar, atunci c\u00e2nd vorbim de importan\u021ba cre\u0219terii \u0219i dezvolt\u0103rii pentru noi, limbajul pe care \u00eel folosim va trebui s\u0103 fie separat de orice tip de abordare \u0219tiin\u021bific\u0103. Trebuie, astfel, s\u0103 renun\u021b\u0103m la modelul A ->B -> C, \u0219i s\u0103 prelu\u0103m o idee important\u0103 a lui Aristotel: TEORIA SISTEMELOR DINAMICE.<\/p>\n\n\n\n Pentru \u00eenceput, trebuie s\u0103 facem o distinc\u021bie \u00eentre CAUZE \u0219i CONSTR\u00c2NGERI. De exemplu, pentru a mi\u0219ca pixul pe mas\u0103, pe l\u00e2ng\u0103 impulsul pe care \u00eel prime\u0219te, mai e nevoie de spa\u021biu liber pentru mi\u0219care \u0219i de o form\u0103 anume a pixului \u2013 acestea nefiind cauze, ci condi\u021bii. Avem, astfel, CAUZE \u2013 EVENIMENTE ce fac lucrurile s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u0219i CONSTR\u00c2NGERI \u2013 CONDI\u021aII care fac lucrurile posibile, \u0219i, de\u0219i diferen\u021ba dintre un eveniment \u0219i o condi\u021bie este masiv\u0103, \u00een modelul Newtonian condi\u021biile nu exist\u0103.<\/p>\n\n\n\n Aristotel, av\u00e2nd g\u00e2ndire Platonian\u0103, considera condi\u021biile ca fiind mai importante dec\u00e2t evenimentele, v\u0103z\u00e2nd \u00een aceste condi\u021bii \u201eforma\u201d (LOGOSUL), sau cauza formal\u0103, aceste condi\u021bii reprezent\u00e2nd organizarea structural-func\u021bional\u0103 a sistemului. \u00cen acest model, cauzele ce produc evenimentele reprezint\u0103 actualitatea, iar constr\u00e2ngerile ce produc condi\u021biile reprezint\u0103 poten\u021bialul. Prin ajustarea constr\u00e2ngerilor, unele evenimente devin mai probabile dec\u00e2t altele \u0219i putem, astfel, modela posibilitatea unui eveniment.<\/p>\n\n\n\n S\u0103 ne \u00eentoarcem, acum, la copac \u0219i la auto-organizarea lui. \u00cen cazul acesta, \u201eforma\u201d este dat\u0103 de evenimentele bio-chimice ce se produc. De exemplu, copacii cresc cu crengile desf\u0103cute pentru c\u0103 ace\u0219tia \u00eencearc\u0103 s\u0103 m\u0103reasc\u0103 posibilitatea ca un foton s\u0103 ajung\u0103 la o frunz\u0103. Practic, structura copacului modeleaz\u0103 posibilitatea evenimentelor. Observ\u0103m c\u0103 evenimentele cauzeaz\u0103 aceast\u0103 structur\u0103, dar structura constr\u00e2nge evenimentele.<\/p>\n\n\n De exemplu, eu sunt o fiin\u021b\u0103 vie, iar \u00een mine au loc o mul\u021bime de evenimente ce creeaz\u0103 o organizarea structural \u2013 func\u021bional\u0103. Aceast\u0103 organizare creeaz\u0103 un mediu intern \u00een care probabilitatea evenimentelor este alterat\u0103 dramatic: evenimentele ce au o probabilitate mai mare s\u0103 se \u00eent\u00e2mple intern, au o probabilitate mic\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een exterior, iar cele ce au o probabilitate mai mare s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een exterior, au o probabilitate mai mic\u0103 s\u0103 se \u00eent\u00e2mple \u00een interiorul corpului \u2013 asta e esen\u021ba a ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii o fiin\u021b\u0103 vie.<\/p>\n\n\n\n Evenimentele cauzeaz\u0103 o structur\u0103 (EIDOS, LOGOS), iar aceast\u0103 structur\u0103 constr\u00e2nge, la r\u00e2ndul ei, evenimentele. Acest model rezolv\u0103 problema explica\u021biei circulare, vorbind despre dou\u0103 lucruri diferite: actualitate \u0219i poten\u021bial; \u0219i este integral \u0219tiin\u021bei, depinz\u00e2nd de existen\u021ba unui poten\u021bial real. De exemplu, principiul fizicii de conservare a energiei postuleaz\u0103 existen\u021ba unei energii poten\u021biale \u00een lipsa unui impuls. Alt exemplu ar fi chiar formula F = m x a (for\u021ba e produsul dintre mas\u0103 \u0219i accelera\u021bie) ce nu prezint\u0103 un eveniment, ci o limit\u0103 asupra probabilit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n Merg\u00e2nd mai departe, putem observa dou\u0103 tipuri de constr\u00e2ngeri: constr\u00e2ngeri de permitere \u0219i constr\u00e2ngeri de selectare. Aceste tipuri de constr\u00e2ngeri ne vor oferi uneltele necesare \u00een\u021belegerii \u201edezvolt\u0103rii\u201d, \u0219i le vom utiliza \u00een continuare abord\u00e2nd una din cele mai bune teorii ale dezvolt\u0103rii \u0219i schimb\u0103rii: TEORIA SELEC\u021aIEI NATURALE, sau teoria Darwinian\u0103 a evolu\u021biei.<\/p>\n\n\n\n Teoria evolu\u021biei este prima teorie a sistemelor dinamice \u00een \u0219tiin\u021b\u0103, \u0219i este special realizat\u0103 pentru a lua \u00een considerare dezvoltarea \u0219i cre\u0219terea (nu \u00een individ, ci pe parcursul specierii). \u00cen analiza acestei teorii, observ\u0103m c\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, avem un ciclu de feedback \u2013 fiind normal \u00eentr-un proces ce se auto-organizeaz\u0103.<\/p>\n\n\n Reproducerea sexual\u0103 este un ciclu de feedback, A produc\u00e2nd A. Darwin a observat c\u0103 \u00een acest ciclu opereaz\u0103 ni\u0219te condi\u021bii de selectare, ni\u0219te condi\u021bii de mediu ce reduc op\u021biunile organismelor: resursele limitate. De exemplu, dup\u0103 apari\u021bia vie\u021bii, timp de 800 000 de ani nu exist\u0103 evolu\u021bie, neexist\u00e2nd o limitare a resurselor. Resursele limitate creeaz\u0103 competi\u021bie, pentru c\u0103 nu totul poate supravie\u021bui, reduc\u00e2nd, astfel, op\u021biunile sistemului. Dar exist\u0103 \u0219i constr\u00e2ngeri de permitere ce deschid sistemul \u0219i care m\u0103resc op\u021biunile: VARIA\u021aIA.<\/p>\n\n\n Ciclul poate fi privit, astfel, ca un acordeon \u00een care, mai \u00eent\u00e2i, varia\u021bia deschide op\u021biunile ce sunt, apoi, \u00eenchise de resursele limitate, continu\u00e2nd \u00eentr-un mod ciclic acest proces. Acest ciclu se schimb\u0103 constant, adapt\u00e2ndu-se tot mai bine mediului, \u00eentr-un proces pe care \u00eel numim EVOLU\u021aIE. Ca mic\u0103 parantez\u0103, cuv\u00e2ntul \u201eevolu\u021bie\u201d are aceea\u0219i baz\u0103 etimologic\u0103 ca \u0219i cuv\u00e2ntul \u201erevolu\u021bie\u201d desemn\u00e2nd o mi\u0219care circular\u0103, evolu\u021bia fiind o revolu\u021bie de schimbare.<\/p>\n\n\n\n Trebuie s\u0103 remarc\u0103m c\u00e2t de mult seam\u0103n\u0103 aceast\u0103 teorie cu structura Aristotelian\u0103 \u0219i c\u00e2t de mult depinde de ideile Aristoteliene. Selec\u021bia din ciclul reproductiv este un GUVERNATOR VIRTUAL \u2013 un guvernator este orice unealt\u0103 care limiteaz\u0103 ce po\u021bi face \u00eentr-un sistem, \u0219i este virtual pentru c\u0103 modeleaz\u0103 posibilit\u0103\u021bi, nu realit\u0103\u021bi. Permiterea din ciclu este un GENERATOR VIRTUAL \u2013 un set de condi\u021bii ce genereaz\u0103 op\u021biuni pentru un sistem ce se auto-organizeaz\u0103. C\u00e2nd ai un guvernator virtual \u0219i un generator virtual la un loc pentru a regula sistematic un ciclu de feedback, ai \u00een fa\u021b\u0103 un MOTOR VIRTUAL.<\/p>\n\n\n Orice teorie de sistem dinamic este o teorie ce descrie componentele unui motor virtual.<\/p>\n\n\n\n S\u0103 ne \u00eentoarcem, acum, la Aristotel. Vedem c\u0103 acesta adaug\u0103 o idee nou\u0103 ce lipsea din no\u021biunea de \u00een\u021belepciune a lui Socrate \u2013 capacitatea de a dep\u0103\u0219i auto-am\u0103girea \u2013 \u0219i a sensului vie\u021bii: considerarea dezvolt\u0103rii \u0219i a cre\u0219terii. El \u00ee\u0219i pune, astfel, \u00eentreb\u0103rile \u201eCum se dezvolt\u0103 \u00een\u021belepciunea?\u201d \u0219i \u201eCum se dezvolt\u0103 sensul?\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u00cen limbajul curent folosim un termen pe care \u00eel asociem cu \u00een\u021belepciunea \u0219i sensul: CARACTERUL (caracterul nefiind acela\u0219i lucru cu personalitatea, pentru c\u0103 personalitatea este \u00eenn\u0103scut\u0103, iar caracterul este cultivat). Dar ce este caracterul? C\u00e2nd spunem c\u0103 cineva nu are caracter, de obicei, facem o critic\u0103 existen\u021bialist\u0103 sau moral\u0103 a acelei persoane. De exemplu, c\u00e2nd spunem \u201eIonel nu are caracter\u201d se traduce \u00een \u201eIonel se comport\u0103 necaracteristic lui\u201d, idee ce presupune c\u0103 e, \u00een mod normal, un om onest, c\u0103 de\u021bine, \u00een mod normal, virtutea onestit\u0103\u021bii. C\u00e2nd vorbim de \u201evirtute\u201d ar trebui s\u0103 ne g\u00e2ndim automat la un motor virtual, pentru c\u0103 nu vorbim despre un eveniment, ci de un set de condi\u021bii cultivate sistematic de cineva. C\u00e2nd vorbim de caracter, vorbim, de fapt, despre func\u021bionarea motorului virtual al dezvolt\u0103rii cuiva, cu ce sisteme de constr\u00e2ngeri care i-au regulat dezvoltarea s-a confruntat \u0219i a internalizat cineva.<\/p>\n\n\n\n S\u0103 ne punem o \u00eentrebare Socratic\u0103. Petrecem mult timp \u00eengrijindu-ne de aspectul nostru \u0219i de statutul nostru social, dar c\u00e2t timp am petrecut azi \u00eengrijindu-ne caracterul? Dac\u0103 acesta e motorul virtual ce ne reguleaz\u0103 dezvoltarea \u0219i cre\u0219terea, ar trebui s\u0103 petrecem mult timp \u00een aceast\u0103 activitate. Aristotel a venit cu propuneri de moduri \u00een care ne putem dezvolta caracterul, una din ele fiind Mediana de Aur \u2013 un mod de a-\u021bi aranja condi\u021biile necesare cultiv\u0103rii caracterului. De exemplu, Aristotel considera curajul ca fiind mediana de aur dintre la\u0219itate \u0219i nes\u0103buin\u021b\u0103. Cu aceast\u0103 metod\u0103 \u00eencerci s\u0103 generezi un sistem \u00een care constr\u00e2ngerile de permitere s\u0103 nu fie prea multe, oferind prea multe op\u021biuni (pe care s\u0103 le identifici cu curajul, \u00een mod nes\u0103buit), dar \u0219i \u00een care nu sunt prea multe constr\u00e2ngeri de selec\u021bie (oblig\u00e2ndu-te s\u0103 fii la\u0219).<\/p>\n\n\n\n Pentru cultivarea caracterului trebuie s\u0103 te antrenezi angaj\u00e2ndu-te \u00een practici ce vor crea un motor virtual eficient, tu fiind sursa ac\u021biunilor ce modific\u0103 mediul care feedback-uie \u00een tine \u0219i te schimb\u0103. \u00centrebarea pe care trebuie s\u0103 \u021bi-o pui este: la\u0219i motorul s\u0103 mearg\u0103 de la sine sau \u00eencerci, ra\u021bional, s\u0103 structurezi un motor ce va permite acelui proces de auto-organizare s\u0103 creasc\u0103 \u0219i s\u0103 se dezvolte optim (s\u0103 \u00ee\u021bi cultivi caracterul)?<\/p>\n\n\n\n A se observa c\u0103 atunci c\u00e2nd spunem c\u0103 cineva \u201enu se ridic\u0103 la nivelul poten\u021bialului lui\u201d, aceast\u0103 \u201eridicare\u201d are sensul de \u201ecre\u0219tere\u201d. Parte a ce face via\u021ba s\u0103 aib\u0103 sens este cultivarea caracterului ce \u00ee\u021bi permite s\u0103 actualizezi poten\u021bialul, sau, cu alte cuvinte, crearea unui motor virtual ce reguleaz\u0103 dezvoltarea \u00eentr-un mod ce te face s\u0103 cre\u0219ti (s\u0103 te ridici).<\/p>\n\n\n\n Aristotel e cel care vine cu ideea c\u0103 dezvoltarea \u0219i cre\u0219terea sunt parte din ce presupune s\u0103 ai o via\u021b\u0103 plin\u0103 de sens \u0219i aduce un aspect nou no\u021biunii de \u201e\u00een\u021belepciune\u201d: \u00een\u021belepciunea presupune dob\u00e2ndirea de abilit\u0103\u021bi pentru cultivat virtu\u021bi, practic, abilitatea de a construi un motor virtual, un set de virtu\u021bi ce reguleaz\u0103 dezvoltarea \u00een direc\u021bia actualiz\u0103rii poten\u021bialului.<\/p>\n\n\n\n Aristotel spunea, de asemenea, c\u0103 exist\u0103 o form\u0103 profund\u0103 de nes\u0103buin\u021b\u0103 ce deriv\u0103 din lipsa caracterului numit\u0103 AKRASIA, ce se traduce prin \u201esl\u0103biciune a voin\u021bei\u201d. AKRASIA apare atunci c\u00e2nd un om \u0219tie care este ac\u021biunea corect\u0103 pe care trebuie s\u0103 o fac\u0103, dar nu ac\u021bioneaz\u0103 astfel. Nes\u0103buin\u021ba trebuie separat\u0103 de ignoran\u021b\u0103, care apare atunci c\u00e2nd faci un lucru gre\u0219it din ne\u0219tiin\u021b\u0103. \u00cen AKRASIA, faci lucrul gre\u0219it pentru c\u0103, de\u0219i ai un set de credin\u021be (a se observa importan\u021ba credin\u021bei), nu ai cultivat un caracter suficient, nu ai antrenat abilit\u0103\u021bi, sensibilit\u0103\u021bi \u0219i un motor virtual ce e capabil s\u0103 reguleze dezvoltarea spre a tr\u0103i la nivelul poten\u021bialului t\u0103u, prin care s\u0103 te actualizezi \u0219i s\u0103 faci lucrul corect.<\/p>\n\n\n\n Putem vedea cum \u00eencepe s\u0103 se contureze gramatica profund\u0103 pe care o utiliz\u0103m \u00een zilele noastre atunci c\u00e2nd vorbim de sens \u00een via\u021b\u0103, \u0219i observ\u0103m \u0219i aspectul dezvolt\u0103rii \u00een cadrul acestui sens. Dar ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti la nivelul poten\u021bialului t\u0103u? \u0218i de ce ar conta?<\/p>\n\n\n\n Pentru a r\u0103spunde, trebuie mai \u00eent\u00e2i s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m: cum \u0219tim c\u00e2nd un lucru e bine f\u0103cut, sau un obiect e bine construit? De exemplu, ce anume face un cu\u021bit s\u0103 fie un cu\u021bit bun? El este bun atunci c\u00e2nd are o organizare structural \u2013 func\u021bional\u0103 (LOGOS) ce \u00eei permite s\u0103-\u0219i \u00eendeplineasc\u0103 scopul \u2013 \u00een exemplul precedent, s\u0103 taie foarte bine. \u201eScopul\u201d este un alt sens puternic asociat cu no\u021biunea de sens.<\/p>\n\n\n\n Cum omul nu este un obiect precum un cu\u021bit, ci este auto-produs, suntem AUTOPOETICI, avem o organizare structural \u2013 func\u021bional\u0103 ce ne permite s\u0103 ne c\u0103ut\u0103m \u0219i s\u0103 ne alegem condi\u021biile (nu avem o organizare aleatorie) ce ne ajut\u0103 s\u0103 ne protej\u0103m \u0219i s\u0103 ne promov\u0103m propria organizare structural \u2013 func\u021bional\u0103. Observ\u0103m, deci, c\u0103 \u00een fiin\u021bele vii, scopul este chiar \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea LOGOS-ului (organizarea structural \u2013 func\u021bional\u0103).<\/p>\n\n\n Pentru Aristotel, atingerea acestui scop presupune s\u0103 fii atent la faptul c\u0103 e\u0219ti o creatur\u0103 ra\u021bional\u0103, capabil\u0103 de reflec\u021bie. El propune o ierarhie a actualiz\u0103rii poten\u021bialului prin informare \u2013 informarea trebuie \u00een\u021beleas\u0103 la Aristotel cu sensul de in-formare, oferirea unei \u201eforme\u201d, a unei organiz\u0103ri structural \u2013 func\u021bionale (a LOGOS-ului).<\/p>\n\n\n Ar trebui s\u0103 ne amintim, acum, c\u0103 PSYCHE \u00eenseamn\u0103 capacitatea de auto-mi\u0219care (auto-propulsie) \u0219i a fost asociat\u0103 min\u021bii pentru c\u0103 aceasta este cea mai capabil\u0103 parte a omului de auto-producere. A te ridica la nivelul poten\u021bialului \u00eenseamn\u0103 a te urca c\u00e2t mai sus \u00een aceast\u0103 ierarhie \u2013 a tr\u0103i ca o plant\u0103 este un e\u0219ec uman, a tr\u0103i ca un animal impulsiv este, de asemenea, un e\u0219ec uman. Iat\u0103 de ce Aristotel considera c\u0103 un caracter trebuie cultivat dac\u0103 se vrea actualizarea c\u00e2t mai complet\u0103 a poten\u021bialului pentru a deveni un om ra\u021bional \u0219i moral.<\/p>\n\n\n\n Devii o persoan\u0103 bun\u0103 doar dac\u0103 \u00ee\u021bi actualizezi (in-formezi) fiin\u021ba cu un motor virtual capabil s\u0103 realizeze acele lucruri distinctive umanit\u0103\u021bii noastre. Ce ne face diferi\u021bi de plante sau de animale? De ce a\u0219 fi mai valoros dec\u00e2t masa la care scriu? Pentru c\u0103 sunt anumite lucruri \u00een fiin\u021bele ra\u021bionale, lucruri valoroase, ce nu pot fi g\u0103site mai jos \u00een ierarhie. Printre aceste caracteristici specific umane ar fi capacitatea de a-\u021bi dep\u0103\u0219i auto-am\u0103girea, capacitatea de a-\u021bi cultiva caracterul, de a fi \u00een\u021belept, de a-\u021bi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi structural psihicul \u0219i contactul pe care \u00eel ai cu realitatea \u2013 pe scurt, toate acestea \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii ra\u021bional. Scopul t\u0103u e s\u0103 devii pe c\u00e2t e de uman posibil. Aristotel \u0219i teoria lui ne este util\u0103, \u00een zilele noastre, pentru a readuce la via\u021b\u0103 termeni pe care \u00eei folosim curent c\u00e2nd ne descriem vie\u021bile, dar c\u0103rora le-am pierdut profunzimea: scop, dezvoltare \u0219i sens.<\/p>\n\n\n\n Aristotel vedea transcenden\u021ba de sine ca fiind ridicare la nivelul poten\u021bialului, auto-realizarea, cre\u0219terea \u00een ierarhie p\u00e2n\u0103 devii un om complet realizat \u0219i complet ra\u021bional. El era interesat de \u201era\u021bional\u201d exact din acest motiv, v\u0103z\u00e2ndu-l ca fiind o calitate prin care putea defini \u201eomul\u201d. Dar ce e la baza ra\u021biunii? \u00cen modelul platonic se vorbea despre contactul cu realitatea, iar Aristotel, p\u00e2n\u0103 acum, a explicat doar rolul caracterului. Meta-motiva\u021bia ce st\u0103 la baza ra\u021bionalit\u0103\u021bii este dorin\u021ba de a fi \u00een contact c\u00e2t mai intim cu realitatea. Iar \u00een acest sens, Aristotel pune \u00eentrebarea \u201ece \u00eenseamn\u0103 s\u0103 cuno\u0219ti, cu adev\u0103rat, ceva?\u201d.<\/p>\n\n\n\n Noi privim \u201ecunoa\u0219terea\u201d ca fiind abilitatea de a descrie ceva cu exactitate (de exemplu: \u0219tiu ce e un scaun dac\u0103 \u00eel pot descrie), dar apare o \u00eentrebare: cine cunoa\u0219te mai bine un scaun? Cel care \u00eel descrie cel mai bine, sau cel care \u00eel construie\u0219te? R\u0103spunsul este, evident, t\u00e2mplarul, el \u00een\u021beleg\u00e2nd at\u00e2t de bine un scaun \u00eenc\u00e2t \u00eel poate aduce \u00een existen\u021b\u0103 (\u00eel poate crea). Ce are t\u00e2mplarul \u0219i nu are un simplu descriptor al scaunului? T\u00e2mplarul are \u00een mintea lui EIDOS-ul (LOGOS-ul) scaunului \u2013 precum un arhitect are \u00een mintea lui planurile unei cl\u0103diri \u2013 sau, altfel spus, de\u021bine organizarea structural \u2013 func\u021bional\u0103 ce va fi implementat\u0103 scaunului. T\u00e2mplarul, folosind EIDOS-ul din minte, poate actualiza poten\u021bialul lemnului pentru a-l face un scaun.<\/p>\n\n\n\n Deci, \u201ea \u0219tii ceva\u201d presupune s\u0103 posezi acela\u0219i EIDOS de\u021binut de lucrul ce trebuie cunoscut. De exemplu, arhitectul, de\u021bin\u00e2nd EIDOS-ul cl\u0103dirii, nu are o cl\u0103dire real\u0103 \u00een minte, actualizarea poten\u021bialului pe care o face nefiind a materialelor de construc\u021bie, ci a \u201eformei\u201d cl\u0103dirii. Pentru Aristotel, c\u00e2nd \u0219tii ceva, \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii \u00een CONFORMITATE (con-form, cu form\u0103) cu acel ceva, s\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219ti aceea\u0219i form\u0103. C\u00e2nd \u0219tiu un obiect, atunci, mintea mea preia organizarea structural \u2013 func\u021bional\u0103 a acelui obiect, \u00eentr-o manier\u0103 ce \u00eemi permite s\u0103 actualizez EIDOS-ul dintr-un poten\u021bial, pot aduce \u00een existen\u021b\u0103 acel obiect.<\/p>\n\n\n\n C\u00e2nd cuno\u0219ti (\u0219tii) ceva, \u00een viziunea lui Aristotel, po\u021bi interac\u021biona cu acel ceva \u00eentr-un mod intim \u0219i complex, mintea fiindu-\u021bi conformat\u0103 acelui ceva. \u00cen defini\u021bia Aristotelian\u0103 a cunoa\u0219terii, nu exist\u0103 nicio distinc\u021bie \u00eentre cunoa\u0219tere \u0219i existen\u021b\u0103. De exemplu, c\u00e2nd prive\u0219ti o can\u0103, o po\u021bi descrie vizual, dar, pentru a o manipula, trebuie s\u0103-\u021bi schimbi structura m\u00e2inii, trebuie s\u0103 faci o schimbare a fiin\u021bei, nu doar a cuno\u0219tin\u021bei.<\/p>\n\n\n\n Teoria conformit\u0103\u021bii este un mod diferit de a explica modul \u00een care cunoa\u0219tem lucruri. Avem de-a face cu o epistemologie a contactului \u00een care a \u0219tii ceva \u00eenseamn\u0103 a fii \u00een contact cu acel ceva, a participa \u00een aceea\u0219i \u201eform\u0103\u201d cu ceva-ul. Observ\u0103m c\u0103 e o cunoa\u0219tere participativ\u0103, \u00een care, pentru a cunoa\u0219te ceva, trebuie s\u0103 m\u0103 modelez pe mine \u2013 cunosc un lucru conform\u00e2ndu-m\u0103 cu el. Aceast\u0103 cunoa\u0219tere este diferit\u0103 de cunoa\u0219terea descriptiv\u0103 \u00een care generez propozi\u021bii despre un lucru f\u0103r\u0103 a fi \u00een contact cu el.<\/p>\n\n\n\n Teoria conformit\u0103\u021bii vine cu aceast\u0103 puternic\u0103 idee a conexiunii intime dintre minte \u0219i realitate satisf\u0103c\u00e2nd dorin\u021ba uman\u0103 de a fi \u00een contact cu realitatea, iar acest tip de cunoa\u0219tere participativ\u0103 se va dovedi central\u0103 modului \u00een care func\u021bioneaz\u0103 cogni\u021bia. Dac\u0103 sunt \u00een conformitate cu lumea \u00eenseamn\u0103 c\u0103 pattern-urile mele de inteligibilitate sunt acelea\u0219i cu pattern-urile pe baza c\u0103rora este organizat\u0103 lumea, pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd \u00een\u021beleg lumea, organizarea mea structural \u2013 func\u021bional\u0103 este aceea\u0219i cu cea a lumii.<\/p>\n\n\n\n Pentru a ajunge la EIDOS \u0219i pentru a fi \u00eencrez\u0103tori c\u0103 EIDOS-ul g\u0103sit \u0219i modul \u00een care \u00een\u021belegem lumea e corect \u2013 pattern-urile din minte sunt identice cu cele din lume \u2013 ne angaj\u0103m \u00een g\u00e2ndire de ordin doi, aducem argument\u0103ri socratice \u0219i platonice \u0219i facem reflec\u021bie ra\u021bional\u0103. Dar cum determin\u0103m dac\u0103 ceva e real?<\/p>\n\n\n\n S\u0103 lu\u0103m un exemplu. S\u0103 zicem c\u0103 e\u0219ti interesat de Elena \u0219i vorbe\u0219ti cu prietenul t\u0103u Drago\u0219, dup\u0103 ce to\u021bi trei a\u021bi participat la o petrecere cu o sear\u0103 \u00eenainte. Drago\u0219 \u00ee\u021bi poate spune c\u0103 \u201eam auzit-o pe Elena spun\u00e2nd c\u0103 e interesat\u0103 de tine\u201d, dar tu nu vrei s\u0103 te arunci cu capul \u00eenainte \u00een ceva nou, mai ales c\u0103 ai mai avut parte de decep\u021bii \u00een trecut, a\u0219a c\u0103 \u00eei r\u0103spunzi: \u201eStai! Te-am v\u0103zut asear\u0103, Drago\u0219, \u0219i erai pilit bine, a\u0219a c\u0103 nu pot s\u0103 te cred\u201d. Dar Drago\u0219 zice: \u201eNu, am auzit aceste lucruri \u00eenainte s\u0103 m\u0103 \u00eemb\u0103t\u201d. Tu r\u0103spunzi \u201e\u00een g\u0103l\u0103gia aia cum po\u021bi fi sigur c\u0103 ai auzit corect?\u201d, la care Drago\u0219 spune \u201eAm auzit-o vorbind \u00een buc\u0103t\u0103rie\u201d. Tu: \u201eNu \u0219tiu…\u201d Drago\u0219: \u201eVezi c\u0103 Ioana \u0219i Eda erau \u0219i ele prezente, \u0219i pot confirma ce \u021bi-am zis\u201d. Iar \u021bie nu-\u021bi mai r\u0103m\u00e2ne dec\u00e2t s\u0103 concluzionezi \u201eA, uau! Cred c\u0103 Elena m\u0103 place\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u00cen demersul de a determina dac\u0103 ceva e real faci, de fapt, trei teste: te asiguri c\u0103 organul relevant pentru cogni\u021bie (aten\u021bia, memoria etc.) func\u021bioneaz\u0103 normal; te asiguri c\u0103 mediul nu prezint\u0103 condi\u021bii distorsionante; te asiguri c\u0103 exist\u0103 aprobare inter-subiectiv\u0103 (\u0219i al\u021bii percep la fel lucrurile). Pe scurt, \u00ee\u021bi ascul\u021bi mintea, \u00ee\u021bi aranjezi mediul, dup\u0103 care intri \u00een conversa\u021bii cu al\u021bi oameni, iar pe foarte scurt, filosofezi. Iar c\u00e2nd toate condi\u021biile sunt \u00eendeplinite po\u021bi fi destul de \u00eencrez\u0103tor c\u0103 te afli \u00een conformitate cu realitatea (pattern-urile din mintea ta sunt identice cu pattern-urile din lume).<\/p>\n\n\n\n Aristotel este o figur\u0103 important\u0103 \u00een istoria \u0219tiin\u021bei, timp de milenii \u0219tiin\u021ba fiind identificat\u0103 cu numele lui, consider\u00e2ndu-se c\u0103 pentru a \u00een\u021belege g\u00e2ndirea \u0219tiin\u021bific\u0103, mai \u00eent\u00e2i trebuia s\u0103-l \u00een\u021belegi pe Aristotel. S\u0103 ne plas\u0103m acum temporal \u00een vremea lui Aristotel. Toat\u0103 lumea e de acord c\u0103 omul este \u00een centrul universului pentru c\u0103 percepi lucrurile. C\u00e2nd te ui\u021bi \u00een jurul t\u0103u, e\u0219ti \u00een centrul a ceea ce po\u021bi vedea. De aici rezult\u0103 o viziune a lumii geocentric\u0103 (cu P\u0103m\u00e2ntul \u00een mijlocul universului). Aristotel mai vine \u0219i cu ideea c\u0103 lucrurile se mi\u0219c\u0103 baz\u00e2ndu-se pe acela\u0219i principiu pe care se bazeaz\u0103 \u0219i modul \u00een care tu te mi\u0219ti.<\/p>\n\n\n\n Preia de la Thales ideea c\u0103 atunci c\u00e2nd mi\u0219ti ceva, acel ceva vrea s\u0103 fie \u00een locul unde ajunge. Toate lucrurile sunt f\u0103cute din elemente \u2013 p\u0103m\u00e2nt, aer, ap\u0103 \u0219i foc \u2013, lucrurile f\u0103cute din p\u0103m\u00e2nt vor s\u0103 fie acolo unde exist\u0103 p\u0103m\u00e2ntul \u00een mod natural, deci cad pe p\u0103m\u00e2nt. Apa st\u0103 la suprafa\u021b\u0103, focul se ridic\u0103, iar aerul plute\u0219te de-asupra. De exemplu, c\u00e2nd arzi un lemn, focul se ridic\u0103, apa se evapor\u0103, iar cenu\u0219a r\u0103m\u00e2ne pe p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n Pentru Aristotel, P\u0103m\u00e2ntul e \u00een centrul universului, iar lucrurile se mi\u0219c\u0103 sub principiul \u201dMI\u0218C\u0102RII NATURALE\u201d. Totul are o voin\u021b\u0103 intern\u0103, toate lucrurile \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ajung\u0103 acolo unde le e locul, pentru c\u0103 totul are un loc natural. Totul se mi\u0219c\u0103, prin urmare, cu un scop, deci totul are un sens, iar tu te \u00eendrep\u021bi spre acel \u201eloc\u201d \u00een care trebuie s\u0103 fii. Iar c\u00e2nd ajungi acolo \u00ee\u021bi vei fi \u00eendeplinit scopul \u0219i, astfel, po\u021bi vedea sensul pe care l-a avut via\u021ba ta. Ideea aceasta oglinde\u0219te o idee a lui Pitagora care spunea c\u0103 totul \u00een cosmos se mi\u0219c\u0103 cu un scop \u0219i cu un sens.<\/p>\n\n\n\n Trebuie s\u0103 rezist\u0103m tenta\u021biei de a-l ridiculiza pe Aristotel pentru viziunea geocentric\u0103. Viziunea heliocentric\u0103 era cunoscut\u0103 \u00een antichitate, dar existau prea multe contra-argumente \u00eempotriva ei. Iar p\u00e2n\u0103 nu ai o idee precum \u201elegea gravita\u021biei\u201d sau a \u201emi\u0219c\u0103rii iner\u021biale\u201d, ideea c\u0103 P\u0103m\u00e2ntul s-ar \u00eenv\u00e2rti \u00een jurul Soarelui nu are sens.<\/p>\n\n\n\n Acum, dac\u0103 unim cele dou\u0103 teorii ale lui Aristotel: cea a cosmosului geocentric \u0219i cea a conformit\u0103\u021bii, observ\u0103m c\u0103 ele se sus\u021bin reciproc. Dac\u0103 accep\u021bi c\u0103 teoria conformit\u0103\u021bii este plauzibil\u0103 \u0219i aplici cele trei teste pentru a verifica viziunea geocentric\u0103, aceast\u0103 viziune este validat\u0103 (sim\u021burile \u00ee\u021bi sunt bune, cerul e limpede, oamenii din jurul t\u0103u confirm\u0103 ceea ce vezi), iar aceast\u0103 VIZIUNE A LUMII \u00ee\u021bi ofer\u0103, la r\u00e2ndul ei, dovezi ce \u00ee\u021bi confirm\u0103 c\u0103 e\u0219ti \u00een conformitate cu realitatea.<\/p>\n\n\n\n Aceasta e o viziune a lumii care pune sensul \u0219i scopul ac\u021biunilor tale \u00een prim plan. \u00centr-o lume organizat\u0103 \u00een jurul scopurilor, lucrurile se mi\u0219c\u0103 cu scopul de a ajunge acolo unde le e locul, iar structura lumii este similar\u0103 structurii experien\u021belor tale, f\u0103c\u00e2nd din lumea exterioar\u0103 o \u201eAREN\u0102\u201d. O aren\u0103 este un spa\u021biu \u00een care \u0219tii cum s\u0103 ac\u021bionezi, ce are sens pentru tine, \u00een care \u0219tii unde e locul lucrurilor, ce ac\u021biuni sunt potrivite \u0219i cum s\u0103-\u021bi m\u0103sori \u0219i s\u0103-\u021bi calibrezi performan\u021bele intelectuale \u0219i fizice. Ca exemplu putem folosi un fotbalist pe stadion. \u00cen aren\u0103 lucrurile sunt aranjate \u00eentr-un mod \u00een care \u0219tii cum s\u0103 fi implicat \u0219i cum s\u0103 interac\u021bionezi, \u00een care \u0219tii cum te po\u021bi conforma situa\u021biilor.<\/p>\n\n\n\n Elementul ce se conformeaz\u0103 este un \u201eAGENT\u201d. A fi un agent presupune a fi capabil de a-\u021bi urma scopurile, de a-\u021bi organiza cogni\u021bia \u0219i comportamentul \u00eentr-un mod \u00een care ac\u021biunile tale sunt potrivite situa\u021biei \u0219i mediului.<\/p>\n\n\n\n \u00centr-o viziune a lumii ai mereu un cuplaj \u201eagent \u2013 aren\u0103\u201d. Aristotel \u00ee\u021bi explic\u0103 cum s\u0103 devii un agent, cum s\u0103 \u0219tii \u0219i s\u0103 te structurezi corect, dar \u00ee\u021bi explic\u0103 \u0219i cum e organizat\u0103 lumea (cosmosul) ca s\u0103 po\u021bi interac\u021biona cu sens \u00een ea, \u00eentre agent \u0219i aren\u0103 fiind un proces de \u201eCO-IDENTIFICARE\u201d.<\/p>\n\n\n Identitatea arenei este determinat\u0103 \u0219i determin\u0103 identitatea agentului \u0219i vice-versa. De exemplu, stadionul \u00eei permite fotbalistului s\u0103 joace fotbal, iar fotbalistul, prin jocul de fotbal pe care \u00eel joac\u0103, d\u0103 sens stadionului \u0219i structurii lui. Acest proces de co-identificare are loc permanent. Eu \u00eemi asum o identitate (identitatea celui ce scrie) \u0219i ofer o identitate tuturor lucrurilor din jurul meu pentru a crea un \u201eMOD EXISTEN\u021aIAL\u201d. Modul existen\u021bial este procesul prin care co-identifici arena \u0219i agentul pentru ca ele s\u0103 se potriveasc\u0103 \u0219i s\u0103 aib\u0103 sens, ob\u021bin\u00e2nd o viziune a lumii coerent\u0103 \u0219i func\u021bional\u0103.<\/p>\n\n\n\n Aceste moduri existen\u021biale sunt rela\u021bii de meta-sens pentru c\u0103 ele creeaz\u0103 posibilitatea unui \u00eentreg sistem de sensuri. F\u0103r\u0103 o rela\u021bie agent \u2013 aren\u0103, niciuna din ac\u021biunile tale nu au sens (un juc\u0103tor de tenis pe un stadion de fotbal). De exemplu, cel ce cite\u0219te ce scriu \u0219i-a asumat o identitate, mi-a oferit \u0219i mie o identitate, \u0219i \u00een acest mod existen\u021bial interac\u021biunea noastr\u0103 are sens.<\/p>\n\n\n\n Modul existen\u021bial o instan\u021b\u0103, un mod particular de a ac\u021biona \u00eentr-o viziune a lumii. Acest \u00eentreg sistem Aristotelian, \u00een care ai suport mutual \u0219i inteligibilitate mutual\u0103 intre agent \u0219i aren\u0103, este un proces de dezv\u0103luire a lumii pe care o nume\u0219te \u201eACORDAJ AL VIZIUNII LUMII\u201d. Important pentru tine este ca modul existen\u021bial (modul \u00een care creezi co-identificarea agentului cu arena) s\u0103 fie potrivit \u00een procesul de acordaj al viziunii lumii. \u00cen lipsa unei viziuni acordate a lumii, nu po\u021bi declan\u0219a modul existen\u021bial (ai fi un juc\u0103tor de tenis pe un stadion de fotbal) \u0219i vei \u00eencepe s\u0103-\u021bi sim\u021bi existen\u021ba ca fiind absurd\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de sens \u2013 a se observa c\u0103 \u00een zilele noastre, criza de sens este uneori descris\u0103 ca fiind sentimentul unei \u201eexisten\u021be absurde\u201d.<\/p>\n\n\n Aristotel ne-a oferit un mod lingvistic de a articula conexiunea dintre \u00eencerc\u0103rile noastre de a \u00een\u021belege intelectual lumea \u0219i dorin\u021ba noastr\u0103 de a sim\u021bi ca apar\u021binem acestei lumi \u00eentr-un mod ce are sens. \u00cen zilele noastre avem o viziune a lumii bazat\u0103 pe \u00een\u021belegerea \u0219tiin\u021bific\u0103, iar principala critic\u0103 adus\u0103 acestei viziuni este aceea c\u0103 ea nu ofer\u0103 un ghidaj existen\u021bial, nu ne spune cum s\u0103 g\u0103sim sens \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n Vom folosi de-acum \u00eencolo un termen specific pentru acest set de idei (o viziune a lumii acordat\u0103, ce ofer\u0103 constant moduri existen\u021biale \u00een care rela\u021biile agent \u2013 aren\u0103 de desf\u0103\u0219oar\u0103 \u0219i \u00eenfloresc natural, \u00eempiedic\u00e2nd individul s\u0103 aib\u0103 un trai absurd oferindu-i o conexiune profund\u0103 \u00eentre proiectele sale intelectuale de a crea sens \u00een lume \u0219i proiectele sale existen\u021biale de a g\u0103si sens \u0219i sentiment de apartenen\u021b\u0103 \u00een ea): \u201eORDINE NOMOLOGIC\u0102\u201d \u2013 \u201enomas\u201d \u00eensemn\u00e2nd \u201elege\u201d. Ordinea nomologic\u0103 \u201elegalizeaz\u0103\u201d universul, nu doar \u00een sensul modern al legilor \u0219tiin\u021bifice, ci \u0219i \u00een sensul c\u0103 face din el un cosmos personal, un cosmos \u00een care exist\u0103 convergen\u021be \u0219i consonan\u021be \u00eentre \u00eencerc\u0103rile noastre de a explica \u0219tiin\u021bific lumea \u0219i ac\u021biunile noastre de a exista \u00een ea. C\u00e2nd aceast\u0103 ordine nomologic\u0103 intr\u0103 \u00een colaps, \u00eencepem s\u0103 fim confrunta\u021bi cu absurdit\u0103\u021bi \u0219i sim\u021bim c\u0103 locul nostru nu mai e acolo unde suntem. O via\u021b\u0103 plin\u0103 de sens este o via\u021b\u0103 bine ancorat\u0103 \u00eentr-o ordine nomologic\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Studiind cu Platon timp de 20 de ani, Aristotel este un Platonist convins, dar aduce o critic\u0103 important\u0103 acestei filosofii: Platon, \u00een viziunea lui, nu ar fi luat \u00een calcul, \u00een mod serios, \u201eschimbarea\u201d. Pe l\u00e2ng\u0103 Platon, o alt\u0103 influen\u021b\u0103 important\u0103 pentru g\u00e2ndirea lui Aristotel a fost tat\u0103l s\u0103u, medic de profesie. Aceast\u0103 influen\u021b\u0103 este […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":602,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[70],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/357"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=357"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/357\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":724,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/357\/revisions\/724"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/602"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=357"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=357"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=357"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
<\/em><\/p>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-50.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-49.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-48.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-47.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-46.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-45.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-44.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-43.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-42.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n