{"id":326,"date":"2022-07-07T23:23:04","date_gmt":"2022-07-07T20:23:04","guid":{"rendered":"https:\/\/www.deniscalin.com\/?p=326"},"modified":"2023-06-06T18:41:35","modified_gmt":"2023-06-06T15:41:35","slug":"paleoliticul-superior-si-samanismul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.deniscalin.com\/?p=326","title":{"rendered":"01. Paleoliticul Superior \u0219i \u0218amanismul"},"content":{"rendered":"\n

\u00cen zilele noastre, vedem un interes crescut pentru mindfullness, filosofii ale Greciei Antice (\u00een special stoicism), psihedelice \u0219i budism, toate \u00eentr-o \u00eencercare de a g\u0103si un sens \u00een via\u021b\u0103. Aceast\u0103 c\u0103utare a sensului \u00een via\u021b\u0103 \u00een vremurile noastre nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Trecem printr-o perioad\u0103 de criz\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale, v\u0103zut\u0103 \u00een expresii de nihilism, pierderea \u00eencrederii \u00een sistemele de conducere etc. dar \u0219i printr-o perceput\u0103 cre\u0219tere a bullshit<\/em>-ului din jurul nostru, cu efecte evidente \u00een cre\u0219teri la nivele \u00eengrijor\u0103toare ale depresiei \u0219i anxiet\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n

De asemenea, nu e o coinciden\u021b\u0103 c\u0103 a ap\u0103rut o poft\u0103 masiv\u0103 pentru super eroi \u00een filmele pe care le urm\u0103rim \u0219i c\u0103 \u00een lumea noastr\u0103 persist\u0103 un aer general de apocalips\u0103 \u0219i colaps al lumii iminente (de asemenea o tematic\u0103 a filmelor contemporane).<\/p>\n\n\n\n

Dar ce este acest sens? De ce \u00eel vrem? Cheia r\u0103spunsului \u00eel reprezint\u0103 \u00een\u021belepciunea, \u00een\u021belepciunea presupun\u00e2nd realizarea sensului. \u0218i cum ne cultiv\u0103m aceast\u0103 \u00een\u021belepciune \u00een noi pentru a atinge o transcenden\u021b\u0103 a sinelui? \u0218i, mai ales, de ce este sensul at\u00e2t de important omului?<\/p>\n\n\n\n

***<\/p>\n\n\n\n

C\u0103l\u0103toria noastr\u0103, pentru a g\u0103si r\u0103spunsurile la toate aceste \u00eentreb\u0103ri, \u00eencepe \u00een Tranzi\u021bia Paleoliticului Superior. Putem considera c\u0103 omul, a\u0219a cum \u00eel putem recunoa\u0219te acum, a ap\u0103rut prin 45 000 \u00ee.e.n. de\u0219i, biologic, exist\u0103m de prin 200 000 \u00ee.e.n. Consider\u0103m aceast\u0103 perioad\u0103 ca fiind primul pas \u00een povestea noastr\u0103 pentru c\u0103, acum, se \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva remarcabil, ceva complet nou \u00een istoria omului p\u00e2n\u0103 \u00een acel moment. Oamenii \u00eencep c\u0103 fac\u0103 art\u0103 reprezenta\u021bional\u0103, picteaz\u0103, fac muzic\u0103 \u0219i sculpteaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Ca dovad\u0103 a cogni\u021biei \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite avem dovezi de utilizare a calendarelor pentru a \u021bine timpul \u0219i zilele bune pentru v\u00e2n\u0103toare. De asemenea, apar armele cu proiectile, ceva ce Neanderthalienii nu au st\u0103p\u00e2nit, dovad\u0103 a utiliz\u0103rii unui cortex prefrontal m\u0103rit necesar folosirii acestora. \u00cen vocabularul nostru p\u0103str\u0103m sensurile unor cuvinte derivate de la aceast\u0103 inven\u021bie: \u201dproiect\u201d de la a arunca, a proiecta; \u201dobiect\u201d de la a arunca \u00eempotriva a ceva; \u201dsubiect\u201d de la a arunca sub ceva.<\/p>\n\n\n\n

Observ\u0103m c\u0103 toate aceste elemente sunt legate de ceea ce consider\u0103m acum c\u0103 dau sens vie\u021bii \u2013 arta, timpul \u0219i proiectele.<\/p>\n\n\n\n

Dar ce a declan\u0219at aceast\u0103 dezvoltare a cogni\u021biei? Pare s\u0103 aib\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu o extinc\u021bie aproape total\u0103 prin care a trecut umanitatea, undeva prin 60 000 \u2013 30 000 \u00ee.e.n., \u00een urma c\u0103reia au r\u0103mas aproape 10 000 de indivizi. Fie c\u0103 a fost sf\u00e2r\u0219it de glacia\u021biune, fie c\u0103 a fost o intensificare a activit\u0103\u021bii vulcanice, ce e clar e ca omul a fost nevoit s\u0103 \u00ee\u0219i diversifice dieta.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 nevoie de diversificare a dietei creeaz\u0103 un r\u0103spuns socio-cognitiv prin care oamenii \u00ee\u0219i l\u0103rgesc sferele de nego\u021b, reu\u0219ind, astfel, s\u0103-\u0219i diversifice resursele. Dar dezvoltarea rela\u021biilor de nego\u021b presupune l\u0103rgirea scalei la care opereaz\u0103 cogni\u021bia \u0219i, ca solu\u021bie, oamenii dezvolt\u0103 ritualuri pentru a putea folosi re\u021belele de nego\u021b \u0219i pentru a evita problemele de mediu cu care se confruntau.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen zilele noastre lu\u0103m ca dat faptul c\u0103 putem tr\u0103i civiliza\u021bi \u0219i pa\u0219nici printre str\u0103ini, dar putem observa c\u0103 alte specii nu prezint\u0103 aceast\u0103 op\u021biune. Aceasta calitate a societ\u0103\u021bilor umane se datoreaz\u0103 ritualurilor de nego\u021b, dezvoltate \u00een aceast\u0103 perioad\u0103, necesare comer\u021bului cu str\u0103inii, ritualuri create pentru a ne \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi rela\u021biile cu ace\u0219tia sporind \u00eencrederea dintre participan\u021bi. De exemplu, datul m\u00e2inii are ca scop demonstrarea faptului c\u0103 nu suntem \u00eenarma\u021bi dar \u0219i pentru a vedea dac\u0103 cel\u0103lalt este tensionat, semn c\u0103 ar preg\u0103ti ceva. Un alt exemplu este simpla \u00eentrebare \u201dce mai faci?\u201d, ritual ap\u0103rut ca necesitate la nevoia omului de a \u00een\u021belege ce g\u00e2nde\u0219te cel\u0103lalt, practic o nevoie de a trece de la o g\u00e2ndire la persoana I la una la persoana a III \u2013 a. Dar ca efect secundar, pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eenve\u021bi s\u0103 \u00eei \u00een\u021belegi pe al\u021bii, \u00eenve\u021bi s\u0103 te \u00een\u021belegi \u0219i pe tine.<\/p>\n\n\n\n

Acum, c\u00e2nd membrii unui grup interac\u021bioneaz\u0103 cu str\u0103inii, apare un pericol pentru grup. Cum se pot asigura c\u0103 cel delegat s\u0103 fac\u0103 nego\u021b nu va fi tentat de str\u0103ini s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 grupul sau s\u0103 tr\u0103deze interesele comunit\u0103\u021bii din care provine? Apar, astfel, ritualurile de ini\u021biere necesare pentru a oferi \u0219ansa unui individ de a-\u0219i demonstra apartenen\u021ba la un grup, ar\u0103t\u00e2nd faptul c\u0103 e dispus sa ri\u0219te, s\u0103 sufere \u0219i chiar s\u0103 se sacrifice pentru acel grup.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen zilele noastre, aceste ritualuri de ini\u021biere, sunt bl\u00e2nde, dar \u00een trecut erau de-a dreptul traumatizante, presupun\u00e2nd durere fizic\u0103 \u0219i inducerea fricii paralizante. De ce? Indivizii trebuiau s\u0103 demonstreze c\u0103 sunt dedica\u021bi grupului \u00eendur\u00e2nd aceste teste, c\u0103 erau cognitiv capabili s\u0103 \u00ee\u0219i controleze emo\u021biile, s\u0103 se descentralizeze baz\u00e2ndu-se pe grup \u0219i nu doar pe puterile lui.<\/p>\n\n\n\n

Vom introduce acum un termen ce ne va fi de folos \u00een explicarea a ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een acea perioad\u0103: EXAPTAREA. \u00cen biologie, exaptarea este un instrument evolutiv ce presupune adaptarea unui organ la o func\u021bie nou\u0103. De exemplu, limba este folosit\u0103 pentru vorbire, pe l\u00e2ng\u0103 rolul ini\u021bial jucat \u00een m\u00e2ncat \u0219i gustat. \u00cen creier, exaptarea \u00eenva\u021b\u0103 un element al lui s\u0103 exercite func\u021bii noi.<\/p>\n\n\n\n

\u00centorc\u00e2ndu-ne \u00eenapoi \u00een paleoliticul superior, pe l\u00e2ng\u0103 ritualurile prezentate p\u00e2n\u0103 acum, apar \u0219i ritualurile \u0219amanice.  Aceast\u0103 practic\u0103 \u0219amanic\u0103, o practic\u0103 de a altera con\u0219tiin\u021ba prin exaptare, este predominant\u0103, chiar arhetipal\u0103, \u00een grupurile de v\u00e2n\u0103tori \u2013 culeg\u0103tori, pentru c\u0103, av\u00e2nd un \u0219aman \u00een grup, grupul este mai \u00eenchegat \u0219i mai eficient la v\u00e2n\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n

Dar cum de se face c\u0103 \u0219amanul este at\u00e2t de important? Cum creierul nu se schimb\u0103 structural, schimbarea pe care o face \u0219amanul \u00een mintea lui este una de software.<\/p>\n\n\n\n

M\u0103 v\u0103d nevoit de a mai introduce un nou termen necesar continu\u0103rii explica\u021biei: PSIHOTEHNOLOGIA. Tehnologia poate fi definit\u0103 ca fiind, \u00een esen\u021b\u0103, utilizarea sistematic\u0103 a unei unelte. Putem observa c\u0103 omul este cyborg, creierul nostru a evoluat \u00een a utiliza unelte \u0219i este at\u00e2t de bine adaptat la acestea \u00eenc\u00e2t, utiliz\u00e2nd chiar \u0219i pentru pu\u021bin timp o unealt\u0103, creierul nostru \u00eencepe s\u0103 o considere ca f\u0103c\u00e2nd parte din corpul nostru. De exemplu, c\u00e2nd parchezi ma\u0219ina, po\u021bi sim\u021bi unde \u00eei sunt marginile.<\/p>\n\n\n\n

Am evoluat s\u0103 fim integra\u021bi cu ma\u0219ini, \u0219i po\u021bi \u0219i tu observa c\u0103, \u00een camera \u00een care e\u0219ti, singurul lucru natural e\u0219ti tu gol, restul fiind unelte. Dar aceast\u0103 abilitate a creierului de a integra unelte poate fi exaptat\u0103 pe un obiect cognitiv. Precum o unealt\u0103 fizic\u0103 se potrive\u0219te biologiei noastre, \u00eembun\u0103t\u0103\u021bind-o, la fel \u0219i psihotehnologia se potrive\u0219te creierelor noastre pentru a le \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi func\u021bionarea.<\/p>\n\n\n\n

Un exemplu elocvent \u00een acest sens este alfabetizarea. Nu te na\u0219ti cu \u0219tiin\u021b\u0103 de carte. Te na\u0219ti cu capacitate lingvistic\u0103, \u0219tiind s\u0103 vorbe\u0219ti, dar e\u0219ti complet analfabet, iar pentru marea parte a istoriei oamenii au fost analfabe\u021bi. Alfabetizarea, ca unealt\u0103, te ajut\u0103 s\u0103 standardizezi modul \u00een care procesezi informa\u021biile. \u00ce\u021bi \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te cogni\u021bia oferindu-\u021bi posibilitatea de a transpune idei \u00een scris, ne mai fiind nevoie sa le memorezi. Altfel spus, ne permite s\u0103 ne leg\u0103m creierul de acum cu cel din trecut, cel utilizat c\u00e2nd am scris ideea, dar \u0219i cu creierul din viitor care e posibil s\u0103 aib\u0103 nevoie de acea idee scris\u0103. Practic, prin alfabetizare, \u00ee\u021bi creezi o re\u021bea de creiere ale tale. Dar, de asemenea, \u00een aceast\u0103 re\u021bea, \u00eemi pot lega creierul de creierul altcuiva, \u00eembun\u0103t\u0103\u021bindu-mi \u0219i mai mult capacitatea de a g\u00e2ndi \u0219i de a rezolva probleme.<\/p>\n\n\n\n

\u0218amanismul este un set de psihotehnologii ce altereaz\u0103 starea de con\u0219tiin\u021b\u0103 pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi cogni\u021bia. Pentru a atinge aceast\u0103 stare, \u0219amanul are la \u00eendem\u00e2n\u0103 o serie metode: privare de somn, sesiuni lungi \u0219i intense de c\u00e2ntat \u0219i dansat, imitarea altor fiin\u021be prin utilizarea de haine \u0219i m\u0103\u0219ti, izolare social\u0103 sau utilizarea psihedelicelor. El utilizeaz\u0103 aceste metode \u00een \u00eencercarea de a \u00eentrerupe modul normal \u00een care omul caut\u0103 pattern<\/em>-uri \u00een lume. Dar de ce?<\/p>\n\n\n\n

Pentru a \u00een\u021belege modul \u00een care g\u0103sim aceste pattern-uri, s\u0103 folosim, ca exemplu, problema celor 9 puncte. Une\u0219te toate punctele folosind doar 4 lunii drepte.<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n

Solu\u021bia este dificil de g\u0103sit pentru c\u0103 proiect\u0103m un model p\u0103trat asupra punctelor \u0219i, incon\u0219tient, c\u0103utam solu\u021bia \u00een interiorul acelui p\u0103trat. Ne bloc\u0103m, practic, nu din cauza a ceea ce vedem acolo, ci din cauza modului \u00een care \u00eencadr\u0103m imaginea. Pentru a avea REVELA\u021aIA, trebuie s\u0103 \u00eentrerupem aceast\u0103 \u00eencadrare.<\/p>\n\n\n\n

O curiozitate legat\u0103 de acest tip de probleme e faptul c\u0103 a le spune oamenilor c\u0103 trebuie s\u0103-\u0219i l\u0103rgeasc\u0103 cadrul \u00een care privesc problema nu \u00eei ajut\u0103 deloc \u00een g\u0103sirea solu\u021biei. \u0218i asta e pentru c\u0103 trebuie s\u0103 \u0219tii cum s\u0103-\u021bi alterezi aten\u021bia \u0219i perspectiva pentru a ob\u021bine ceea ce e relevant sau important pentru tine.<\/p>\n\n\n\n

\u0218amanismul este un set de practici de alterare inten\u021bionate a \u00eencadr\u0103rilor pe care le fac oamenii \u00een mod normal, ajut\u00e2nd \u0219amanul s\u0103 ob\u021bin\u0103 revela\u021bii mai bune. De exemplu, are revela\u021bii \u00een ceea ce prive\u0219te pattern-urile din mediul \u00eenconjur\u0103tor pe care al\u021bii nu le-au observat, sau revela\u021bii \u00een a \u00een\u021belege cum g\u00e2ndesc al\u021bii. C\u00e2nd \u0219amanul imit\u0103 un animal, el \u00eencearc\u0103 s\u0103 devin\u0103 acel animal, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 modul \u00een care vede animalul, cum tr\u0103ie\u0219te acesta, ce talente naturale are \u0219i cum le folose\u0219te \u0219i, mai ales, cum g\u00e2nde\u0219te animalul. Prin aceast\u0103 cunoa\u0219tere participativ\u0103, \u0219amanul \u0218TIE cum poate g\u0103si, urm\u0103ri \u0219i captura acest animal. Observ\u0103m, astfel, c\u0103 prin aceast\u0103 practica, \u0219amanul \u00ee\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te capacitatea cognitiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd \u0219amanii se \u00eenscriu \u00een activit\u0103\u021bile \u0219amanice, inevitabil, trebuie s\u0103 intre \u00een starea de FLOW. Flow<\/em>-ul este tr\u0103irea pe care o au oamenii atunci c\u00e2nd sunt acapara\u021bi de o activitate de care le pas\u0103. Aceast\u0103 tr\u0103ire se afl\u0103 pe muchia dintre anxietate \u0219i plictiseal\u0103, fiind o corela\u021bie \u00eentre dificultatea activit\u0103\u021bii \u0219i gradul de \u00eendem\u00e2nare sau talent pe care cineva \u00eel posed\u0103 (figura de mai jos).<\/p>\n\n\n

\n
\"\"<\/figure><\/div>\n\n\n

Flow<\/em>-ul apare atunci c\u00e2nd dificultatea activit\u0103\u021bii este foarte pu\u021bin peste \u00eendem\u00e2narea ta, \u0219i trebuie s\u0103 dai tot ce po\u021bi pentru a \u00eendeplini cerin\u021ba. Dar pentru a men\u021bine aceast\u0103 stare de flow<\/em>, trebuie s\u0103 g\u0103se\u0219ti o modalitate prin care, pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eendem\u00e2narea cre\u0219te, \u0219i cerin\u021bele mediului s\u0103 creasc\u0103, iar posibilitatea e\u0219ecului trebuie s\u0103 fie real\u0103. Un exemplu \u00een acest sens sunt jocurile video, care sunt construite \u00een mod voit s\u0103 men\u021bin\u0103 juc\u0103torul \u00een flow<\/em>, m\u0103rind dificultatea pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eendem\u00e2narea juc\u0103torului cre\u0219te, asta fiind \u0219i motivul pentru care creeaz\u0103 dependen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 stare de flow<\/em> apare atunci c\u00e2nd c\u00e2n\u021bi la un instrument, \u00een practica artelor mar\u021biale sau \u00een c\u0103\u021b\u0103ratul pe mul\u021bi, flow<\/em>-ul fiind direct conectat cu sentimentul de a avea sens \u00een via\u021b\u0103 \u2013 studiile f\u0103cute \u00een acest domeniu arat\u0103 o leg\u0103tura statistic\u0103 \u00eentre frecven\u021ba st\u0103rilor de flow<\/em> \u0219i sentimentul c\u0103 via\u021ba e mai plin\u0103 de sens.<\/p>\n\n\n\n

\u0218amanismul este o practic\u0103 folosit\u0103 pentru a atinge starea de flow<\/em>, iar datorit\u0103 faptului c\u0103 flow<\/em>-ul este universal uman, putem concluziona c\u0103 aceast\u0103 stare este important\u0103 omului, \u0219i necesit\u0103 o \u00een\u021belegere mai aprofundat\u0103. C\u00e2nd oamenii sunt \u00eentreba\u021bi cum descriu aceast\u0103 stare, putem observa o serie de elemente comune: \u00een starea de flow<\/em> sim\u021bi c\u0103 e\u0219ti una cu activitatea pe care o faci, senza\u021bia de conexiune este puternic\u0103, cu ea venind \u0219i spontaneitatea, iar lucrurile par s\u0103 curg\u0103 de la sine; de\u0219i \u0219tii c\u0103 efortul este mare, sim\u021bi c\u0103 ceea ce faci este f\u0103r\u0103 efort; senza\u021bia trecerii timpului se schimb\u0103; sentimentul sinelui se schimb\u0103 \u0219i el, con\u0219tiin\u021ba de sine disp\u0103r\u00e2nd par\u021bial; sim\u021bi importan\u021ba activit\u0103\u021bii \u00eentreprinse, totul fiind mai intens. Oamenii nu doar c\u0103 ador\u0103 starea de flow<\/em>, dar ea este \u0219i starea \u00een care sunt cei mai productivi. Astfel, experien\u021ba flow<\/em>-ului este optim\u0103 omului pentru c\u0103, pe de-o parte, o consider\u0103 ca fiind cea mai frumoas\u0103 experien\u021b\u0103 pe care o poate avea, \u0219i pe de cealalt\u0103 parte, el exceleaz\u0103 c\u00e2nd se afl\u0103 \u00een acea stare. Starea de flow<\/em> este at\u00e2t de pl\u0103cut\u0103 pentru c\u0103 \u00een ea anxiet\u0103\u021bile, g\u00e2ndurile negre, ruminarea \u0219i depresia dispar, nefiind spa\u021biu mental pentru a\u0219a ceva atunci c\u00e2nd e\u0219ti captivat de o activitate.<\/p>\n\n\n\n

\u00centorc\u00e2ndu-ne la modul \u00een care c\u0103utam pattern-uri, observ\u0103m c\u0103 atunci c\u00e2nd suntem angrena\u021bi \u00eentr-o activitate dificil\u0103, modul clasic de a c\u0103uta pattern-uri ne poate bloca. Trebuie, astfel, s\u0103 re\u00eencadr\u0103m problemele, s\u0103 restructur\u0103m \u0219i s\u0103 schimb\u0103m ce consider\u0103m relevant \u0219i important, s\u0103 ne schimb\u0103m modul de g\u00e2ndire pentru a se potrivi noii situa\u021bii, iar c\u00e2nd activitatea este foarte dificil\u0103, acest proces trebuie f\u0103cut continuu. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103, practic, este c\u0103 are loc o cascad\u0103 de revela\u021bii \u2013 revela\u021bii care duc la noi revela\u021bii \u0219i tot.<\/p>\n\n\n\n

Momentul revela\u021biei este un \u201daha\u201d ca un flash \u2013 de aceea asociem becul cu revela\u021bia unei idei noi. Dar \u00eentr-o cascad\u0103 de revela\u021bii tr\u0103im un \u201dahaaaaa…\u201d, iar aceast\u0103 stare este exact starea de flow<\/em>. Cu c\u00e2t stai mai mult \u00een aceast\u0103 stare, cu at\u00e2t devii mai abil \u00een ceea ce faci, \u0219i vedem acest lucru \u00een jocurile video \u00een care juc\u0103torul devine tot mai abil \u00een interac\u021biunea cu mediul virtual \u00een care se joac\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dar \u0219amanul se \u201djoac\u0103\u201d \u00een lumea real\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Dar \u00een flow se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 ceva. Are loc o transformare a capacit\u0103\u021bii de \u00eenv\u0103\u021bare implicit\u0103. Experimental s-a observat c\u0103 omul descoper\u0103 pattern-uri chiar \u0219i c\u00e2nd nu are timp s\u0103 proceseze ce vede, con\u0219tient. Subiec\u021bii acestor experimente declar\u0103 c\u0103 simt ceva ca fiind corect, dar nu pot spune de ce simt acest lucru. Avem, deci, capacitatea incon\u0219tient\u0103 de a g\u0103si pattern-uri complexe \u00een mediul \u00een care tr\u0103im. Un exemplu de astfel de experiment este unul \u00een care subiec\u021bii au fost a\u0219eza\u021bi pe un scaun, fiind izola\u021bi senzorial. Ei trebuiau s\u0103 spun\u0103 dac\u0103 se simt sau nu privi\u021bi, iar rezultatul a fost unul uimitor, ace\u0219tia reu\u0219ind s\u0103 identifice corect c\u00e2nd erau privi\u021bi, peste nivelul aleatoriului. Problema, observat\u0103 ulterior, era c\u0103 primeau confirmarea, dup\u0103 fiecare itera\u021bie, de la cercet\u0103tor dac\u0103 au identificat corect sau nu situa\u021bia. Cercet\u0103torii credeau c\u0103 introduc situa\u021biile aleatoriu, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i dea seama c\u0103 urmau un pattern, iar persoana privat\u0103 senzorial \u00eenv\u0103\u021ba implicit acel pattern prin feedback-ul primit. Odat\u0103 eliminat feedback-ul din experiment, subiec\u021bii nu au mai reu\u0219it s\u0103 identifice corect momentele \u00een care erau privi\u021bi.<\/p>\n\n\n\n

Suntem at\u00e2t de buni la a descoperi pattern-uri incon\u0219tient, \u00eenc\u00e2t avem un cuv\u00e2nt special pentru acest proces: INTUI\u021aIE. Intui\u021bia este rezultatul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii implicite. De exemplu, \u0219tii c\u00e2t de departe s\u0103 stai de un om \u0219i ce pozi\u021bie s\u0103 adop\u021bi, dar nu \u0219tii de unde \u0219tii aceste lucruri. Totu\u0219i, dac\u0103 observi pe cineva care nu cunoa\u0219te aceste lucruri \u2013 dac\u0103 st\u0103 prea aproape de tine, sau daca ia o pozi\u021bie neobi\u0219nuit\u0103 \u2013 te vei sim\u021bi nelini\u0219tit spre \u00eensp\u0103im\u00e2ntat.<\/p>\n\n\n\n

Trebuie s\u0103 facem o deosebire \u00eentre intui\u021bie \u0219i bias. Intui\u021bia presupune \u00eenv\u0103\u021barea corect\u0103, func\u021bional\u0103, iar bias-ul apare atunci c\u00e2nd \u00eenv\u0103\u021barea implicit\u0103 este gre\u0219it\u0103. \u00cen mediu, c\u00e2nd te love\u0219ti de un pattern complex, te confrun\u021bi cu cauzalit\u0103\u021bi \u0219i corela\u021bii, dar multe dintre pattern-uri sunt iluzorii pentru c\u0103 sunt, de fapt, corela\u021bii (de exemplu bigotul este bigot pentru c\u0103 a \u00eenv\u0103\u021bat pattern-uri corelate). \u00cenv\u0103\u021barea implicit\u0103 trebuie antrenat\u0103 pentru a prinde pattern-urile de cauzalitate, \u0219i a spune cuiva c\u0103 trebuie s\u0103 le caute nu \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te deloc acest proces, ci chiar \u00eel \u00eengreuneaz\u0103, pentru c\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea explicit\u0103 nu o poate \u00eenlocui pe cea implicit\u0103.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen acest sens, trebuie s\u0103 aranj\u0103m contextul \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii pentru a ne ajuta \u00een identificarea corect\u0103 a pattern-urilor cauzale, ajung\u00e2nd, astfel, la modelul \u0219tiin\u021bific \u2013 \u0219tiin\u021ba caut\u0103 activ s\u0103 separe modelele corela\u021bionale de cele cauzale. \u00cen acest context totul trebuie s\u0103 fie bine m\u0103surat, cel ce \u00eenva\u021b\u0103 se va asigura c\u0103 o schimbare \u00eentr-o variabil\u0103 vine, automat, cu o schimbare \u00een alta, \u0219i, absolut important, ipoteza trebuie s\u0103 poat\u0103 fi infirmat\u0103 pentru c\u0103 erorile conteaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Aceste condi\u021bii necesare \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii implicite corecte sunt identice cu condi\u021biile necesare st\u0103rii de flow \u2013 informa\u021bia clar\u0103, feedback clar, gre\u0219eala este important\u0103 \u2013 \u0219i putem, astfel, observa c\u0103 \u00een flow condi\u021biile sunt perfecte pentru \u00eenv\u0103\u021barea implicit\u0103 corect\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Cu aceste noi informa\u021bii, putem face urm\u0103toarea leg\u0103tur\u0103: \u0219amanul intr\u0103 \u00een starea de flow pentru a ob\u021bine o cascad\u0103 de revela\u021bii ca s\u0103-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 \u00eenv\u0103\u021barea implicit\u0103 \u00een scopul identific\u0103rii pattern-urilor cauzale complexe din mediul lui. \u0218i, odat\u0103 \u00eenceput acest proces, cascada de revela\u021bii \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii implicite se amplific\u0103 una pe cealalt\u0103. Revela\u021bia exploreaz\u0103 noi pattern-uri, pe care \u00eenv\u0103\u021barea implicit\u0103 le preia \u00eemping\u00e2nd, cu aceste noi pattern-uri \u00eenv\u0103\u021bate, noi revela\u021bii ale unor pattern-uri \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite. \u0218i iat\u0103 cum flow-ul \u00ee\u021bi \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te cogni\u021bia.<\/p>\n\n\n\n

Dar \u0219i de ce ai vrea \u00een grupul t\u0103u un individ expert \u00een a intra \u00een starea de flow. \u0218amanul are, totu\u0219i, de \u00eenfruntat c\u00e2teva probleme. Nu \u0219tie cum ob\u021bine informa\u021bia pe care o ob\u021bine, nu \u0219tie de ce poate ob\u021bine aceast\u0103 informa\u021bie, nu \u00een\u021belege de ce simte unificarea radical\u0103 cu lumea \u0219i de ce \u00ee\u0219i pierde sim\u021bul sinelui, \u00een principal pentru c\u0103 revela\u021biile pe care le are nu sunt verbale. Intrarea \u00een starea de flow aproape c\u0103 ofer\u0103 o senza\u021bie a unei experien\u021be mistice, oferind o stare de con\u0219tiin\u021b\u0103 alterat\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bindu-i cogni\u021bia, iar \u0219amanul d\u0103 sens acestor lucruri prin dans, c\u00e2ntec \u0219i spusul de pove\u0219ti ajut\u00e2nd oamenii s\u0103-\u0219i schimbe sentimentele fa\u021b\u0103 de ce conteaz\u0103 cu adev\u0103rat, s\u0103-\u0219i transforme identitatea, s\u0103 se vindece \u0219i s\u0103 se transforme \u00een ceva nou.<\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceast\u0103 stare creierul este obligat s\u0103 fac\u0103 p\u0103r\u021bi ale lui s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00eentre ele, p\u0103r\u021bi care, \u00een mod normal, nu fac asta. Aceast\u0103 comunicare apare, \u00een special, atunci c\u00e2nd treci printr-o schimbare radical\u0103 cum ar fi postul, izolarea social\u0103 sau prin consumul de psihedelice. \u00cen mod normal, comunicarea dintre zone cerebrale care nu ar trebui s\u0103 comunice sunt percepute ca zgomot, dar cu un sistem revelator \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit \u0219i o intui\u021bie \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 po\u021bi crea pun\u021bi \u00eentre aceste zone, conect\u00e2ndu-le eficient. Aceast\u0103 abilitate, pe care o lu\u0103m de bun\u0103, crez\u00e2nd c\u0103 e un element normal al cogni\u021biei, este capacitatea de a crea METAFORE.<\/p>\n\n\n\n

Cuv\u00e2ntul \u201dmetafor\u0103\u201d este la r\u00e2ndul lui o metafor\u0103, \u00eensemn\u00e2nd s\u0103 conectezi lucruri, care nu sunt \u00een mod normal conectate, printr-o punte. \u00centreaga noastr\u0103 cogni\u021bie este \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu metafore \u0219i func\u021bioneaz\u0103 prin \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea acestora. De ce este metafora at\u00e2t de puternic\u0103? Pentru c\u0103, prin ea, facem conexiuni creative \u00eentre idei, cogni\u021bia metaforic\u0103 fiind la baza \u0219tiin\u021bei \u0219i a artei.<\/p>\n\n\n\n

C\u00e2nd \u0219amanul \u00eembun\u0103t\u0103\u021be\u0219te aceast\u0103 ma\u0219in\u0103rie a revela\u021biilor \u0219i a \u00eenv\u0103\u021b\u0103rii implicite, aduc \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri masive metaforelor pe care le pot utiliza, iar modul \u00een care gener\u0103m metafore pentru a face conexiuni revelatoare e modul \u00een care cogni\u021bia, sensul \u0219i st\u0103rile alterate de con\u0219tiin\u021b\u0103 se leag\u0103 \u00eentre ele. Astfel, cu c\u00e2t ai mai multe revela\u021bii, cu at\u00e2t po\u021bi face mai multe metafore.<\/p>\n\n\n\n

Ca sa sumariz\u0103m ce am discutat p\u00e2n\u0103 acum: \u0219amanul creeaz\u0103 psihotehnologii ca s\u0103-\u0219i altereze con\u0219tiin\u021ba, pentru a intra in starea de flow necesar\u0103 unei cascade de revela\u021bii \u0219i pentru a-\u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bii \u00eenv\u0103\u021barea implicit\u0103, cu scopul de a-i face generatori de metafore oferite oamenilor pentru a le da modele de g\u00e2ndire ce \u00eei poate ajuta s\u0103 conecteze idei. De exemplu, inscrip\u021biile pe un os te pot ajuta s\u0103 urm\u0103re\u0219ti fazele lunii iar sculptarea unei figurile te va conecta cu idei despre fertilitate.<\/p>\n\n\n\n

Prin crearea \u0219i utilizarea metaforelor \u00een\u021belegem mai bine lumea, iar lucrurile \u00eencep s\u0103 aib\u0103 sens pentru c\u0103, prin metafore, creezi sens. Observ\u0103m c\u0103 grupurile de v\u00e2n\u0103tori \u2013 culeg\u0103tori ce au un \u0219aman \u00een componen\u021b\u0103 \u00eei dep\u0103\u0219esc \u00een dezvoltare pe cei ce nu au. \u0218amanii ce trec prin aceast\u0103 experien\u021b\u0103 transformativ\u0103 tr\u0103iesc un sentiment de \u201dsoulfly<\/em>\u201d \u2013 \u201dzbor al sufletului\u201d \u2013 resim\u021bit\u0103 ca o deta\u0219are a sufletului de corp \u0219i zborul lui spre o alt\u0103 lume. \u00cen zilele noastre, acest \u201dsoulfly<\/em>\u201d \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103 sensul \u00een expresii precum \u201dto get high<\/em>\u201d \u2013 \u201da te \u00een\u0103l\u021ba\u201d ca sinonim pentru a consuma droguri. \u0218amanii tr\u0103iesc aceast\u0103 stare sim\u021bind c\u0103 zboar\u0103 deasupra lumii, ceea ce ridic\u0103 o important\u0103 \u00eentrebare. De ce ar genera creierul o asemenea interpretare a ceea ce tr\u0103ie\u0219te \u0219amanul? Pentru a vedea \u00een ansamblu structurile masive \u0219i complexe, trebuie s\u0103 te dep\u0103rtezi, s\u0103 te \u00eenal\u021bi deasupra lor, trebuie s\u0103 \u201dsupervizezi\u201d \u2013 un alt termen curent ce s-a n\u0103scut ca metafor\u0103 \u00een tradi\u021bia \u0219amanic\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u00cen zilele noastre, vedem un interes crescut pentru mindfullness, filosofii ale Greciei Antice (\u00een special stoicism), psihedelice \u0219i budism, toate \u00eentr-o \u00eencercare de a g\u0103si un sens \u00een via\u021b\u0103. Aceast\u0103 c\u0103utare a sensului \u00een via\u021b\u0103 \u00een vremurile noastre nu este \u00eent\u00e2mpl\u0103toare. Trecem printr-o perioad\u0103 de criz\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mintale, v\u0103zut\u0103 \u00een expresii de nihilism, pierderea […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":597,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[70],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/326"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=326"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/326\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":752,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/326\/revisions\/752"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/597"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=326"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=326"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=326"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}