![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-63.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\nPitagora putem transforma, zbur\u00e2nd spre libertate. O mo\u0219tenire direct\u0103 de la Pitagora este cuv\u00e2ntul \u201ecosmos\u201d, la el av\u00e2nd sensul de frumuse\u021be a universului \u2013 \u201dcosmetica\u201d zilelor noastre are la baz\u0103 acest termen \u2013, \u0219i termenul de \u201efilosofie\u201d.<\/p>\n\n\n\n Poate te \u00eentrebi ce relevan\u021b\u0103 are toat\u0103 aceast\u0103 poveste. Ei bine, Pitagora \u0219i Socrate sunt influen\u021bele principale ale lui Platon, iar Platon \u0219i Biblia sunt picioarele pe care st\u0103 \u00eentreaga civiliza\u021bie vestic\u0103. Urm\u0103rim, deci, modul \u00een care am ajuns s\u0103 g\u00e2ndim a\u0219a cum g\u00e2ndim acum. <\/p>\n\n\n\n Discu\u021bia despre Socrate o vom \u00eencepe cu o scurt\u0103 povestioar\u0103. \u00cen Delphi, \u00een Grecia Antic\u0103, se afla un templu \u00eenchinat zeului Apollo \u00een care \u00ee\u0219i avea locul Oracolul din Delphi, ce avea rolul de a face profe\u021bii prin intermediul Pitiei, preoteasa zeului Apollo. Aceste preotese erau, adesea, femei cu v\u00e2rsta peste 50 de ani, c\u0103rora zeul le d\u0103duse puterea special\u0103 a profe\u021biei. Cum profe\u021biile Pitiei erau mereu foarte vagi, put\u00e2nd fi interpretate \u00een orice mod s-ar fi dorit, un grup de prieteni ai lui Socrate s-au dus \u00eentr-o zi la ea, \u00een glum\u0103, \u00eentreb\u00e2nd-o \u201eCine este cel mai \u00een\u021belept om din lume?\u201d a\u0219tept\u00e2ndu-se la un r\u0103spuns similar, dar spre surprinderea lor aceasta a r\u0103spuns simplu: \u201eSocrate\u201d. Ace\u0219tia s-au \u00eentors repede la Socrate s\u0103 \u00eei povesteasc\u0103 cele \u00eent\u00e2mplate, dar Socrate, la auzul acestui r\u0103spuns, \u00een loc s\u0103 jubileze a\u0219a cum ar fi f\u0103cut oricare dintre noi, se apuc\u0103 s\u0103 confrunte afirma\u021bia fiind pus \u00een fa\u021ba unei dileme.<\/p>\n\n\n\n Pentru a \u00een\u021belege dilema, trebuie s\u0103 men\u021bion\u0103m c\u0103, \u00een viziunea lui, zeii nu pot min\u021bi, consider\u00e2ndu-i exemple ale moralit\u0103\u021bii absolute \u2013 de aici n\u0103sc\u00e2ndu-se ideea modern\u0103 c\u0103 adev\u0103rul \u0219i divinul sunt inseparabile. De asemenea, Socrate func\u021bioneaz\u0103 pe principiul \u201ecunoa\u0219te-te pe tine \u00eensu\u021bi\u201d pentru a \u00een\u021belege mecanismele modului \u00een care operezi \u2013 ce avantaje, ce dezavantaje \u0219i ce limit\u0103ri ai \u2013, el consider\u00e2nd, \u00een adev\u0103rat spirit al revolu\u021biei axiale, c\u0103 acest tip de autocunoa\u0219tere este central\u0103 existen\u021bei umane.<\/p>\n\n\n\n \u0218i iat\u0103 dilema oracolului pentru Socrate: cum el \u0219tie c\u0103 zeii nu pot min\u021bi, dar \u0219tie, de asemenea, din autocunoa\u0219tere, c\u0103 nu este \u00een\u021belept, \u0219i nu poate renun\u021ba la niciuna din aceste idei \u2013 el pun\u00e2nd pe acela\u0219i nivel al importan\u021bei autocunoa\u0219terea \u0219i autoritatea zeilor \u2013, cum poate fi el cel mai \u00een\u021belept c\u00e2nd el \u0219tie ca nu este a\u0219a? Cu aceast\u0103 dilem\u0103, Socrate porne\u0219te pe un drum intelectual pentru a afla cum pot cele dou\u0103 ipoteze s\u0103 fie adev\u0103rate simultan.<\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 c\u0103l\u0103torie de c\u0103utare a unui r\u0103spuns are ca efect faptul c\u0103, pentru Socrate, interac\u021biunea constant\u0103 cu cei din jurul lui devine un stil de via\u021b\u0103 normal. Abordeaz\u0103 toate persoanele care se consider\u0103 \u00een\u021belepte pentru a le pune \u00eentreb\u0103ri, invent\u00e2nd \u201emetoda socratic\u0103\u201d \u2013 un mod de a pune \u00eentreb\u0103ri pentru a \u00een\u021belege ce g\u00e2nde\u0219te, cu adev\u0103rat, cineva.<\/p>\n\n\n\n Socrate interac\u021bioneaz\u0103, \u00een special, cu dou\u0103 grupuri de oameni: filosofii \u2013 \u00een special un anumit grup de filosofi numi\u021bi filosofi naturali\u0219ti \u2013, \u0219i sofi\u0219tii, ambele fiind grupuri considerate ca fiind formate din \u00een\u021belep\u021bi. Ca o mic\u0103 parantez\u0103, cuv\u00e2ntul filosofie vine din grecescul PHILIA-SOPHIA, tradus\u0103 ca o iubire prieteneasc\u0103 de \u00een\u021belepciune, iar \u00een vremurile noastre, cuv\u00e2ntul \u201esofisticat\u201d are baza etimologic\u0103 \u00een cuv\u00e2ntul SOPHIA.<\/p>\n\n\n\n Filosofia naturalist\u0103 demonstreaz\u0103 o schimbare fundamental\u0103 \u00een cogni\u021bia uman\u0103, prin cele trei fragmente filosofice r\u0103mase de la un proeminent reprezentant al acestui curent, Thales:<\/p>\n\n\n\n Thales<\/em> S\u0103 analizam, acum, g\u00e2ndirea lui Thales, baz\u00e2ndu-ne pe aceste trei propozi\u021bii:<\/p>\n\n\n\n 1. Ideea c\u0103 totul e f\u0103cut din ap\u0103, e demonstrabil fals\u0103, at\u00e2t \u0219tiin\u021bific c\u00e2t \u0219i metafizic. Dar Grecia era \u00eenconjurat\u0103 de ap\u0103, dac\u0103 sapi \u00een p\u0103m\u00e2nt, dai de ap\u0103, apa cade \u0219i din cer \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, apa e necesar\u0103 vie\u021bii. Ideea lui Thales, de\u0219i e fals\u0103, este c\u00e2t se poate de ra\u021bional\u0103 \u0219i plauzibil\u0103, el venind cu ra\u021biunea \u0219i observa\u021bia pentru a explica substan\u021ba ce st\u0103 la baza \u00eentregii lumi. \u00cemi permit o mic\u0103 parantez\u0103 aici, \u201dsubstan\u021b\u0103\u201d \u00eenseamn\u0103, etimologic, a sta sub, a fi la baz\u0103. Observ\u0103m, astfel, c\u0103 Thales nu face mitologie, nu genereaz\u0103 o nara\u021biune despre un agent divin, ci face o analiz\u0103 ra\u021bional\u0103 bazat\u0103 \u00een observa\u021bie, Thales invent\u00e2nd, nici mai mult nici mai pu\u021bin dec\u00e2t, g\u00e2ndirea \u0219tiin\u021bific\u0103.<\/p>\n\n\n\n 2. Thales observ\u0103 c\u0103 magne\u021bii se pot mi\u0219ca singuri, \u0219i pot mi\u0219ca lucruri din jurul lor. De\u0219i sensul clasic al lui PSYCHE este acela de \u201erespira\u021bie\u201d sau \u201ev\u00e2nt\u201d, el \u00eel folose\u0219te cu sens de \u201dabilitate de a te mi\u0219ca \u0219i a mi\u0219ca\u201d. Cum omul de\u021bine PSYCHE \u2013 se mi\u0219c\u0103 \u0219i tr\u0103ie\u0219te \u2013 Thales trage concluzia c\u0103 \u0219i magnetul e viu \u0219i tr\u0103ie\u0219te. Din nou, \u0219i aceast\u0103 afirma\u021bie e demonstrabil gre\u0219it\u0103, dar concluzia e una ra\u021bional plauzibil\u0103. Sensul dat de Thales termenului PSYCHE devine baza \u201epsihologiei\u201d, mintea fiind cea mai manevrabil\u0103 parte a omului, ea mi\u0219c\u00e2ndu-se cel mai mult \u0219i fiind locul de start al tuturor mi\u0219c\u0103rilor corpului.<\/p>\n\n\n\n 3. ONTOLOGIA este studiul fiin\u021bei, al existen\u021bei \u0219i a structurii realit\u0103\u021bii. Deriv\u00e2nd de-aici, ANALIZA ONTOLOGIC\u0102 reprezint\u0103 folosirea ra\u021biunii pentru a ajunge la baza structurilor realit\u0103\u021bii. Aceast\u0103 analiz\u0103 ontologic\u0103 este inventat\u0103 de Thales, \u0219i st\u0103 la baza revolu\u021biei \u0219tiin\u021bifice. \u0218tiin\u021ba \u00eencearc\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la for\u021bele de baz\u0103, \u00eencearc\u0103 s\u0103 vad\u0103 \u00een ad\u00e2ncurile realit\u0103\u021bii, folosindu-se de PERCEP\u021aIA AD\u00c2NCIMII ONTOLOGICE \u2013 a vedea cu mintea \u00een ad\u00e2ncurile realit\u0103\u021bii. Folosind aceste tehnici, Thales observ\u0103 c\u0103 privitul \u00een aceste ad\u00e2ncuri ale realit\u0103\u021bii produce venera\u021bie, un sentiment de respect amestecat cu team\u0103 \u0219i uimire, \u0219i ofer\u0103 un sentiment de conectare profund\u0103 cu ceea ce e cel mai real. Privind \u00een aceste ad\u00e2ncuri ale realit\u0103\u021bii vezi sensul lucrurilor mai bine, iar, pentru Thales, asta \u00eenseamn\u0103 s\u0103 sim\u021bi \u201esacrul\u201d.<\/p>\n\n\n\n Socrate pare s\u0103 mai fi fost influen\u021bat \u0219i de un alt filosof naturalist, Anaxagora, ce a tr\u0103it \u00een Atena doar cu pu\u021bin timp \u00eenaintea lui Socrate, \u0219i care declarase c\u0103 soarele nu e un zeu, ci o piatr\u0103 fierbinte. Socrate a fost impresionat de perseveren\u021ba naturali\u0219tilor de a g\u0103si adev\u0103ruri, dar refuz\u0103 g\u00e2ndirea aceasta, nu pentru c\u0103 ar refuza ra\u021biunea sau argumentarea (le va folosi din plin), ci pentru c\u0103 filosofia materialist\u0103 nu \u00eel ajut\u0103 \u00een proiectul lui axial.<\/p>\n\n\n\n Filosofia naturalist\u0103 ofer\u0103 adev\u0103ruri, dar nu \u00ee\u021bi poate ar\u0103ta cum s\u0103 devii \u00een\u021belept, cum s\u0103 scapi de auto-am\u0103giri, nu te ajuta \u2013 s\u0103 folosim cuvintele lui Socrate \u2013 s\u0103 devii o persoan\u0103 mai bun\u0103. Aceea\u0219i critic\u0103 o putem aplica \u0219i \u00een prezent. \u0218tiin\u021ba ofer\u0103 adev\u0103ruri dar nu ne face mai \u00een\u021belep\u021bi, nu ne spune cum s\u0103 ne auto-dep\u0103\u0219im pentru a deveni oameni mai buni. \u00cen aceste cazuri, vorbim despre ADEV\u0102R F\u0102R\u0102 RELEVAN\u021a\u0102.<\/p>\n\n\n\n Dar, pe l\u00e2ng\u0103 naturali\u0219ti, a c\u0103ror filosofie o g\u0103se\u0219te dezam\u0103gitoare, Socrate interac\u021bioneaz\u0103 \u0219i cu sofi\u0219tii, dar \u00eentr-un mod mult mai antagonist. Cine erau sofi\u0219tii? C\u00e2nd Revolu\u021bia Axial\u0103 ajunge \u00een Grecia Antic\u0103 se na\u0219te democra\u021bia, iar \u00een Atena se practica democra\u021bia direct\u0103, lumea adun\u00e2ndu-se \u00een forum \u0219i vot\u00e2nd direct. \u00cen acest mediu, unii oameni observ\u0103 c\u0103 capacitatea pentru dezbatere \u0219i argumentare este o cale spre putere, iar aceste practici se dezvolt\u0103 \u00een Atena, deoarece cu c\u00e2t argumentezi mai bine, cu at\u00e2t po\u021bi convinge mai mul\u021bi oameni, \u0219i cu at\u00e2t mai puternic \u0219i influent vei fi.<\/p>\n\n\n\n Astfel, un grup de oameni inventeaz\u0103 o nou\u0103 psihotehnologie: RETORICA, care reprezint\u0103 c\u0103utarea de modalit\u0103\u021bi \u00een care limbajul \u0219i cogni\u021bia interac\u021bioneaz\u0103, iar acest grup de oameni g\u0103sesc aptitudini<\/p>\n\n\n Socrate standardizate ce pot fi antrenate spre a influen\u021ba oameni, folosind limbajul pentru a schimba g\u00e2ndirea acestora. Sofi\u0219tii erau preocupa\u021bi cu \u00eenv\u0103\u021barea \u0219i predarea acestor aptitudini, ei separ\u00e2nd aceast\u0103 tehnologie de orice angajament moral. De exemplu, un sofist s-ar fi dus diminea\u021ba la un aristocrat s\u0103 \u00eel \u00eenve\u021be cum s\u0103 argumenteze \u201ede ce Atena trebuie s\u0103-\u0219i m\u0103reasc\u0103 flota\u201d, iar dup\u0103-amiaza s-ar fi dus la un alt aristocrat \u0219i l-ar fi ajutat cum s\u0103 argumenteze \u201dde ce Atena trebuie s\u0103-\u0219i reduc\u0103 flota\u201d. Pentru sofi\u0219ti, ceea ce conta era s\u0103 ofere moduri de a c\u00e2\u0219tiga dezbateri.<\/p>\n\n\n\n Sofi\u0219tii au \u00een\u021beles c\u0103, atunci c\u00e2nd comunic\u0103m, suntem convin\u0219i de ceea ce consider\u0103m important \u0219i nu doar de ceea ce consider\u0103m adev\u0103rat. Spre exemplu, daca ne amintim de problema celor 9 puncte, modul \u00een care privim problema este modelat de ceea ce consider\u0103m a fi important. \u00cen zilele noastre, aceast\u0103 retoric\u0103 o putem observa \u00een advertising. \u00cen acest domeniu se studiaz\u0103 moduri \u00een care creierul asociaz\u0103 lucruri cu ce consider\u0103 acesta c\u0103 ar fi important, f\u0103c\u00e2nd acele lucruri relevante spre a fi utilizate \u00een manipularea comportamentului. Exact ca la sofi\u0219ti, aceast\u0103 tehnic\u0103 este deconectat\u0103 de natura adev\u0103rat\u0103 sau nu a lucrurilor prezentate, pentru c\u0103, pentru cel ce ascult\u0103, adev\u0103rul este irelevant. El va fi convins de elementele pe care le g\u0103se\u0219te ca fiind importante pentru el, credin\u021bele fiind singurele lucruri care \u00eei conduc existen\u021ba \u0219i ac\u021biunile.<\/p>\n\n\n\n Apare, acum, nevoia s\u0103 discut\u0103m despre bullshit<\/em>-uire (\u201em\u00e2ncatul de rahat\u201d \u00een limbajul popular). Este foarte important s\u0103 facem distinc\u021bia corect\u0103 dintre mincinos \u0219i m\u00e2nc\u0103torul de rahat, deoarece mincinosul se bazeaz\u0103 pe angajamentul t\u0103u pentru adev\u0103r. El spune \u201eP\u201d de\u0219i adev\u0103rul este \u201enon P\u201d, pentru c\u0103, dac\u0103 te convinge c\u0103 \u201eP\u201d este adev\u0103rat, \u00ee\u021bi vei schimba comportamentul \u2013 din cauz\u0103 c\u0103 vei vrea s\u0103 fii \u0219i s\u0103 tr\u0103ie\u0219ti \u00een conformitate cu realitatea. M\u00e2nc\u0103torul de rahat, \u00een schimb, nu este interesat dac\u0103 ceea ce spune este adev\u0103rat sau nu. El \u00eencearc\u0103 s\u0103 minimizeze importan\u021ba adev\u0103rului din ceea ce spune, lucr\u00e2nd, \u00een schimb, la retoric\u0103, pentru a te \u201dprinde\u201d cu elemente atr\u0103g\u0103toare, captivante \u0219i interesante.<\/p>\n\n\n\n De ce vorbim despre bullshit<\/em>? Pentru c\u0103 acesta e asociat crizei de sens, aceast\u0103 criz\u0103 acutiz\u00e2ndu-se pe m\u0103sur\u0103 ce cantitatea de bullshit<\/em> cre\u0219te, datorit\u0103 faptului c\u0103, prin bullshit<\/em>, separ\u0103m \u201erelevan\u021ba \u0219i importan\u021ba\u201d de \u201eadev\u0103r\u201d.<\/p>\n\n\n\n Nu te po\u021bi min\u021bi pe tine, totu\u0219i. Nu po\u021bi \u0219tii \u201eP\u201d dar s\u0103 crezi \u201enon P\u201d. Minciuna se bazeaz\u0103 pe credin\u021b\u0103, iar credin\u021ba nu o po\u021bi face \u00een mod voit. De exemplu, alege o credin\u021b\u0103 pe care ai vrea s\u0103 o ai. Eu a\u0219 vrea s\u0103 cred c\u0103 toat\u0103 lumea m\u0103 iube\u0219te, de\u0219i \u0219tiu c\u0103 nu e adev\u0103rat. Dar nu o po\u021bi face. Po\u021bi spera, \u00ee\u021bi po\u021bi dori, dar nu po\u021bi crede la comand\u0103, credin\u021ba nefiind o ac\u021biune voluntar\u0103. Deci, nu te po\u021bi min\u021bi c\u00e2nd \u0219tii adev\u0103rul, dar te po\u021bi bullshit-ui. Auto-am\u0103girea nu este o auto-min\u021bire, ci o auto-bullshit-uire realizat\u0103 prin redirec\u021bionarea aten\u021biei.<\/p>\n\n\n\n Aten\u021bia poate fi \u00een\u021beleas\u0103 \u00een dou\u0103 moduri. Prima este aten\u021bia pe care o po\u021bi direc\u021biona. Ca exemplu, spun\u00e2nd \u201ddegetul mare de la m\u00e2na st\u00e2ng\u0103\u201d te face atent la acesta, degetul devenind important. Prin direc\u021bionarea aten\u021biei, direc\u021bionezi importan\u021ba lucrurilor. Al doilea mod este aten\u021bia ce poate fi captat\u0103 sau atras\u0103. De exemplu, un zgomot puternic \u00ee\u021bi va capta aten\u021bia, involuntar. Astfel, aten\u021bia nu doar c\u0103 poate fi direc\u021bionat\u0103, dar aceasta poate fi \u0219i atras\u0103 de ceea ce g\u0103se\u0219ti ca fiind important. Uneori, \u00ee\u021bi po\u021bi \u00eendrepta aten\u021bia c\u0103tre ceva ce ai vrea s\u0103 fie mai important, iar acel lucru, la r\u00e2ndul lui, \u00ee\u021bi va capta aten\u021bia, cre\u00e2nd un sistem \u00een care cele dou\u0103 fa\u021bete ale aten\u021biei se hr\u0103nesc una pe cealalt\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd aten\u021bia este ata\u0219at\u0103 de ceva super-important pentru tine f\u0103c\u00e2ndu-te s\u0103 \u00ee\u021bi pierzi capacitatea de a observa \u0219i alte lucruri. Acesta e, \u00een esen\u021b\u0103, procesul de auto-bullshit<\/em>-uire, \u00een urma c\u0103ruia importan\u021ba \u0219i atractivitatea unui stimul acapareaz\u0103 orice preocupare pe care ai avea-o pentru natura adev\u0103rat\u0103 sau nu a acelui stimul sau pentru nivelul de reprezentare a realit\u0103\u021bii pe care \u00eel posed\u0103.<\/p>\n\n\n\n Din aceast\u0103 cauz\u0103, Socrate este antagonic cu sofi\u0219tii, ace\u0219tia reprezent\u00e2nd opusul valorilor Revolu\u021biei Axiale, opusul auto-cunoa\u0219terii ra\u021bionale \u00een lupta de dep\u0103\u0219ire a auto-am\u0103girii, iar sofi\u0219tii, prin promovarea bullshit-ului, erau \u0219i mai vulnerabili la aceast\u0103 auto-am\u0103gire. \u00cen concluzie, sofi\u0219tii promovau RELEVAN\u021aA F\u0102R\u0102 ADEV\u0102R.<\/p>\n\n\n\n Dar Socrate dorea ambele lucruri, \u0219i relevan\u021b\u0103, \u0219i adev\u0103r. El dorea s\u0103 cunoasc\u0103 indivizi care s\u0103 \u0219tie cum s\u0103 fie aten\u021bi la lucruri importante ce dezv\u0103luie adev\u0103rul, iar adev\u0103rul g\u0103sit s\u0103 \u00eei ajute s\u0103-\u0219i concentreze aten\u021bia pe lucrurile importante ce vor dezv\u0103lui, la r\u00e2ndul lor noi adev\u0103ruri, \u0219i tot a\u0219a.<\/p>\n\n\n \u00cen acest demers de g\u0103sire a acestor indivizi, Socrate mergea prin ora\u0219 pun\u00e2nd \u00eentreb\u0103ri oamenilor pe care \u00eei \u00eent\u00e2lnea p\u00e2n\u0103 \u00eei aducea \u00eentr-o stare de frustrare. Spre exemplu, iat\u0103 metoda socratic\u0103 la lucru \u00een dialogul urm\u0103tor:<\/p>\n\n\n\n Iar interlocutorul lui Socrate ceda, ne mai put\u00e2nd r\u0103spunde, ating\u00e2nd o stare numit\u0103 APORIA \u2013 o stare pe care oamenii vremii o comparau cu a fi \u00een\u021bepat de o pisic\u0103 de mare sau cu c\u0103derea sub magia unui vr\u0103jitor, cel aflat \u00een aceast\u0103 stare ne mai \u00een\u021beleg\u00e2nd ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103.<\/p>\n\n\n\n Po\u021bi concluziona c\u0103 Socrate e doar sceptic, \u0219i c\u0103 \u00eencerc\u0103 s\u0103 le arate oamenilor c\u0103 nu \u0219tiu, de fapt, nimic, c\u0103 zeii au dreptate \u0219i c\u0103 nimeni nu e \u00een\u021belept. Dar, de fapt, el \u00eencerca s\u0103 ne fac\u0103 s\u0103 realiz\u0103m c\u00e2t de mult ne bullshit-uim c\u00e2nd urm\u0103rim chestii importante pentru noi (ca fericirea \u0219i faima) f\u0103r\u0103 a le \u00een\u021belege \u00eenainte, din lipsa unei \u00een\u021belepciuni necesare. Suntem, \u00een permanen\u021b\u0103, susceptibili la bullshit pentru c\u0103 suntem condu\u0219i de motiva\u021bii puternice, pe care le percepem ca fiind importante, dar care sunt mult peste puterea noastr\u0103 de a le \u00een\u021belege realitatea.<\/p>\n\n\n\n Efectul acestor dialoguri \u00een interlocutorul lui Socrate este de dou\u0103 feluri: fie nu vor s\u0103 le fie ar\u0103tate aceste lucruri, \u0219i se sup\u0103r\u0103 pe Socrate; fie au o revela\u021bie \u0219i \u00ee\u0219i doresc s\u0103 se transforme, dorind s\u0103 g\u0103seasc\u0103 moduri \u00een care \u201erelevan\u021ba\u201d \u0219i \u201eadev\u0103rul\u201d se urm\u0103resc una pe cealalt\u0103. Iar c\u00e2nd Socrate a observat acest efect pe care \u00eel provoca \u00een oameni, a g\u0103sit r\u0103spunsul la dilema lui (cum puteau zeii s\u0103 nu mint\u0103 \u0219i el s\u0103 fie cel mai \u00een\u021belept om): \u201e\u0218tiu c\u0103 nu \u0219tiu nimic\u201d.<\/p>\n\n\n\n Socrate \u0219tia c\u0103 nu \u0219tia, dar aceast\u0103 ne\u0219tiin\u021b\u0103 se prezenta \u00eentr-un mod ce \u00eel f\u0103cea s\u0103 lupte cu tendin\u021ba lui de a se auto-bullshit-ui \u2013 s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 ceva f\u0103r\u0103 a \u0219tii de ce \u2013 iar asta nu \u00eensemna, a\u0219a cum zic unii, c\u0103 Socrate nu \u0219tia nimic.<\/p>\n\n\n\n Oricum, putem observa cum Socrate \u0219i-ar fi putut enerva concet\u0103\u021benii prin aceste dialoguri inopinate \u0219i dificile. Este judecat \u00een fa\u021ba unui tribunal format din 500 de b\u0103rba\u021bi, \u00een urma c\u0103ruia un juriu trebuia s\u0103 \u00eei voteze sentin\u021ba. Este acuzat de ateism, dar nu pentru c\u0103 nu ar fi crezut \u00een zei, ci pentru c\u0103 dorea s\u0103 \u00eei fac\u0103 exemple morale, \u0219i i se ofer\u0103 achitarea dac\u0103 renun\u021b\u0103 la filosofie, practic s\u0103 se opreasc\u0103 din a-i mai enerva pe oameni. Acestei oferte Socrate \u00eei r\u0103spunde cu \u201eo via\u021b\u0103 neexaminat\u0103 nu merit\u0103 tr\u0103it\u0103\u201d \u2013 o via\u021b\u0103 \u00een care nu exist\u0103 un efort de a lega relevan\u021ba de adev\u0103r este o via\u021b\u0103 sc\u0103ldat\u0103 \u00een bullshit \u0219i \u00eempresurat\u0103 de auto-am\u0103gire \u0219i comportamente auto-distructive.<\/p>\n\n\n\n Socrate considera c\u0103 ceea ce face via\u021ba s\u0103 aib\u0103 sens este cultivarea \u00een\u021belepciunii, cultivarea abilit\u0103\u021bii de a \u0219ine str\u00e2ns legate \u00eentre ele relevan\u021ba \u0219i adev\u0103rul. El era recunoscut ca un cunosc\u0103tor al TA EROTIKA, a iubirii bune, corecte, dar nu \u00een sensul iubirii romantice. El \u0219tia ce s\u0103 iubeasc\u0103, \u0219tia cum s\u0103 \u021bin\u0103 legate lucrurile pe care le iube\u0219te de realitate. De exemplu, plimb\u00e2ndu-se prin pia\u021b\u0103 spunea \u201euite ce de lucruri de care nu am nevoie\u201d. \u00centreba oamenii c\u00e2t timp au petrecut aranj\u00e2ndu-\u0219i p\u0103rul diminea\u021ba \u0219i c\u00e2t timp a petrecut aranj\u00e2ndu-\u0219i g\u00e2ndirea. El se compara cu o moa\u0219\u0103, consider\u00e2nd c\u0103 ajut\u00e2nd oamenii s\u0103-\u0219i cultive \u00een\u021belepciunea, \u00eei f\u0103cea s\u0103 renasc\u0103 mai buni.<\/p>\n\n\n\n Socrate \u0219tia, de asemenea, c\u0103 ra\u021biunea \u0219i iubirea pot func\u021biona \u00eempreun\u0103. Pentru el, a separa iubirea \u2013 care arat\u0103 relevan\u021ba \u2013 \u0219i ra\u021biunea \u2013 ce extrage adev\u0103rul \u2013 este o gre\u0219eal\u0103 fatal\u0103 a umanit\u0103\u021bii, cele dou\u0103 trebuind s\u0103 fie interdependente: trebuie s\u0103 \u0219tim ra\u021bional ce iubim.<\/p>\n\n\n\n Socrate e g\u0103sit vinovat la judecat\u0103 \u2013 o parte din cauze fiind politice, alt\u0103 parte fiind asocierea cu oameni corup\u021bi \u2013 iar acuzatorii cer pedeapsa capital\u0103. \u00cen fa\u021ba juriului i se ofer\u0103 ocazia de a-\u0219i argumenta o pedeaps\u0103 alternativ\u0103 sau s\u0103 renun\u021be la filosofie pentru o posibil\u0103 achitare, la care Socrate r\u0103spunde: \u201ePracticarea filosofiei m-a costat mult. Trebuie s\u0103 lucrez constant la ea, este foarte dificil\u0103, nu m\u0103 \u00eembog\u0103\u021be\u0219te material, sunt dependent de al\u021bi oameni, oamenii m\u0103 atac\u0103 mereu, aceast\u0103 practic\u0103 fiind foarte riscant\u0103. Cea mai dur\u0103 pedeaps\u0103 pe care mi-o pute\u021bi da e s\u0103 m\u0103 l\u0103sa\u021bi s\u0103 continui s\u0103 fac filosofie, iar dac\u0103 vre\u021bi s\u0103 o face\u021bi \u0219i mai dur\u0103, guvernul s\u0103-mi asigure cazare \u0219i m\u00e2ncare gratuit\u0103 pentru restul vie\u021bii\u201d. \u0218i, deloc surprinz\u0103tor, este condamnat la moarte, d\u00e2ndu-i-se s\u0103 bea ceai de cucut\u0103.<\/p>\n\n\n Execu\u021bia lui Socrate Socrate era convins c\u0103 are \u201e\u00een\u021belepciunea\u201d corect\u0103, \u0219i era preg\u0103tit s\u0103 moar\u0103 pentru ea. O g\u0103se\u0219te at\u00e2t de plin\u0103 de sens, \u00eenc\u00e2t nu are nicio re\u021binere \u00een a-\u0219i da via\u021ba \u00een ap\u0103rarea ei. Din fericire, Socrate avea mul\u021bi adep\u021bi, iar unul dintre ei, prezent la judecat\u0103 dar absent la execu\u021bie, este Platon, cel care \u00eei va uni pe Pitagora \u0219i pe Socrate \u00eentr-o nou\u0103 filosofie \u0219i va avansa, \u0219i mai mult, Revolu\u021bia Axial\u0103 \u00een Grecia Antic\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" S\u0103 facem un salt geografic \u0219i s\u0103 vedem ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 \u00een Grecia Antic\u0103. Psihotehnologia alfabetiz\u0103rii alfabetice p\u0103trunde \u00een Grecia, dar grecii o \u00eembun\u0103t\u0103\u021besc ad\u0103ug\u00e2nd vocale alfabetului. De ce conteaz\u0103? Pentru c\u0103, ad\u0103ug\u00e2nd vocale, \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219ti u\u0219urin\u021ba cu care po\u021bi procesa informa\u021bii. \u00cen \u0219tiin\u021bele cognitive este folosit termenul de FLUEN\u021a\u0102 (fluen\u021b\u0103 cognitiv\u0103). S-a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":599,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[70],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/340"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=340"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/340\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":743,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/340\/revisions\/743"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/599"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=340"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=340"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=340"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
<\/em><\/p>\n\n\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-62.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n
<\/em><\/p>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-61.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n
<\/em><\/p>\n\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-60.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n\n
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/image-58-edited-2.png\")
<\/figure><\/div>\n\n\n
<\/em><\/p>\n\n\n\n