{"id":335,"date":"2022-07-07T23:34:58","date_gmt":"2022-07-07T20:34:58","guid":{"rendered":"https:\/\/www.deniscalin.com\/?p=335"},"modified":"2023-06-06T18:40:22","modified_gmt":"2023-06-06T15:40:22","slug":"02-epoca-bronzului-si-revolutia-axiala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.deniscalin.com\/?p=335","title":{"rendered":"02. Epoca Bronzului \u0219i Revolu\u021bia Axial\u0103"},"content":{"rendered":"\n

Toat\u0103 aceast\u0103 ma\u0219in\u0103rie de generare a sensului se manifest\u0103 \u00een Paleoliticul Superior de Tranzi\u021bie, dar prin 10 000 \u00ee.e.n. are loc revolu\u021bia neolitic\u0103 odat\u0103 cu inventarea agriculturii. Ma\u0219in\u0103ria de generare a sensului prime\u0219te acum \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri prin faptul c\u0103 indivizii fac parte, acum, din societ\u0103\u021bi complexe, indivizii \u00eencep s\u0103 renun\u021be la via\u021ba nomad\u0103, iar rela\u021bia lor cu mediul \u0219i ceilal\u021bi membrii, ni\u0219te str\u0103ini, se schimb\u0103 radical.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 lume devine, \u00een final, lumea antic\u0103, piatra este \u00eenlocuit\u0103 cu metalul, \u0219i iat\u0103-ne ajun\u0219i \u00een Epoca Bronzului cu reprezentan\u021bii ei de seam\u0103: civiliza\u021biile mesopotamiene, egiptene \u0219i sumeriene. Aceast\u0103 lume are, \u00een continuare, ritualuri \u2013 ce e drept, mai sofisticate \u2013 cu indivizi ce se arunc\u0103 \u00een st\u0103ri de con\u0219tiin\u021b\u0103 alterate, dar prezint\u0103 ceva \u00een plus: scrierea. Totu\u0219i, noi, cei din zilele noastre, nu g\u0103sim prea interesante sau relevante aceste scrieri, fiindu-ne greu s\u0103 ne identific\u0103m cu ele.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 identificare cu scrierile anticilor se va produce abia dup\u0103 ce are loc Revolu\u021bia Axial\u0103 (800 \u2013 300 \u00ee.e.n.). Aceast\u0103 revolu\u021bie produce ceva nou, pentru c\u0103, brusc, omul modern g\u0103se\u0219te aceste scrieri ca fiind relevante \u0219i se poate identifica cu ce se scria atunci, iar acest eveniment se va dovedi formativ civiliza\u021biei vestice, a celei indiene \u0219i a celei chineze.<\/p>\n\n\n\n

Prin anul 1 000 \u00ee.e.n., epoca bronzului colapseaz\u0103, fiind cel mai mare colaps al civiliza\u021biei din istoria umanit\u0103\u021bii. Dispar cel mai mare num\u0103r de ora\u0219e, dispar cel mai mare num\u0103r de culturi, comer\u021bul este redus la minim, acest colaps general fiind cel mai apropiat lucru de apocalips\u0103 pe care l-a cunoscut umanitatea, iar p\u00e2n\u0103 la Revolu\u021bia Axial\u0103, lumea cunoa\u0219te o epoc\u0103 \u00eentunecat\u0103. \u00cen lipsa marilor imperii, ce rezistaser\u0103 milenii p\u00e2n\u0103 atunci, micile comunit\u0103\u021bi r\u0103mase trebuie s\u0103 se adapteze cognitiv, din nou, pentru a supravie\u021bui.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen situa\u021bii de criz\u0103, iar colapsul epocii bronzului este o asemenea criz\u0103, oamenii sunt mai dispu\u0219i s\u0103 \u00eencerce noi forme de organizare social\u0103, s\u0103 inventeze noi lucruri \u0219i noi psihotehnologii. \u0218i, astfel, \u00een aceast\u0103 epoc\u0103 \u00eentunecat\u0103, \u00een zona Palestinei de azi, \u00een Canaan, este inventat\u0103 o nou\u0103 alfabetizare. Aceast\u0103 alfabetizare va \u00eenlocui rapid scrierea hieroglific\u0103 \u0219i cuneiform\u0103, care erau at\u00e2t de complicate \u00eenc\u00e2t necesitau existen\u021ba unei meserii specifice, aceea de scrib. Este inventat\u0103 alfabetizarea alfabetic\u0103, ce este, ulterior, preluat\u0103 de fenicieni, apoi de greci, se va combina cu ebraica arhaic\u0103 \u0219i va fi, \u00een final, utilizat\u0103 de evrei.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 alfabetizare alfabetic\u0103 este important\u0103 \u0219i puternic\u0103 pentru c\u0103 e mai u\u0219or de \u00eenv\u0103\u021bat, f\u0103c\u00e2nd-o o psihotehnologie mai eficient\u0103. Cum alfabetizarea \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te cogni\u021bia, alfabetizarea alfabetic\u0103 amplific\u0103 capacitatea oamenilor de a \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i idei, iar num\u0103rul oamenilor alfabetiza\u021bi cre\u0219te dramatic. Alfabetizarea te face mai con\u0219tient de propriile g\u00e2nduri, d\u00e2ndu-\u021bi posibilitatea de a face corec\u021bii mai u\u0219or re\u00eentorc\u00e2ndu-te la idei mai vechi scrise \u0219i analiz\u00e2ndu-le cu o nou\u0103 perspectiv\u0103, d\u00e2ndu-\u021bi, practic, capacitatea pentru \u201dg\u00e2ndire de ordin II\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Cu to\u021bii posed\u0103m METACOGNI\u021aIE \u2013 a fi con\u0219tient de propriile g\u00e2nduri \u2013 iar ce po\u021bi face cu alfabetizarea este s\u0103 internalizezi ce cite\u0219ti \u00een ea. G\u00e2ndirea de ordin II apare atunci c\u00e2nd internalizezi o psihotehnologie \u00een metacogni\u021bie, \u00eembun\u0103t\u0103\u021bindu-\u021bi capacitatea pentru examinarea critic\u0103 a propriei cogni\u021bii, \u00een scopul de a o corecta.<\/p>\n\n\n\n

Armatele se mi\u0219c\u0103 continuu, imperii \u00eencep s\u0103 fie reconstruite \u2013 ca exemplu fiind cel Asirian – , iar armatele mobile devin o necesitate. Dar cum puteai pl\u0103ti aceste armate mereu pe drum? Asist\u0103m, acum, la na\u0219terea unei noi inven\u021bii: BANII. Banii te oblig\u0103 s\u0103 g\u00e2nde\u0219ti \u00eentr-un mod abstract simbolic \u0219i s\u0103 \u00een\u021belegi aritmetica, iar omul \u00eencepe s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 matematic, antren\u00e2ndu-\u0219i g\u00e2ndirea simbolic\u0103 abstract\u0103 \u0219i logic riguroas\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Acest tip de g\u00e2ndire e preg\u0103tit\u0103 acum pentru exaptare. Prin combinarea g\u00e2ndirii de ordin II \u0219i cea logic-abstract\u0103, apar oameni care au un sim\u021b clar pentru dou\u0103 lucruri: unu, realizeaz\u0103 c\u00e2t de mult pot corecta cogni\u021bia pentru a se auto-dep\u0103\u0219i, \u0219i doi, devin con\u0219tien\u021bi de c\u00e2t sunt de auto-am\u0103gi\u021bi \u0219i c\u00e2t\u0103 eroare este \u00een cogni\u021bia lor \u2013 lucruri de care nu puteau fi con\u0219tien\u021bi p\u00e2n\u0103 s\u0103 de\u021bin\u0103 g\u00e2ndirea de ordin II. Oamenii, astfel, \u00eencep s\u0103-\u0219i schimbe sim\u021bul de sine \u0219i sim\u021bul pentru lume, \u00eencep s\u0103 realizeze un sim\u021b al responsabilit\u0103\u021bii mult mai personal ce le schimb\u0103 modul \u00een care se raporteaz\u0103 la moralitatea lor. De exemplu, p\u00e2n\u0103 \u00een acest punct, haosul \u0219i r\u0103zboiul erau privite ca parte a lumii naturale, dar acum ei realizeaz\u0103 c\u0103 sunt responsabili pentru aceast\u0103 violen\u021b\u0103 \u0219i haos, \u0219i nu \u00eentr-un sens vag, ci prin modul \u00een care min\u021bile lor dau sens lucrurilor.<\/p>\n\n\n\n

Omul realizeaz\u0103 c\u0103 mintea lui este, simultan, cel mai mare du\u0219man al lui, dar \u0219i cel mai bun aliat, \u0219i \u00eencepe s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 dualitatea cogni\u021biei: indisciplina duce la violen\u021b\u0103 prin auto-am\u0103gire \u0219i iluzie, dar disciplina, prin auto-corec\u021bie \u0219i transcenden\u021b\u0103 de sine, duce la \u00een\u021belepciune \u0219i la abilitatea de a reduce violen\u021ba \u0219i suferin\u021ba.<\/p>\n\n\n\n

Mitul, \u00een zilele noastre, este \u00een\u021beles ca fiind o falsitate crezut\u0103 la scar\u0103 larg\u0103. Dar miturile nu sunt pove\u0219ti neadev\u0103rate despre trecutul antic, ci pove\u0219ti simbolice ce prezint\u0103 pattern-uri perene ce sunt mereu cu noi. \u00cen mituri se \u00eencearc\u0103 aducerea la un loc a acestor pattern-uri intuite, \u00eenv\u0103\u021bate implicit, \u0219i transpunerea lor \u00eentr-o form\u0103 ce poate fi \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 cu al\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

\u00cenainte de Revolu\u021bia Axiala, oamenii concepeau lumea, sim\u021beau lumea ca experien\u021b\u0103 a existen\u021bei, \u00een forma unui COSMOS CONTINUU. \u00cen aceast\u0103 form\u0103 a existen\u021bei, omul simte c\u0103 tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-o continuitate radical\u0103, cu un sentiment al conexiunii generale. Oamenii vedeau continuitatea dintre lumea natural\u0103 \u0219i cea cultural\u0103, \u0219i, similar, continuitatea dintre lumea culturii \u0219i cea a zeilor. Diferen\u021bele dintre aceste lumi nu erau \u00een \u201dfel\u201d ci \u00een \u201dputerea\u201d pe care o puteau exercita. De exemplu, pentru oamenii acelor vremuri nu era ciudat ca animalele s\u0103 poat\u0103 vorbi sau ca un om s\u0103 fie divin, dup\u0103 cum vedem cu faraonii Egiptului Antic. Trebuie \u00een\u021beles c\u0103 animalul vorbitor sau regele zeu nu erau metafore pentru acei oameni pentru c\u0103 diferen\u021bele dintre natur\u0103, om \u0219i zeu nu erau \u00een esen\u021ba lor, ci \u00een puterea lor. Ca exemplu, Dumnezeul Vechiului Testament este glorios \u0219i str\u0103lucitor, calit\u0103\u021bi ce nu au leg\u0103tura cu moralitatea Lui. La fel observ\u0103m \u0219i la zeii greci care, de\u0219i sunt plini de defecte morale, sunt, totu\u0219i, puternici \u0219i glorio\u0219i. De asemenea, faraonii egipteni erau considera\u021bi glorio\u0219i \u0219i puternici, fiind v\u0103zu\u021bi ca fiind divini sau, chiar, zei.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n

Acest cosmos continuu este continuu \u0219i dintr-un alt motiv: se mi\u0219c\u0103 \u00een cicluri mari, precum anotimpurile, iar timpul se deplaseaz\u0103 prin cicluri masive, repetitive \u0219i eterne.<\/p>\n\n\n\n

Prin ritualuri, oamenii \u00eencercau s\u0103 intre \u00een aceast\u0103 continuitate, s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la puterea originar\u0103 a crea\u021biei \u0219i \u00een acest scop jucau roluri din pove\u0219tile metaforice, din mituri, \u00een care erau prezentate crea\u021bia universului \u0219i modul \u00een care omul poate accesa acea putere creatoare. Vedem o nostalgie constant\u0103 pentru \u201dce a fost\u201d, iar atitudinea general\u0103 a oamenilor era spre intra \u0219i a se potrivi \u00een aceste cicluri f\u0103r\u0103 a schimba prea multe, pentru c\u0103, schimb\u00e2nd viitorul, distrugi trecutul \u00eentrerup\u00e2nd acest ciclu.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Revolu\u021bia Axial\u0103 acest mod de a privi lumea cade, dar nu dispare, noi \u00eenc\u0103 p\u0103str\u00e2nd c\u00e2teva aspecte ale acestui mod de g\u00e2ndire \u0219i \u00een zilele noastre, \u0219i observ\u0103m apari\u021bia unui nou strat de mitologii ce explic\u0103 rela\u021biile dintre natur\u0103, om \u0219i zei. S\u0103 ne amintim sensul pe care \u00eel folosim c\u00e2nd vorbim de mit, acesta nefiind nici ceva complet \u0219tiin\u021bific, nici ceva complet metaforic, el situ\u00e2ndu-se undeva \u00eentre aceste moduri de a explica lumea. Aceast\u0103 nou\u0103 viziune mitologic\u0103 a lumii poart\u0103 numele de \u201dmitologie a dou\u0103 lumi\u201d, \u00een care avem de-a face cu o \u201dlume de zi cu zi\u201d \u0219i o alt\u0103 lume, \u201dlumea reala\u201d.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n

Lumea de zi cu zi este v\u0103zut\u0103 ca o lume a min\u021bilor neantrenate, o lume condus\u0103 de auto-iluzionare, autodistrugere, violen\u021b\u0103 \u0219i haos, o lume desprins\u0103 de realitate. \u00cen contrast cu lumea de zi cu zi, avem lumea real\u0103 ce este privit\u0103 ca fiind o lume a celor \u00eenv\u0103\u021ba\u021bi \u0219i \u00een\u021belep\u021bi, o lume a celor ce \u00een\u021beleg realitatea, o lume f\u0103r\u0103 iluzii \u0219i \u00een care violen\u021ba \u0219i suferin\u021ba sunt minime.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen lumea Epocii Bronzului, \u00een\u021belepciunea era orientat\u0103 c\u0103tre putere, a fi \u00een\u021belept presupunea s\u0103 \u0219tii cum s\u0103 acumulezi putere din cea n\u0103scut\u0103 \u00een procesul crea\u021biei \u0219i, practic, cum s\u0103 te integrezi mai bine \u00een lume. Dar \u00een sistemul post Revolu\u021biei Axiale a celor dou\u0103 lumi, \u00een\u021beleptul nu mai dore\u0219te s\u0103 se integreze \u00een lumea lui de zi cu zi, ci vrea s\u0103 scape din ea, \u0219i putem observa cum \u201dsoulfly<\/em>-ul\u201d \u0219amanic este exaptat \u00een sentimentul de transcenden\u021b\u0103 a sinelui din lumea de zi cu zi \u00een cea real\u0103. \u00cen\u021belepciunea presupune, \u00een acest nou mod de a \u00een\u021belege lumea, a \u0219tii cum s\u0103 faci acest salt transformativ, deoarece sursa sensului nu mai este \u201dconexiunea cu lumea\u201d, ci \u201dconexiunea cu lumea real\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

No\u021biunea de sine se schimb\u0103, din a fi definit de modul \u00een care te integrezi, \u00een modul \u00een care te auto-dep\u0103\u0219e\u0219ti \u0219i te transformi, cresc\u00e2nd ca persoan\u0103. Cre\u0219terea aceasta are sensul de a te ridica deasupra celorlal\u021bi \u0219i deasupra a ce ai fost. Tot acum apare ideea c\u0103 suntem str\u0103ini \u00een lume, c\u0103 suntem nomazi, \u0219i c\u0103 nu ar trebui s\u0103 fim \u00een lumea de zi cu zi, ci \u00een cea real\u0103, \u0219i putem clar observa, acum, cum c\u0103 ideea celor dou\u0103 lumi este o reprezentare mitologic\u0103 a transcenden\u021bei sinelui \u0219i a transform\u0103rii de sine dar \u0219i cum a avut loc exaptarea abilit\u0103\u021bilor \u0219amanice \u00een acest nou cadru mitologic.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen cele ce urmeaz\u0103, ne vom concentra pe Revolu\u021bia Axial\u0103 din Israel \u0219i Grecia, aceasta fiind baza lumii vestice moderne. Ar trebui s\u0103 observi, deja, o prefigurare a crizei de sens. Viziunea celor dou\u0103 lumi este un mod mitologic de g\u00e2ndire ce ne permite s\u0103 articul\u0103m \u0219i s\u0103 antren\u0103m psihotehnologiile Revolu\u021biei Axiale precum transcenden\u021ba sinelui \u0219i a \u00een\u021belepciunii \u00een aceast\u0103 form\u0103. Dar problema e c\u0103 aceast\u0103 mitologie \u00eencepe s\u0103 e\u0219ueze pentru noi. Viziunea lumii din punct de vedere \u0219tiin\u021bific distruge posibilitatea acestei mitologii, iar modul \u0219tiin\u021bific de g\u00e2ndire ne \u00eempinge, ironic, spre o g\u00e2ndire de tip \u201dcosmos continuu\u201d \u2013 evolu\u021bia prezent\u00e2nd diferen\u021be minore \u00eentre om \u0219i maimu\u021b\u0103, iar diferen\u021ba dintre minte \u0219i existen\u021ba \u00eencorporat\u0103 nu este una radical\u0103 \u2013 \u0219tiin\u021ba aplan\u00e2nd lumile \u00eentr-una singur\u0103. Mitologiile trebuie s\u0103 fie tr\u0103ibile, dar noi nu mai putem tr\u0103i \u00een aceast\u0103 mitologie de\u0219i vorbim ca \u0219i cum am tr\u0103i \u00een ea. Criza apare din \u00eentrebarea \u201dcum putem salva abilitatea de a cultiva \u00een\u021belepciunea transcenden\u021bei sinelui, a dep\u0103\u0219irii auto-iluzion\u0103rii, a realiz\u0103rii \u2013 vedem sensul ca fiind \u201da ajunge \u00een lumea real\u0103\u201d \u2013 a cine suntem, c\u00e2nd nu putem utiliza viziunea mitologic\u0103 din s-au n\u0103scut aceste idei?\u201d. Prin \u0219tiin\u021b\u0103 suntem \u00eentor\u0219i \u00een lumea fizic\u0103, dar nu vrem s\u0103 pierdem ce am c\u00e2\u0219tigat \u00een Revolu\u021bia Axial\u0103. Cum putem reconcilia aceste aspecte? Un prim pas ar fi s\u0103 studiem aceste viziuni, \u00een\u021beleg\u00e2nd, spre exemplu, c\u0103 lipsa studiului bibliei te \u00eempiedic\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegi de ce g\u00e2nde\u0219ti a\u0219a cum g\u00e2nde\u0219ti, noi \u00eenc\u0103 folosind \u201dgramatica\u201d Dumnezeului biblic, observabil\u0103 \u00een filmele pe care le urm\u0103rim, \u00een care eroul cade \u0219i apoi se ridic\u0103 mai puternic.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Israelul Antic este inventat\u0103 o nou\u0103 psihotehnologie, influen\u021bat\u0103 de Persia prin Zarathustra: ideea privirii timpului ca o nara\u021biune cosmic\u0103, ca o poveste, aplic\u00e2nd ceva universal uman, spusul pove\u0219tilor. Din aceast\u0103 cauz\u0103, lumea nu mai poate fi privit\u0103 ca fiind ciclic\u0103, ea av\u00e2nd nevoie de un \u00eenceput \u0219i un sf\u00e2r\u0219it, dar mai important, av\u00e2nd nevoie de un punct culminant din care se ajunge la o rezolu\u021bie (tradus \u00een \u201dceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 un sens \u00een final, o concluzie\u201d), \u0219i de-acum \u00eencolo omul va folosi aceast\u0103 structur\u0103 a pove\u0219tii pentru a explica cum se manifest\u0103 cosmosul \u00een timp.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen modelul ciclic, viitorul nu este deschis, iar omul e condamnat la repeti\u021bie. De exemplu, \u00een culturile estice unde modelul ciclic este prevalent, aceste cicluri repetitive sunt privite ca fiind oribile, indezirabile, oamenii nedorind re\u00eencarnarea dar fiind condamna\u021bi la ea, ei \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se elibereze din acest ciclu ating\u00e2nd Nirvana, dorind \u00eencetarea repeti\u021biei tocmai din cauz\u0103 c\u0103 nu exist\u0103 un scop \u00een aceast\u0103 ciclicitate. Dar \u00een modelul cu 2 lumi, viitorul e deschis, iar ac\u021biunile omului pot schimba viitorul daca reu\u0219e\u0219te s\u0103 participe \u00een povestea lumii. Vedem cum crea\u021bia \u00eentregului \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, \u00een modelul ciclic, este \u00eenlocuit\u0103 cu crea\u021bia continu\u0103 \u00een decursul istoriei, iar omul poate participa, al\u0103turi de Dumnezeu, la acest proces.<\/p>\n\n\n\n

Pove\u0219tile opereaz\u0103 cu \u201dsensuri\u201d \u0219i \u201dmorale\u201d, iar \u00een acest nou model, con\u021binutul moral al ac\u021biunilor omului decid sensul pe care \u00eel iau evenimentele. De aceea Dumnezeul Vechiului Testament e at\u00e2t de diferit de tot ce a fost \u00eenainte \u2013 \u00een culturile pre-revolu\u021biei axiale , zeii erau zei al lucrurilor (de exemplu zei ai \u021bes\u0103toriei, zei ai ora\u0219elor) bloca\u021bi \u00eentr-un loc \u0219i lega\u021bi de o func\u021bie, f\u0103r\u0103 vreo moralitate ata\u0219at\u0103. Dumnezeul Vechiului Testament, \u00een schimb, nu este blocat \u00een timp \u0219i spa\u021biu. \u00cen Exod, israeli\u021bii sunt bloca\u021bi \u00een Egipt \u2013 o cultur\u0103 reprezentativa Erei Bronzului \u2013 iar Dumnezeu vine \u0219i \u00eei elibereaz\u0103, \u00eei pune pe un drum cu un punct de pornire \u0219i o destina\u021bie, c\u0103tre un viitor promis, demonstr\u00e2nd c\u0103 El este un zeu ce se mi\u0219c\u0103 prin timp \u0219i spa\u021biu.<\/p>\n\n\n\n

Dumnezeul Vechiului Testament este zeul viitorul deschis \u0219i tocmai de aceea, la \u00eenceput, nu are un nume, pentru c\u0103 a numi ceva presupune s\u0103 \u00eel localizezi, s\u0103 \u00eel specifici \u0219i s\u0103 \u00eel blochezi \u00een acea specificitate. De exemplu, c\u00e2nd Moise \u00eei cere numele, prime\u0219te ca r\u0103spuns \u201dvoi fi ce voi fi\u201d. Este, deci, un zeu al viitorului deschis iar omul particip\u0103 al\u0103turi de el la crearea acelui viitor, av\u00e2nd posibilitatea de a sculpta acel viitor fie spre o rezolu\u021bie, fie s\u0103-l devieze de la \u201dcalea cea bun\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n

Pe aceast\u0103 cale spre viitorul deschis, c\u0103ut\u0103m PUNCTELE DE COTITUR\u0102 (similar celor pe care le a\u0219tept\u0103m \u00een filme \u0219i \u00een pove\u0219ti), puncte \u00een care cursul nara\u021biunii ia o turnur\u0103 brusc\u0103. Cu toate c\u0103 \u201d\u0219tim\u201d c\u0103 via\u021ba nu se desf\u0103\u0219oar\u0103 asemenea unui film, ador\u0103m aceste puncte de cotitur\u0103 deoarece, \u00een ele, vedem o lec\u021bie de \u00eenv\u0103\u021bat, o rezolvare a unei probleme \u0219i, implicit, modul \u00een care este construit viitorul.<\/p>\n\n\n\n

Acest Dumnezeu are aspecte de zeu pre-axial, dar pe m\u0103sur\u0103 ce traversezi biblia, observi c\u0103 El devine tot mai axial, devine tot mai mult zeitatea pe care o \u00een\u021belegem a fi acum. Ideea PROGRESULUI, de\u0219i pare a fi o parte natural\u0103 din noi, este o idee generat\u0103 de un mod de g\u00e2ndire \u00een care viitorul este deschis, un viitor ce poate degenera sau \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi, iar Dumnezeu devine, astfel, \u00eencet \u00eencet, un zeu al progresului.<\/p>\n\n\n\n

Termenul tehnic pe care \u00eel vom folosi de acum \u00eencolo pentru un astfel de punct de cotitur\u0103 este KAIROS, acesta fiind punctul optim din timp \u0219i spa\u021biu pentru o astfel de turnur\u0103 a evenimentelor.<\/p>\n\n\n\n

Un alt termen important pe care \u00eel vom introduce acum este DA\u2019ATH, termen folosit \u00een Vechiul Testament pentru \u201dcunoa\u0219terea\u201d ca act sexual (de exemplu, c\u00e2nd \u201eAdam \u0219i-a cunoscut so\u021bia, Eva\u201d, termenul folosit aici pentru cunoscut este da<\/em>\u2019<\/em>ath<\/em>). Folosirea sexului ca metafor\u0103 pentru cunoa\u0219tere nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare, ambele fiind ac\u021biuni participative, a cunoa\u0219te \u0219i a \u00een\u021belege fiind evenimente \u00een cursul c\u0103rora trebuie s\u0103 fi prezent \u2013 nu po\u021bi cunoa\u0219te un partener sexual din exterior, doar av\u00e2nd credin\u021ba c\u0103 exist\u0103, aceast\u0103 cunoa\u0219tere o realizezi identific\u00e2ndu-te cu el \u0219i schimb\u00e2ndu-l \u00een timp ce partenerul te schimb\u0103 pe tine). \u00cen actul sexual participi empatiz\u00e2nd, schimb\u00e2nd \u0219i schimb\u00e2ndu-te continuu, intensitatea actului cresc\u00e2nd p\u00e2n\u0103 la climax, la un punct de cotitur\u0103 spre o rezolvare.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen Israelul Antic, \u201ecredin\u021ba\u201d nu presupunea s\u0103 crezi \u00een chestii ridicole f\u0103r\u0103 a avea dovezi \u2013 aceast\u0103 interpretare este una recent\u0103 nou\u0103 \u2013 ci era sim\u021bul pentru da<\/em>\u2019<\/em>ath<\/em>, sentimentul de a fi angrenat \u00eentr-o realizare reciproc\u0103, \u00een care \u0219tii c\u00e2nd e\u0219ti pe cursul bun al evenimentelor, \u0219tii c\u00e2nd e punctul de cotitur\u0103 \u0219i \u0219tii ce s\u0103 faci \u00een acel punct, \u0219tiind ce trebuie s\u0103 devii. Acest sens al credin\u021bei \u00eel folosim \u00een vremurile noastre \u00een rela\u021biile intime, \u0219tiind dac\u0103 rela\u021bia decurge bine, dac\u0103 e pe un curs bun, sim\u021bind dac\u0103 aceasta progreseaz\u0103, iar tu \u0219tiind dac\u0103 e\u0219ti pe drumul de a deveni mai bun prin aceast\u0103 rela\u021bie. Iat\u0103 ce este da<\/em>\u2019<\/em>ath<\/em>.<\/p>\n\n\n\n

Dar, pe acest drum, po\u021bi gre\u0219i calea. Po\u021bi crede c\u0103 e\u0219ti pe cursul cel bun al lucrurilor, dar, de fapt, s\u0103 nu fi, r\u0103t\u0103cindu-te de la calea cea bun\u0103. Aceast\u0103 r\u0103t\u0103cire este sursa sensului P\u0102CATULUI.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n

A p\u0103c\u0103tui nu \u00eenseamn\u0103 doar a face ceva imoral. \u00cen ebraic\u0103 cuv\u00e2ntul desemneaz\u0103 ratarea \u021bintei c\u00e2nd tragi cu arcul, pentru c\u0103 atunci c\u00e2nd tragi cu arcul, nu \u021binte\u0219ti s\u0103geata direct spre \u021bint\u0103, ci \u021binte\u0219ti baz\u00e2ndu-te pe credin\u021ba c\u0103, dac\u0103 sim\u021bi corect cum trebuie s\u0103 tragi, vei nimeri punctul dorit. Ideea p\u0103catului este c\u0103 trebuie s\u0103 sim\u021bi cursul evenimentelor , iar dac\u0103 e\u0219ti iluzionat, vei devia de la acest curs f\u0103r\u0103 s\u0103 realizezi. Omul este, astfel, aruncat \u00eentr-o lume unde are op\u021biunea de a participa la crearea viitorul dar pericolul devierii de la curs prin p\u0103cat (sau auto-am\u0103gire) este permanent cu el. Observ\u0103m cum evreii transform\u0103 ideea deplas\u0103rii, de la o lume de zi cu zi la una real\u0103, \u00eentr-o nara\u021biune istoric\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cum omul, prin p\u0103cat, ia decizii care \u00eendep\u0103rteaz\u0103 cursul istoriei de la traseul ce duce spre KAIROS, Dumnezeu trebuie s\u0103 intervin\u0103 periodic pentru a trezi oamenii din iluzii \u0219i pentru a-i ajuta s\u0103 realizeze ce au gre\u0219it c\u00e2nd s-au ab\u0103tut de la calea cea bun\u0103 pentru ca ace\u0219tia s\u0103 revin\u0103 la cursul normal al evenimentelor. De aceea, \u00een Vechiul Testament, apare tradi\u021bia profetic\u0103 \u0219i ideea profetului. Un profet nu e cel ce vede viitorul, ci rolul lui este acela de a trezi oamenii \u0219i de a le ar\u0103ta cum au deviat de la calea corect\u0103. Un exemplu modern al acestui rol este consilierul de cuplu, care treze\u0219te partenerii ajut\u00e2ndu-i s\u0103 vad\u0103 ce gre\u0219esc.<\/p>\n\n\n\n

Cu tradi\u021bia profetic\u0103, apare un accent pronun\u021bat pe moralitatea deciziilor umane. Se dezvolt\u0103 ideea \u201etrezirii\u201d responsabilit\u0103\u021bii morale de a-\u021bi ajuta semenii s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la calea cea bun\u0103 spre t\u0103r\u00e2mul promis. Apare, astfel, ideea de justi\u021bie \u0219i corectitudine moral\u0103, iar aceast\u0103 trezire devine endemic\u0103. Tot acum se dezvolt\u0103 ideea angajamentului pentru \u00een\u021belepciunea de a-\u021bi aminti profund de Dumnezeu, nu prin recitarea de credin\u021be, ci prin participarea activ\u0103 \u00een continua crea\u021bie a viitorului. Acest angajament presupune a cultiva \u00een\u021belepciunea \u00een tine \u0219i a-\u021bi ajuta apropia\u021bii s\u0103 progreseze, acest progres fiind \u00een\u021beles ca o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a moralei, o amplificare a justi\u021biei \u0219i o dezvoltare a ta necesar\u0103 ridic\u0103rii la nivelul pe care \u00eel promi\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Acest tip de g\u00e2ndire, de gramatic\u0103 cognitiv\u0103, de a te ridica la nivelul promis (al poten\u021bialului t\u0103u maxim) este preluat\u0103 de la evrei, devenind modul \u00een care g\u00e2ndim \u00een zilele noastre.<\/p>\n\n\n\n

S\u0103 ne \u00eentoarcem, pu\u021bin, la un mod particular, devenit central, de a privi KAIROS-ul \u00een Cre\u0219tinism. Cre\u0219tinismul a venit cu o idee radical\u0103, aceea c\u0103 acest KAIROS este g\u0103sit \u00eentr-o anumit\u0103 persoan\u0103. Iar ca efect direct al apari\u021biei acestei idei, Cre\u0219tinismul va personaliza aceast\u0103 mitologie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Toat\u0103 aceast\u0103 ma\u0219in\u0103rie de generare a sensului se manifest\u0103 \u00een Paleoliticul Superior de Tranzi\u021bie, dar prin 10 000 \u00ee.e.n. are loc revolu\u021bia neolitic\u0103 odat\u0103 cu inventarea agriculturii. Ma\u0219in\u0103ria de generare a sensului prime\u0219te acum \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri prin faptul c\u0103 indivizii fac parte, acum, din societ\u0103\u021bi complexe, indivizii \u00eencep s\u0103 renun\u021be la via\u021ba nomad\u0103, iar rela\u021bia lor […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":598,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[70],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/335"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=335"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/335\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":748,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/335\/revisions\/748"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/598"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=335"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=335"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=335"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}