![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-57.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\nCe putem observa e c\u0103, de\u0219i Socrate nu avea o teorie, ci o practic\u0103, Platon zice c\u0103 nu e o coinciden\u021b\u0103 c\u0103 acea practic\u0103 func\u021biona, pentru c\u0103 Monstrul face lucrurile s\u0103 par\u0103 importante, te motiveaz\u0103 \u0219i te urgenteaz\u0103, dar Omul te ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegi aceste lucruri ra\u021bional. Ce face, de fapt, Platon aici e s\u0103 explice de ce suntem susceptibili la bullshit \u0219i de ce, de multe ori, importan\u021ba pe care o d\u0103m unor lucruri ne dep\u0103\u0219e\u0219te capacitatea de \u00een\u021belegere a lor.<\/p>\n\n\n\n
Hai s\u0103 ne g\u00e2ndim acum, pu\u021bin, la exemplul dietei. Ce mecanisme avem la \u00eendem\u00e2n\u0103 pentru a ne m\u0103ri \u0219ansa de reu\u0219it\u0103? Unul din aceste mecanisme este afilierea la un grup de oameni ce \u021bin diet\u0103, pentru c\u0103 nu suntem, doar, creaturi biologice, ci \u0219i culturale, av\u00e2nd, astfel, \u0219i motiva\u021bii socio-culturale. Platon adaug\u0103 o nou\u0103 entitate bazat\u0103 pe acest element uman: LEUL, leii fiind animale sociale. Leul lucreaz\u0103 \u00een termeni de ONOARE vs. RU\u0218INE \u2013 onoarea reprezint\u0103 respectul pe care \u021bi-l ofer\u0103 semenii t\u0103i. \u00cen acest caz trebuie s\u0103 facem o distinc\u021bie clar\u0103 \u00eentre ru\u0219ine \u0219i vin\u0103, vina ap\u0103r\u00e2nd c\u00e2nd e\u0219uezi \u00een realizarea propriului ideal, pe c\u00e2nd ru\u0219inea apare atunci c\u00e2nd ai pierdut capacitatea de a fi respectat de ceilal\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
Pentru c\u0103 nu e obligat s\u0103 lucreze abstract, dar e limitat de normele socio-culturale, obiectivele Leului sunt pe termen mediu, aceste obiective fiind social mediate \u0219i cultural acceptate. El lucreaz\u0103 cu<\/p>\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-56.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\nPlaton aspectele culturale ale lucrurilor, acelea ce pot fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite cu al\u021bi oameni, deoarece dorim s\u0103 ne \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219im experien\u021bele (ca exemplu, c\u00e2nd spui cuiva \u201echestia asta are un gust oribil, gust\u0103 \u0219i tu\u201d). Explica\u021bia pentru aceast\u0103 nevoie de \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ire a experien\u021belor este simpl\u0103: cogni\u021bia distribuit\u0103 fiind un mod eficient de a-\u021bi \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi cogni\u021bia.<\/p>\n\n\n\n Platon pozi\u021bioneaz\u0103 Leul \u00een PIEPT, acolo fiind resim\u021bite cele mai multe sentimente sociale (onoare, m\u00e2ndrie, ru\u0219ine). Leul reprezint\u0103 THYMOS-ul, acea parte din tine motivat\u0103 social.<\/p>\n\n\n Platon observ\u0103 c\u0103 acest sistem are poten\u021bial masiv pentru conflict interior, concluzion\u00e2nd c\u0103, pentru a-l face func\u021bional, acesta trebuie ordonat corect. \u00cen dezordine, importan\u021ba, \u00een\u021belegerea \u0219i participarea se desincronizeaz\u0103 \u0219i c\u0103dem prad\u0103 bullshit-ului pentru c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce conflictul interior cre\u0219te, cre\u0219te \u0219i predispozi\u021bia noastr\u0103 pentru auto-am\u0103gire \u0219i pentru ego-centrism. Aceast\u0103 reac\u021bie ego-centric\u0103 este o reac\u021bie evoluat\u0103 la stresori ce produc anxietate \u2013 \u00een acest caz, conflictul interior \u2013 pentru c\u0103, \u00een fa\u021ba unui pericol, omul trebuie s\u0103 devin\u0103 preocupat de sine pentru a se proteja. De asemenea, THYMOS-ul este natural fiin\u021belor sociale, acestea fiind adaptate pentru cooperare.<\/p>\n\n\n\n Dar totu\u0219i, de ce are Apetitul mai mult\u0103 putere dec\u00e2t Ra\u021biunea? R\u0103spunsul st\u0103 \u00een DECONECTAREA HIPERBOLIC\u0102, un mod comportamental prezent \u00een toate speciile de animale.<\/p>\n\n\n Deconectarea reprezint\u0103 c\u00e2t de mult e redus\u0103 importan\u021ba unui stimul. Un stimul prezent prezint\u0103 o mai mare importan\u021b\u0103 \u2013 Monstrul \u2013 dec\u00e2t ceva din viitor, asta fiind motivul pentru care Monstrul \u00eenvinge Omul.<\/p>\n\n\n Aceast\u0103 deconectare este un mod de operare adaptat evolutiv (de aceea e universal tuturor speciilor). Probabilitatea unui anumit eveniment din viitor scade pe m\u0103sur\u0103 ce viitorul e tot mai \u00eendep\u0103rtat, iar noi, evolutiv, trebuie s\u0103 fim aten\u021bi la lucrurile ce au o probabilitate mai mare de a se \u00eent\u00e2mpla. Dac\u0103 toate probabilit\u0103\u021bile ar fi egale ca importan\u021b\u0103 am fi, foarte rapid, cople\u0219i\u021bi. Ca o mic\u0103 parantez\u0103, anxio\u0219ii dau importan\u021b\u0103 evenimentelor cu probabilitate mic\u0103, aceast\u0103 adaptare deconectare nefunc\u021bion\u00e2nd corect.<\/p>\n\n\n\n Ca la orice ma\u0219in\u0103rie adaptiv\u0103, e o problem\u0103. S\u0103 lu\u0103m cazul unui fum\u0103tor pentru care toate micile probabilit\u0103\u021bi finale sunt \u201do moarte prematur\u0103\u201d. \u0218ansa fiec\u0103rei mor\u021bi particulare este mic\u0103, dar \u0219ansa tuturor acestor mor\u021bi, punctul comun al tuturor finalit\u0103\u021bilor probabile, este foarte ridicat\u0103. Deconectarea hiperbolic\u0103 \u00eel orbe\u0219te \u00een ceea ce prive\u0219te fiecare moarte individual\u0103 (fiind improbabile), dar, \u00een aceast\u0103 orbire, este orb \u0219i \u00een ceea ce prive\u0219te elementul pe care \u00eel au \u00een comun, moartea prematur\u0103. Orbindu-l la ce au, \u00een mod abstract, \u00een comun finalit\u0103\u021bile improbabile, acest mecanism adaptiv \u00eel va \u00eempinge s\u0103-\u0219i mai aprind\u0103 o \u021bigar\u0103 \u0219i s\u0103-\u0219i continue drumul spre moarte.<\/p>\n\n\n\n La fel ca \u0219i \u00een cazul flow-ului, aceea\u0219i ma\u0219in\u0103rie care te face bine adaptat, este ma\u0219in\u0103ria care te las\u0103 prad\u0103 auto-am\u0103girii \u0219i comportamentelor auto-distructive. Sensul \u0219i \u00een\u021belepciunea trebuie s\u0103 se lupte cu aceast\u0103 realitate de neevitat: nu po\u021bi opri aceste ma\u0219in\u0103rii adaptive, pentru c\u0103 ai muri, dar nici nu le po\u021bi l\u0103sa s\u0103 func\u021bioneze necontrolat. Ce e de f\u0103cut?<\/p>\n\n\n\n Am dezvoltat o abilitate, a cortexului frontal, de a forma IDEI ABSTRACTE, o abilitate de a abstractiza elementele comune din viitor \u0219i de a ne-o reprezenta simbolic. Asta face Omul. El abstractizeaz\u0103 realitatea pentru a evita moartea prematur\u0103, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd, \u00een acela\u0219i timp, destul de slab \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu fie \u00een stare s\u0103 opreasc\u0103 ma\u0219in\u0103riile adaptive. El trebuie s\u0103 le poat\u0103 suprascrie, dar minimal.<\/p>\n\n\n\n O curiozitate legat\u0103 de acest model Platonian este faptul c\u0103 a fost redescoperit de mai multe ori \u00een istorie, cele mai recente fiind \u00een modelul Freudian \u2013 Id, Ego \u0219i Supra-ego \u2013 \u0219i \u00een neuro\u0219tiin\u021be \u00een anii \u201990 \u2013 creier reptilian, creier mamifer \u0219i neo-cortex.<\/p>\n\n\n\n Dar Platon nu se opre\u0219te aici, mai venind cu o idee. Omul poate \u00eenv\u0103\u021ba, poate \u00een\u021belege teorii (reprezent\u0103ri abstracte simbolice). Leul nu poate \u00een\u021belege teoria, dar el poate fi antrenat folosind ra\u021biunea, iar aici Socrate devine, iar, relevant. Platon abordeaz\u0103 aceast\u0103 idee \u00een \u201eDialoguri\u201d, Socrate fiind cel ce duce ra\u021bionalul \u00een arena social\u0103 \u2013 se plimb\u0103 prin pie\u021be dialog\u00e2nd cu oamenii \u2013 consider\u00e2nd c\u0103 interac\u021biunea social\u0103 combinat\u0103 cu g\u00e2ndirea ra\u021bional\u0103 pot inspira oamenii \u00een a deveni mai \u00een\u021belep\u021bi.<\/p>\n\n\n\n Utiliz\u00e2nd metoda Socratic\u0103, Omul poate antrena Leul, iar Leul, \u00eempreun\u0103 cu Omul, pot \u00eembl\u00e2nzi Monstrul, scopul t\u0103u fiind, ca printr-o interac\u021biune corect\u0103 a acestor elemente, s\u0103 reduci conflictul interior. Platon descrie \u00een\u021belepciunea ca fiind un sistem de justi\u021bie intern psihicului \u00een care Omul a fost \u00eenv\u0103\u021bat, Leul a fost antrenat iar Monstrul a fost \u00eembl\u00e2nzit pentru o colaborare c\u00e2t se poate de eficient\u0103. Acest proces poart\u0103 numele de STRATEGIE DE OPTIMIZARE. Prin aceast\u0103 strategie se caut\u0103 o armonie optim\u0103 \u00een care niciuna din p\u0103r\u021bi nu le minimizeaz\u0103 pe celelalte \u0219i nu le \u00eempiedic\u0103 s\u0103-\u0219i exercite influen\u021ba.<\/p>\n\n\n\n Pentru Platon, aceast\u0103 armonie optim\u0103 reprezint\u0103 \u201e\u00eendeplinirea fiin\u021bei\u201d, a fi pe c\u00e2t de viu e posibil, \u0219i vine cu experien\u021ba unei p\u0103ci interioare profunde, ce se na\u0219te \u00een lipsa conflictului intern. Una din meta-motiva\u021biile umane este s\u0103 aib\u0103 ceea ce vrea f\u0103r\u0103 un conflict intern, iar pe m\u0103sur\u0103 ce acest conflict scade, scade \u0219i auto-am\u0103girea, scade \u0219i ego-centrismul, iar individul devine mai receptiv la realitate. Reducerea conflictului intern vine, astfel, la pachet cu o viziune mai clar\u0103 a realit\u0103\u021bii. Iar omul \u00ee\u0219i dore\u0219te aceast\u0103 conexiune cu realitate, fiind o meta-motiva\u021bie, observabil\u0103, de exemplu, c\u00e2nd e\u0219ti \u00eentr-o rela\u021bie, c\u00e2nd vrei s\u0103 \u0219tii dac\u0103 e\u0219ti \u00een\u0219elat chiar dac\u0103 pre\u021bul ar fi distrugerea rela\u021biei. Omul nu vrea ca ceea ce tr\u0103ie\u0219te s\u0103 fie \u201efals\u201d.<\/p>\n\n\n\n Observ\u0103m, astfel, c\u0103 modelul Platonic satisface dou\u0103 meta-motiva\u021bii: evitarea conflictului intern \u0219i o percep\u021bie mai clar\u0103 a realit\u0103\u021bii. Aceste dou\u0103 elemente formeaz\u0103 o bucl\u0103 ce se auto-amplific\u0103: devii mai bun la a repera pattern-uri reale \u00een lume; ai o viziune mai clar\u0103 a realit\u0103\u021bii; aplici aceast\u0103 viziune pe tine (auto-cunoa\u0219terea Socratic\u0103); ai o cunoa\u0219tere de sine mai bun\u0103; \u00eenve\u021bi mai bine Omul; dresezi mai bine Leul; \u00eembl\u00e2nze\u0219ti mai bine Monstrul; devii mai bun la a repera pattern-uri reale. \u00cen acest ciclu devii din ce \u00een ce mai liber de conflictele interne \u0219i tot mai mult \u00een contact cu realitatea.<\/p>\n\n\n\n Platon scrie o faimoas\u0103 parabol\u0103, un mit \u00een sensul original al cuv\u00e2ntului, Mitul Pe\u0219terii. Dup\u0103 cum am observat, transformarea de sine \u0219i conexiunea cu realitatea sunt interconectate. Asist\u0103m la o cunoa\u0219tere participativ\u0103 pentru c\u0103 nu po\u021bi cunoa\u0219te realitatea doar prin observa\u021bie. Trebuie s\u0103 te schimbi pentru a percepe lumea, iar lumea perceput\u0103 se schimb\u0103 \u0219i ea, la r\u00e2ndul ei, deschiz\u00e2ndu-se, pun\u00e2nd presiune pe tine pentru a te schimba, din nou, \u00een acest nou context, \u0219i tot a\u0219a mai departe, \u00eentr-un ciclu constant.<\/p>\n\n\n \u00cen \u00eenceputul acestei alegorii, Platon prezint\u0103 dou\u0103 grupuri de oameni. Cei lega\u021bi cu fa\u021ba la perete, ce stau \u00een obscuritate, privind umbre ce se plimb\u0103 prin fa\u021ba lor \u0219i auzind doar ecouri ale sunetelor produse undeva \u00een spatele lor. \u0218i cei ce duc forme prin fa\u021ba unui foc, pentru a proiecta umbre pe perete. Legat de primul grup, Platon ne zice c\u0103 ace\u0219tia consider\u0103 umbrele \u0219i ecourile ca fiind lumea adev\u0103rat\u0103, fiind lega\u021bi \u0219i, astfel, incapabili de a studia \u00eemprejurimile. Povestea continu\u0103 cu un individ din acest grup ce reu\u0219e\u0219te s\u0103 se elibereze \u0219i, examin\u00e2nd pe\u0219tera, vede focul \u0219i realizeaz\u0103 c\u0103 acele umbre \u0219i ecouri nu sunt adev\u0103rate, iar abilitatea lui de a percepe pattern-uri reale, nu cele corela\u021bionale, se transform\u0103. Prinde gustul pentru realitate \u0219i \u00eencepe s\u0103 exploreze \u00een profunzime pe\u0219tera, g\u0103sind o ie\u0219ire prin care intr\u0103 lumin\u0103. \u0218i, astfel, el \u00eencepe ascensiunea spre lumin\u0103, f\u0103c\u00e2nd pauze dese pentru a-\u0219i obi\u0219nui ochii cu lumina care, pe m\u0103sur\u0103 ce urc\u0103, \u00eel tot orbe\u0219te \u2013 sinele trebuie s\u0103 se tot transforme \u00een acest proces \u2013\u00eempiedic\u00e2ndu-l s\u0103 vad\u0103 unde trebuie s\u0103 calce. Aceast\u0103 ascensiune este un proces lent, de permanent\u0103 ajustare la acea lumin\u0103, \u00eentr-o continu\u0103 transformare participativ\u0103. Dar, \u00eentr-un final, iese \u00een lumea real\u0103 \u0219i caut\u0103 sursa luminii naturale \u2013 adev\u0103rate \u2013, lumina care \u00eei permite s\u0103 vad\u0103 realitatea \u2013 pattern-urile reale din lume. \u0218i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, cu coada ochiului, neput\u00e2nd s\u0103 priveasc\u0103 direct, vede Soarele, iar aceast\u0103 realizare este peste puterile lui de \u00een\u021belegere, \u00eel cople\u0219e\u0219te, dar \u00eel \u0219i umple de venera\u021bie. Se \u00eentoarce \u00een pe\u0219ter\u0103, cu aceast\u0103 revela\u021bie, cu scopul de a le spune \u0219i celorlal\u021bi ce a v\u0103zut. Dup\u0103 ce se tot \u00eempiedic\u0103 pe drumul de \u00eentoarcere, dezobi\u0219nuit fiind de bezna din pe\u0219ter\u0103, ajunge, \u00eentr-un final, la oamenii lega\u021bi, dar lucrurile pe care le poveste\u0219te nu au nici un sens pentru ace\u0219tia, ajung\u00e2nd s\u0103 fie ridiculizat \u0219i chiar amenin\u021bat cu moartea pentru ceea ce zicea\u2013 o aluzie direct\u0103 la soarta lui Socrate.<\/p>\n\n\n\n Acesta este un mit iluminist, al venirii \u00een lumin\u0103, un mit al transcenden\u021bei sinelui \u0219i al transform\u0103rii personale, o parabol\u0103 pentru apropierea continu\u0103 de realitate. Aceast\u0103 ascensiune spre \u201elumin\u0103\u201d poart\u0103 numele \u2013 \u00een greac\u0103 \u2013 de ANAGOGE.<\/p>\n\n\n\n Analiz\u00e2nd aspectul ANAGOGE-ic al ideii Platoniene, observ\u0103m cu Platon ia deplasarea din lumea iluzorie spre lumea real\u0103 a mitologiei cu dou\u0103 lumi, \u0219i o transform\u0103 \u00eentr-o teorie a modului \u00een care \u00ee\u021bi po\u021bi umple via\u021ba cu sens prin ra\u021biune. Devine un ghid pentru g\u0103sirea p\u0103cii suflete\u0219ti, pentru o via\u021b\u0103 \u00eentregit\u0103 \u00een conjunctur\u0103 cu o apropiere tot mai mare de pattern-urile reale ce definesc realitatea (care dau sens realit\u0103\u021bii) \u0219i pentru satisfacerea simultan\u0103 a dorin\u021bei de pace interioar\u0103 \u0219i cea de a fi \u00een contact cu realitatea. Toate aceste st\u0103ri formeaz\u0103, pentru Platon, \u201e\u00een\u021belepciunea\u201d sau \u201e\u00eentregirea fiin\u021bei\u201d. Devenim noi \u00een\u0219ine mai reali atunci c\u00e2nd suntem tot mai \u00eemp\u0103ca\u021bi cu noi, iar din aceasta postur\u0103 mai real\u0103 descoperim tot mai multe pattern-uri reale, conform\u00e2ndu-ne, tot mai mult, realit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n Un exemplu de transpunere contemporan\u0103 a mitului pe\u0219terii \u00een art\u0103, este filmul \u201eMatrix\u201d, \u00een care, chiar \u0219i numele personajului principal, Neo, este o referin\u021b\u0103 la \u201eneo-platonism\u201d \u0219i la \u201eomul nou\u201d. Iar mitul pe\u0219terii este un mit deoarece mitul, prin defini\u021bie, caut\u0103 solu\u021bii la probleme perene.<\/p>\n\n\n\n A se observa c\u0103 ra\u021biunea \u0219i spiritualitatea nu sunt opuse, ci inseparabil interconectate. \u00cen acest sens, Platon pune modelul Socratic la un loc cu cel al lui Pitagora, prezent\u00e2nd un nou mod de transcenden\u021b\u0103 a sinelui, o ridicare deasupra a ce e\u0219ti, schimbarea radical\u0103 a con\u0219tiin\u021bei \u0219i cogni\u021biei de care vorbea Pitagora.<\/p>\n\n\n\n Platon folose\u0219te termenul EIDOS (\u201eform\u0103\u201d, \u201eidee\u201d) pentru a desemna ceva apropiat ca sens de \u201eparadigm\u0103\u201d, practic, pentru a desemna pattern-urile reale pe care le descoperim \u00een realitate. Aceste pattern-uri reale sunt, concomitent, calea de acces spre a \u00een\u021belege realitatea \u2013 oferit\u0103 de cuno\u0219tin\u021bele noastre \u2013 c\u00e2t \u0219i ceea ce face lucrurile s\u0103 fie ceea ce sunt.<\/p>\n\n\n\n De exemplu, dac\u0103 \u00eentrebi oamenii ce este o pas\u0103re, \u00ee\u021bi vor da o list\u0103 de atribute pentru a o defini.<\/p>\n\n\n\n PAS\u0102RE<\/u><\/strong><\/p>\n\n\n\n Aripi<\/p>\n\n\n\n Cioc<\/p>\n\n\n\n Pene<\/p>\n\n\n\n Zboar\u0103<\/p>\n\n\n\n De\u0219i oamenii cred c\u0103 a\u0219a \u0219tim ce e o pas\u0103re (folosind o asemenea list\u0103), aceast\u0103 percep\u021bie e gre\u0219it\u0103, pentru c\u0103, pun\u00e2nd toate atributele la un loc, nu ob\u021bii o pas\u0103re.<\/p>\n\n\n\n Ceea ce lipse\u0219te este ORGANIZAREA STRUCTURAL \u2013 FUNC\u021aIONAL\u0102, modul \u00een care toate aceste atribute sunt structurate pentru ca pas\u0103rea s\u0103 func\u021bioneze ca un \u00eentreg. Aceast\u0103 organizare structural \u2013 func\u021bional\u0103 face ca \u00eentregul s\u0103 fie mai mult dec\u00e2t p\u0103r\u021bile componente. Pentru aceast\u0103 organizare structural \u2013 func\u021bional\u0103, \u00een german\u0103 este folosit termenul \u201eGestalt\u201d, iar \u00een greac\u0103, \u201eLOGOS\u201d. Dac\u0103 ai fii \u00eentrebat care este LOGOS-ul unui p\u0103s\u0103ri, nu ai putea r\u0103spunde, pentru c\u0103 \u00een\u021belegerea pe care o ai despre ce e o pas\u0103re este intuitiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n De cele mai multe ori, avem o \u00een\u021belegere intuitiv\u0103 a LOGOS-ului lucrurilor, dar trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem c\u0103 acest LOGOS (form\u0103) nu este doar modul \u00een care lucrul este \u00eenchegat \u0219i integrat \u00een sine, ci \u0219i modul \u00een care noi, cu mintea noastr\u0103, integr\u0103m acel lucru. Acest LOGOS, acest pattern real, este concomitent modul \u00een care \u0219tii ceva, dar \u0219i pattern-ul care face acel ceva s\u0103 fie ceea ce este. Platon picteaz\u0103 un mod total diferit de a \u00een\u021belege ce \u00eenseamn\u0103 \u201ea \u0219ti\u201d. \u00cen aceast\u0103 viziune, c\u00e2nd \u0219tiu, cu adev\u0103rat, ceva, m\u0103 conformez acelui ceva, devin ca acel ceva \u00eentr-un mod semnificativ, \u00eemi transpun \u00een minte acela\u0219i pattern real reg\u0103sit \u00een acel ceva, acel pattern permi\u021b\u00e2ndu-mi s\u0103 \u0219tiu acel ceva \u0219i s\u0103 intru \u00eentr-o realizare reciproc\u0103 cu el. Aceast\u0103 idee va fi preluat\u0103 de unul din discipolii lui Platon, Aristotel, care o va dezvolta spre noi orizonturi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Platon dezvolt\u0103 o teorie legat\u0103 de motivul pentru care oamenii fac lucruri proste\u0219ti, pun\u00e2nd la baza acestei probleme experien\u021ba \u201econflictului intern\u201d (existen\u021ba simultan\u0103 a dou\u0103 motiva\u021bii puternice contrare) \u0219i a sensului existen\u021bial (suntem cei mai anxio\u0219i, tem\u0103tori \u0219i ne sim\u021bim cel mai bloca\u021bi atunci c\u00e2nd suntem prin\u0219i \u00eentr-un conflict intern ce ne divizeaz\u0103 \u00een interior). […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":600,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[70],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/349"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=349"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/349\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":732,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/349\/revisions\/732"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/600"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=349"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=349"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=349"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
<\/em><\/p>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-55.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-54.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-53.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-52.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n