Abordarea existen\u021bialist\u0103 este, fundamental, una filosofic\u0103, ea preocup\u00e2ndu-se cu \u00een\u021belegerea pozi\u021biei omului \u00een lume \u0219i cu ce \u00eenseamn\u0103 ca acesta s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 autentic. Istoria acestei metode este reprezentat\u0103 de cei 3000 de ani de filosofie \u0219i de c\u0103utare a menirii omului, dar curentele filosofice cele mai importante \u00een aceast\u0103 abordare sunt reprezentate de existen\u021bialism \u0219i fenomenologie.<\/p>\n\n\n\n
Punctul de plecare al filosofie existen\u021bialiste \u00eel putem considera ca afl\u00e2ndu-se \u00een secolul al XIX-lea \u00een lucr\u0103rile lui Kirkegaard \u0219i Nietzsche. Viziunea lui Kirkegaard ap\u0103rea ca un protest \u00eempotriva dogmei cre\u0219tine \u0219i a obiectivit\u0103\u021bii \u0219tiin\u021bei, consider\u00e2nd c\u0103 ambele reprezint\u0103 c\u0103i de evitare a anxiet\u0103\u021bii inerente existen\u021bei umane. De asemenea, considera c\u0103 adev\u0103rul poate fi descoperit doar subiectiv, de c\u0103tre fiecare individ \u00een parte, dar c\u0103 majorit\u0103\u021bii oamenilor le lipse\u0219te curajul de a tr\u0103i pasional \u0219i de a se implica \u00een profunzimile existen\u021bei. Refuz\u00e2nd purtarea luptei constante dintre aspectele finite \u0219i infinite ale naturii umane, omul nu \u00ee\u0219i poate crea un Sine \u0219i nu \u00ee\u0219i poate g\u0103si sensul.<\/p>\n\n\n\n
Nietzsche duce mai departe aceast\u0103 filosofie, consider\u00e2nd c\u0103, \u00een lumina mor\u021bii lui Dumnezeu \u2013 a vechilor valori universale \u2013 este responsabilitatea fiec\u0103ruia s\u0103-\u0219i reevalueze existen\u021ba, s\u0103 se descotoroseasc\u0103 de constr\u00e2ngerile morale \u0219i s\u0103-\u0219i descopere liber-arbitrul, totul \u00een scopul de a se putea av\u00e2nta spre \u00eenal\u021bimi necunoscute \u0219i spre a \u00eenv\u0103\u021ba s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 intens. El \u00eencuraja omul s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 turma \u0219i s\u0103 \u00eendr\u0103zneasc\u0103 \u0219\u0103 ias\u0103 \u00een eviden\u021b\u0103, utiliz\u00e2nd, pentru prima oar\u0103 temele existen\u021bialiste de libertate, drept de a alege, responsabilitate \u0219i curaj.<\/p>\n\n\n\n
Aspectul fenomenologic este introdus de catre Husserl care a furnizat metoda de solu\u021bionare a problemelor umane descrise de Kirkegaard \u0219i Nietzsche \u00eentr-o form\u0103 riguroas\u0103, consider\u00e2nd c\u0103 abordarea \u0219tiin\u021belor naturii, bazate pe presupunerea c\u0103 subiectul \u0219i obiectul sunt separate, este una gre\u0219it\u0103, acest dualism neput\u00e2nd duce dec\u00e2t la eroare. El considera c\u0103 pentru a g\u0103si esen\u021ba lucrurilor, trebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 le descriem \u0219i s\u0103 le \u00een\u021belegem \u00een form\u0103 unitar\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Heidegger continu\u0103 acest flux filosofic aplic\u00e2nd metoda fenomenologic\u0103 pentru a \u00een\u021belege sensul fiin\u021bei, consider\u00e2nd c\u0103 poezia \u0219i g\u00e2ndirea filosofic\u0103 pot duce la intui\u021bii mai profunde despre ce \u00eenseamn\u0103 a tr\u0103i dec\u00e2t o poate face cunoa\u0219terea \u0219tiin\u021bific\u0103. \u00cen explorarea fiin\u021bei umane el recunoa\u0219te importan\u021ba timpului, spa\u021biului, mor\u021bii \u0219i a leg\u0103turilor dintre oameni, iar ca metod\u0103 de investiga\u021bie prezint\u0103 o preferin\u021b\u0103 pentru hermeneutic\u0103 \u2013 \u00een timp ce psihanaliza const\u0103 \u00een conectarea experien\u021bei unei persoane la un cadru teoretic prestabilit, hermeneutica caut\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 modul \u00een care persoana \u00een sine experimenteaz\u0103 ceva \u00een mod subiectiv.<\/p>\n\n\n\n
R\u00e2nd pe r\u00e2nd, tot mai mul\u021bi existen\u021biali\u0219ti aduc straturi noi de analiz\u0103 \u0219i \u00een\u021belegere, numindu-i aici pe Sartre, Jaspers, Camus \u0219i Marcel printre cei mai renumi\u021bi. La \u00eenceputul secolului al XX-lea, unii psihoterapeu\u021bi \u00eencep s\u0103 aduc\u0103 viziunile fenomenologice \u0219i existen\u021bialiste \u00een practica lor pornind cu Binswanger, apoi cu Tillich care, odat\u0103 ajuns \u00een SUA, pune bazele terapiei existen\u021bialiste, urmat de Rollo May ce formuleaz\u0103 specificit\u0103\u021bile acestei terapii. \u00cen Europa, ideile existen\u021bialiste au fost combinate cu unele principii psihanalitice, \u0219i o metod\u0103 a analizei existen\u021bialiste a fost dezvoltat\u0103 de c\u0103tre Boss \u00een colaborare cu Heidegger. \u00cen Austria, Frankl a dezvoltat o terapie existen\u021bialist\u0103 numit\u0103 logoterapie ce se concentreaz\u0103 \u00een special pe g\u0103sirea sensului.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen ipotezele<\/strong> metodei existen\u021bialiste, individul se afl\u0103 \u00eentr-un proces constant de devenire, reinvent\u00e2ndu-se continuu, neexist\u00e2nd un sine esen\u021bial, iar personalitatea \u0219i abilit\u0103\u021bile sunt definite \u00een rela\u021bie cu mediul din care provine. Aceast\u0103 nepermanen\u021b\u0103 \u0219i nesiguran\u021b\u0103 duce la apari\u021bia Angst-ului, a unui sentiment profund de anxietate, ca r\u0103spuns la con\u0219tientizarea insignifian\u021bei individului \u0219i a responsabilit\u0103\u021bii pe care o are de a umple golul pe care \u00eel simte adesea \u00een via\u021ba lui c\u00e2nd se confrunt\u0103 cu inevitabilitatea mor\u021bii, cu imposibilitatea ag\u0103\u021b\u0103rii de prezent, el fiind mereu \u00eentre ce a fost \u0219i ce \u0219i-ar dori s\u0103 fie, prins la mijlocul timpului \u00eentre trecut \u0219i posibilit\u0103\u021bile necunoscute ale viitorului.<\/p>\n\n\n\n \u00cen metoda existen\u021bialist\u0103 nu exist\u0103 o teorie a personalit\u0103\u021bii care s\u0103 \u00eempart\u0103 oamenii pe tipuri sau s\u0103-i reduc\u0103 la elemente componente. \u00cen schimb, ea vine cu o descriere a diferitelor nivele de experien\u021b\u0103 \u0219i existen\u021b\u0103 cu care se confrunt\u0103, inevitabil, oamenii. Se pot, astfel, distinge patru dimensiuni fundamentale ale existen\u021bei umane: fizic\u0103, social\u0103, psihologic\u0103 \u0219i spiritual\u0103. Aceste dimensiuni sunt \u00eentre\u021besute form\u00e2nd un complex de for\u021be ce ac\u021bioneaz\u0103 asupra existen\u021bei umane. \u00cen plus, suntem prin\u0219i \u00een dualitatea aspira\u021biilor \u0219i a temerilor ce ac\u021bioneaz\u0103 asupra fiec\u0103rei dimensiuni.<\/p>\n\n\n\n Dimensiunea fizic\u0103 (Umwelt) presupune rela\u021bia cu mediul \u00eenconjur\u0103tor \u0219i cu elementele lumii naturale. Aici putem include atitudinea individului fa\u021b\u0103 de propriul corp, ambientul concret, obiectele \u0219i posesiunile materiale, corpurilor altor oameni, nevoile corporale, s\u0103n\u0103tatea, bolile \u0219i mortalitatea. Lupta \u00een acest plan se d\u0103 \u00eentre dominarea acestor elemente prin tehnologie \u0219i un stil de via\u021b\u0103 s\u0103n\u0103tos, \u0219i necesitatea accept\u0103rii limit\u0103rilor naturale precum ecologia \u0219i etatea. Omul \u00eencearc\u0103 ob\u021binerea siguran\u021bei prin acumularea de posesii \u0219i de\u021binerea unei s\u0103n\u0103t\u0103\u021bi c\u00e2t mai bune, dar via\u021ba vine, \u00eentotdeauna, cu deziluzii, oblig\u00e2ndu-l s\u0103 concluzioneze c\u0103 siguran\u021ba este temporar\u0103, \u00eens\u0103 recunoa\u0219terea acestor limit\u0103ri aduce cu ea o eliberare consistent\u0103 de tensiune.<\/p>\n\n\n\n Dimensiunea social\u0103 (Mitwelt) abordeaz\u0103 rela\u021biile individului cu ceilal\u021bi oameni din jurul lui. Aici includem r\u0103spunsul omului \u00een fa\u021ba culturii \u00een care tr\u0103ie\u0219te, cu atitudini ce variaz\u0103 de la dragoste la ur\u0103 sau de la cooperare la competi\u021bie, atitudini abordate \u00een termeni de acceptare versus respingere sau de apar\u021binere versus izolare. \u00cen timp ce unele persoane prefer\u0103 retragerea din lumea altora, iar al\u021bii caut\u0103 obsesiv acceptarea public\u0103 sau domina\u021bia asupra altora prin dob\u00e2ndirea faimei sau a altor forme de putere, \u00een final to\u021bi oamenii se confrunt\u0103 at\u00e2t cu e\u0219ecul, c\u00e2t \u0219i cu singur\u0103tatea.<\/p>\n\n\n\n Dimensiunea psihologic\u0103 (Eigenwelt) abordeaz\u0103 modul \u00een care omul interac\u021bioneaz\u0103 cu el \u00eensu\u0219i \u0219i \u00een care \u00ee\u0219i creaz\u0103 propria lume, aceast\u0103 dimensiune incluz\u00e2nd percep\u021bia propriului caracter, a experien\u021belor trecute \u0219i a posibilit\u0103\u021bilor viitoare. \u00cen c\u0103utarea unui sim\u021b al identit\u0103\u021bii, al unui sentiment de a fi substan\u021bial \u0219i de a avea un sine, omul se va confrunta cu nenum\u0103rate evenimente ce \u00eei vor testa percep\u021biile asupra lui, arunc\u00e2ndu-l \u00een st\u0103ri de confuzie \u0219i dezintegrare. Polaritatea cu care se confrunt\u0103 omul \u00een acest stadiu este cea a activit\u0103\u021bii, prin autoafirmare hot\u0103r\u00e2t\u0103, \u0219i a pasivit\u0103\u021bii, prin predare. Aceast\u0103 \u00eenfruntare a descompunerii finale a eului, ce provine din pierderi personale \u0219i con\u0219tientizarea mor\u021bii, poate produce anxietate \u0219i confuzie celor ce nu au renun\u021bat la orgoliul lor.<\/p>\n\n\n\n Dimensiunea spiritual\u0103 (\u00dcberwelt) include rela\u021bia cu necunoscutul \u0219i a modului \u00een care individul \u00ee\u0219i construie\u0219te lumea ideal\u0103, ideologiile \u0219i viziunile filosofice. Contradic\u021biile cu care se confrunt\u0103 omul \u00een aceast\u0103 dimensiune sunt legate de tensiunile dinte scop \u0219i absurditate, speran\u021b\u0103 \u0219i disperare, oamenii construindu-\u0219i valorile \u00een c\u0103utarea a ceva ce conteaz\u0103 \u00eendeajuns de mult pentru a tr\u0103i sau muri, sau ceva ce poate avea o valoare final\u0103 \u0219i universal\u0103 ce va transcede moartea. \u00cen aceast\u0103 dimensiune, \u00eenfruntarea vidului \u0219i nimicnicia reprezint\u0103 dualitatea atitudinii omului \u00een c\u0103utarea eternit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n \u00cen abordarea existen\u021bialist\u0103, tulburarea \u0219i s\u0103n\u0103tatea psihic\u0103<\/strong> sunt privite ca dou\u0103 fe\u021be ale aceleia\u0219i monede, a tr\u0103i presupun\u00e2nd a le primi cu bra\u021bele deschise pe ambele. Astfel, starea de bine este, \u00een esen\u021b\u0103, abilitatea de a fi deschis la ceea ce \u00ee\u021bi ofer\u0103 via\u021ba, bun sau r\u0103u. Starea de bine nu trebuie confundat\u0103 cu bucuria naiv\u0103 dat\u0103 de o stare total echilibrat\u0103, ci o stare ce trebuie negociat\u0103 gradual prin acceptarea condi\u021biilor vie\u021bii, lumii \u0219i a propriei persoane. \u00cen \u00eencercarea de a evita latura negativ\u0103 a existen\u021bei, individul se va bloca, deoarece avansul \u00een via\u021b\u0103 necesit\u0103 acceptarea elementelor nedorite asociate noilor ac\u021biuni pe care trebuie s\u0103 le fac\u0103. Starea de bine cere, astfel, deschidere \u00een felul de a fi \u0219i \u00een\u021belegerea mereu \u00een cre\u0219tere a ceea ce reprezint\u0103 faptul de a fi. \u00cen viziunea existen\u021bialist\u0103, starea de bine psihologic\u0103 este sinonim\u0103 cu \u00een\u021belepciunea, rezultat\u0103 din confruntarea deschis\u0103 \u0219i onest\u0103 cu sarcina de a exista. Tulbur\u0103rile psihice sunt v\u0103zute, \u00een consecin\u021b\u0103, ca fiind un efect al evit\u0103rii adev\u0103rului sau ca o inabilitate de a te adapta la el, problemele fiind generate, \u00een general, de propria decep\u021bionare sau de efectul cople\u0219itor al \u00eenfrunt\u0103rii paradoxurilor vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n A fi autentic presupune a fi sincer cu propria persoan\u0103, cu posibilit\u0103\u021bile \u0219i limit\u0103rile cele mai obscure. Autenticitatea apare ca o necesitate atunci c\u00e2nd g\u0103sirea propriei autorit\u0103\u021bi \u0219i \u00eenv\u0103\u021barea necesar\u0103 se dore\u0219te a se face \u00eentr-un spa\u021biu mental c\u00e2t mai confortabil, filosofia existen\u021bialist\u0103 consider\u00e2nd sinceritatea fa\u021b\u0103 de propria persoan\u0103 ca fiind sinonim\u0103 cu sinceritatea fa\u021b\u0103 de via\u021b\u0103. A tr\u0103i autentic presupune recunoa\u0219terea vulnerabilit\u0103\u021bii propriei persoane cu inevitabila mortalitate \u0219i con\u0219tientizarea nesiguran\u021bei finale a tot ce este cunoscut. O persoan\u0103 superficial\u0103 va mima siguran\u021ba, se va defini prin rol \u0219i statut \u0219i, plin\u0103 de sine, \u00ee\u0219i va crea proprile imagini pentru ce \u00eenseamn\u0103 boala \u0219i nebunia, totul \u00een \u00eencercarea de a evita \u00eenfruntarea propriei vulnerabilit\u0103\u021bi \u00eentr-o lume nesigur\u0103.<\/p>\n\n\n\n Totu\u0219i, dorin\u021ba uman\u0103 pentru adev\u0103r este cea care, \u00een final, ne salveaz\u0103. Con\u0219tiin\u021ba ne aminte\u0219te mereu de adev\u0103r, av\u00e2nd puterea de a ne expune \u00eencerc\u0103rile de evitare a realit\u0103\u021bii, ar\u0103t\u00e2ndu-ne unde \u00een noi putem g\u0103si adev\u0103rul \u0219i unde, acesta, a fost \u00eentunecat de minciuni. Con\u0219tiin\u021ba face acest lucru utiliz\u00e2nd sentimentul de vinov\u0103\u021bie, o vin\u0103 existen\u021bial\u0103 ce semnaleaz\u0103 lipsa unui lucru, a unei datorii fa\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 sau a unei \u00eendatoriri proprii. Con\u0219tiin\u021ba cere o deschidere la posibilit\u0103\u021bi \u0219i limit\u0103ri, o deschidere ce vine la pachet cu Angst, o deschidere ce expune omul la responsabilit\u0103\u021bi \u0219i la eventualele e\u0219ecuri. Dar numai accept\u00e2nd aceast\u0103 anxietate individul poate fi preg\u0103tit pentru ce \u00eei rezerv\u0103 viitorul, via\u021ba bun\u0103 exist\u00e2nd doar \u00een leg\u0103tur\u0103 str\u00e2ns\u0103 cu posibilitatea mor\u021bii.<\/p>\n\n\n\n Atunci c\u00e2nd starea de bine este definit\u0103 ca fiind abilitatea de a \u00eenfrunta greut\u0103\u021bile vie\u021bii, no\u021biunea de tulburare psihic\u0103 cap\u0103t\u0103 un sens total nou. Cum confruntarea cu problemele asociate situa\u021biilor noi \u0219i cu paradoxurile existen\u021bei sunt inevitabile \u00een decursul vie\u021bii, destabiliz\u0103rile psihice sunt \u0219i ele de a\u0219teptat. Moartea cuiva drag, pierderea unei slujbe sau expunerea nea\u0219teptat\u0103 la propria vulnerabilitate pot declan\u0219a sentimente ale e\u0219ecului, disperare sau anxiet\u0103\u021bi extreme, indiferent de c\u00e2t de bine adapta\u021bi sau educa\u021bi am fi. \u00cen asemenea momente, totul din jur poate p\u0103rea brusc absurd sau imposibil, motiva\u021biile noastre sau ale altora pot fi puse sub semnul \u00eentreb\u0103rii, ce era clar \u00eenainte devine acum nesigur, via\u021ba \u00ee\u0219i pierde farmecul, iar vulnerabilitatea fundamental\u0103 a fiin\u021bei umane iese la suprafa\u021b\u0103 de dincolo de decep\u021biile proprii at\u00e2t de bine ascunse. Uneori, o asemenea tulburare profund\u0103 apare nu ca rezultat al unei catastrofe externe, ci dintr-un sim\u021b al inutilit\u0103\u021bii rutinei zilnice, plictiseala reprezent\u00e2nd un factor la fel de important \u00een generarea tulbur\u0103rilor psihice. Acest tip de criz\u0103, totu\u0219i, nu trebuie evitat. Ea poate fi \u00eenfruntat\u0103 \u0219i integrat\u0103 prin g\u0103sirea unui sens, problema nefiind cum poate fi evitat\u0103 criza, ci cum poate fi abordat\u0103 \u00eentr-un mod hot\u0103r\u00e2t \u0219i plin de curiozitate.<\/p>\n\n\n\n Problemele \u00eencep s\u0103 devin\u0103 serioase atunci c\u00e2nd provocarea dat\u0103 de tulburare nu este \u00eenfruntat\u0103, ci evitat\u0103, ac\u021biune ce poate duce la o spiral\u0103 descendent\u0103 negativ\u0103, cu perpetuare proprie, ce are ca rezultat confuzia \u0219i haosul. Mai predispu\u0219i la acest tip de comportament sunt cei neconecta\u021bi la un sistem de suport vital precum familiile s\u0103n\u0103toase sau re\u021belele intime. Ace\u0219ti oameni, \u00een lipsa unor ritualuri sociale pentru protejarea individului, a unui sens al vie\u021bii care s\u0103 balanseze problemele, se las\u0103 prad\u0103 dorin\u021belor \u0219i nevoilor temporare \u0219i u\u0219or de satisf\u0103cut. Curajul de a aborda problemele este greu de g\u0103sit atunci c\u00e2nd rudele \u0219i prietenii, ce se men\u021bin cu greu \u0219i ei pe linia de plutire, pot fi indisponibili, sau caut\u0103 s\u0103 aline sup\u0103rarea \u00een loc s\u0103 abordeze problema de la baz\u0103, iar autoritatea spiritual\u0103 a fost \u00eenlocuit\u0103 cu o autoritate \u0219tiin\u021bific\u0103 ce este impotent\u0103 \u00een a r\u0103spunde dilemelor morale sau spirituale.<\/p>\n\n\n\n Poate cea mai des utilizat\u0103 decep\u021bie proprie este aceea \u00een care oamenii sus\u021bin c\u0103 vor s\u0103 se schimbe, de\u0219i vie\u021bile lor reflect\u0103 \u00eencerc\u0103ri de a men\u021bine status quo-ul. Dar via\u021ba presupune schimbare \u0219i transformare. \u0218i, odat\u0103 convins de inevitabilitatea schimb\u0103rii, omul poate con\u0219tientiza modalit\u0103\u021bile prin care \u00ee\u0219i poate determina direc\u021bia vie\u021bii \u0219i a necesit\u0103\u021bii ac\u021bion\u0103rii active \u00een sensul dorit. Aceast\u0103 con\u0219tientizare este necesar\u0103 atunci c\u00e2nd o persoan\u0103 dore\u0219te s\u0103 \u00eenve\u021be s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 prin propria voin\u021b\u0103, \u0219i s\u0103 nu mai fie doar la mila sor\u021bii. For\u021ba obi\u0219nuin\u021bei este greu de \u00eenvins, dar exist\u0103 momente c\u00e2nd aceasta este distrus\u0103 for\u021bat, crizele reprezent\u00e2nd acele situa\u021bii \u00een care modurile de g\u00e2ndire vechi trebuie revizuite \u0219i pot fi ini\u021biate schimb\u0103ri \u00een bine.<\/p>\n\n\n\n Obiectivul<\/strong> terapiei existen\u021bialiste este acela de a-i ajuta pe oameni s\u0103-\u0219i evalueze corect situa\u021bia, valorile \u0219i credin\u021bele, s\u0103 fie \u00eemp\u0103ca\u021bi cu trecutul \u0219i s\u0103 negocieze cu succes prezentul \u0219i viitorul, s\u0103 devin\u0103 sinceri, s\u0103-\u0219i l\u0103rgeasc\u0103 perspectivele, s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un scop clar \u00een via\u021b\u0103, s\u0103 poat\u0103 \u00eenv\u0103\u021ba din trecut pentru a crea ceva valoros care s\u0103 dea sens vie\u021bii \u0219i, de asemenea, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 paradoxurile, conflictele \u0219i dilemele existen\u021bei de zi cu zi. Un termen foarte folosit \u00een acest tip de terapie este cel de \u201dautentic\u201d, concept ce indic\u0103 scopul de a deveni mai sincer \u0219i mai real pentru propria persoan\u0103. Autenticitatea este un proces gradat de \u00een\u021belegere proprie a condi\u021biei umane necesar omului pentru ca acesta s\u0103 poat\u0103 r\u0103spund\u0103 acesteia cu sim\u021b de st\u0103p\u00e2nire \u0219i s\u0103 nu fie doar la mila ei. A fi autentic \u00eenseamn\u0103 s\u0103 \u00eenfrun\u021bi limit\u0103rile \u0219i posibilit\u0103\u021bile umane, iar sarcina terapeutului este de a ajuta clientul s\u0103 ajung\u0103 la o claritate \u0219i deschidere suficient\u0103 explor\u0103rii f\u0103r\u0103 a se pierde \u00een apele tulburi ale experien\u021belor. Terapeutul trebuie s\u0103 fie deschis la a participa \u00een aceast\u0103 explorare, terapia fiind o c\u0103l\u0103torie pe care clientul \u0219i terapeutul o fac \u00eempreun\u0103 \u0219i ambii vor fi transforma\u021bi, \u00een final, de aceast\u0103 aventur\u0103.<\/p>\n\n\n\n Aceast\u0103 metod\u0103 de terapie este potrivit\u0103, \u00een general, celor care au deja o idee despre faptul c\u0103 problemele lor sunt de natur\u0103 existen\u021bial\u0103, \u0219i nu sunt simple patologii, fiind necesar un angajament clar pentru o investiga\u021bie filosofic\u0103 intens\u0103 \u0219i foarte personal\u0103. Persoanele care doresc opinia cuiva din exterior legat de ceea ce \u00eei doare \u0219i care prefer\u0103 alinarea simptomului \u00een locul efectu\u0103rii unei analize profunde pentru a-\u0219i \u00een\u021belege condi\u021bia vor ob\u021bine mai multe beneficii apel\u00e2nd la alte forme de terapie.<\/p>\n\n\n\n Terapia existen\u021bialist\u0103 este potrivit\u0103 persoanelor<\/strong> care se simt alienate de a\u0219tept\u0103rile societ\u0103\u021bii, celor care se confrunt\u0103 cu adversit\u0103\u021bile vie\u021bii \u2013 pierderile grele, pierderea slujbei sau modific\u0103rile biologice sunt motive principale \u00een reconsiderarea regulilor \u0219i valorilor \u2013, celor ce \u00ee\u0219i pun \u00eentreb\u0103ri cu privire la starea lucrurilor \u00een lume \u2013 \u00een opozi\u021bie cu cei ce prefer\u0103 status-quo-ul existent \u2013, celor afla\u021bi la marginea existen\u021bei, acelor oameni ce sunt pe moarte sau contempl\u0103 suicidul, celor afla\u021bi \u00een criz\u0103 sau celor ce simt c\u0103 nu mai apar\u021bin mediului \u00een care se afl\u0103.<\/p>\n\n\n\n Terapeutul existen\u021bialist<\/strong> trebuie s\u0103 fie capabil s\u0103 estimeze critic situa\u021biile, oamenii \u0219i ideile, demonstr\u00e2nd o capacitate mare de introspec\u021bie. El trebuie s\u0103 posede un sim\u021b autentic al curiozit\u0103\u021bii, o dorin\u021b\u0103 puternic\u0103 de a descoperi ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii om \u0219i o capacitate de a men\u021bine atitudinea de uimire. El va abandona, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, cu totul, teoria psihologic\u0103, abord\u00e2nd poezia, arta sau religia, pentru a deveni c\u00e2t mai personal \u00een modul de lucru. De asemenea, cuno\u0219tin\u021bele fundamentale temeinice de filosofie, utile acestei metode, \u00eempreun\u0103 cu studiul diferitelor abord\u0103ri psihoterapeutice \u0219i a celorlalte domenii ale cunoa\u0219terii vor forma o hart\u0103 a naturii umane pe care terapeutul o va completa \u0219i folosi mereu \u00een terapie.<\/p>\n\n\n\n \u00cen rela\u021bia terapeutului existen\u021bialist cu clientul<\/strong>, cel dint\u00e2i tinde spre o maxim\u0103 recunoa\u0219tere \u0219i chestionare a propriilor preconcep\u021bii \u0219i prejudec\u0103\u021bi pentru a evita s\u0103 emit\u0103 judec\u0103\u021bi normative sau s\u0103-l \u00eemping\u0103 pe cel din urm\u0103 \u00eentr-o anumit\u0103 direc\u021bie. Terapeutul trebuie s\u0103 prezinte o apreciere consistent\u0103 a situa\u021biei unice a clientului \u0219i s\u0103 demonstreze preocupare de problemele ce conteaz\u0103 cel mai mult pentru acesta. Clientul este asistat \u00een g\u0103sirea propriei perspective \u0219i pozi\u021bii \u00een lume, uneori prin pasivitatea relativ\u0103 \u0219i interven\u021bia t\u0103cut\u0103 a terapeutului, alteori prin dialog activ \u0219i dezbateri. Terapeutul trebuie s\u0103 reziste tenta\u021biei de a \u00eencerca s\u0103 schimbe clientul, terapia reprezent\u00e2nd o oportunitate, ce nu trebuie furat\u0103, pentru cel din urm\u0103 de a prelua fr\u00e2iele vie\u021bii sale \u0219i de a-\u0219i construi rela\u021bia cu lumea. <\/p>\n\n\n\n Singurele momente \u00een care terapeutul chiar urmeaz\u0103 o linie didactic\u0103 este atunci c\u00e2nd \u00eei reaminte\u0219te clientului de aspectele unei probleme ce a fost trecut\u0103 cu vederea, \u00eencuraj\u00e2ndu-l s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t consecin\u021bele \u0219i s\u0103 lupte cu contradic\u021biile eviden\u021biate de verigile lips\u0103 \u0219i de principiile de baz\u0103. \u00cen general vorbind, stilul terapeutic urmeaz\u0103 un model conversa\u021bional, problemele fiind explorate \u00een cadrul dialogului.<\/p>\n\n\n\n Abordarea existen\u021bialist\u0103 este cunoscut\u0103 pentru orientarea sa antitehnic\u0103, preferat\u0103 fiind descrierea, \u00een\u021belegerea \u0219i explorarea realit\u0103\u021bii \u00een defavoarea diagnostic\u0103rii, tratamentului sau prognozei. Terapeu\u021bii existen\u021biali\u0219ti nu folosesc, \u00een general, tehnici, strategii sau abilit\u0103\u021bi specifice<\/strong>, ci o metod\u0103 de investigare filosofic\u0103, aceast\u0103 abordare folosind unul sau mai multe din elementele urm\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n Cultivarea unei atitudini naive<\/em> \u00een terapeut este realizat\u0103 prin deschidere \u00een \u00eent\u00e2lnirile cu clientul \u0219i prin folosirea spiritului explorator pentru a descoperi noi perspective asupra lumii. Multe teme clare se perind\u0103 \u00een discursul aparent confunz al clientului, datoria terapeutului fiind aceea de a c\u0103uta leg\u0103turile ascunse, iar c\u00e2nd tema devine evident\u0103 \u0219i este confirmat\u0103 de c\u00e2teva ori, aten\u021bia clientului poate fi atras\u0103 spre aceast\u0103 observa\u021bie. Terapeutul are rolul de a cere explicitarea, \u0219i astfel aducerea \u00een con\u0219tient, a temelor comune din discursul clientului, a ipotezelor implicite \u0219i incon\u0219tiente pe care acesta \u00ee\u0219i fundamenteaza experien\u021ba vie\u021bii, a cercurilor vicioase \u00een care poate fi prins, a \u00een\u021belesului cuvintelor pe care le folose\u0219te ce pot avea sensuri ascunse \u0219i a valorilor dup\u0103 care \u00ee\u0219i ghideaz\u0103 via\u021ba dar pe care nu le pune niciodata la \u00eendoial\u0103 (Tantam, 2002). Ob\u021binerea clarit\u0103\u021bii \u00een aceste aspecte cheie sunt necesare \u00een g\u0103sirea sensului, direc\u021biei \u0219i scopului unei persoane, f\u0103r\u0103 ele ne\u0219tiind care sunt acele aspecte ale vie\u021bii ce trebuie \u00eent\u0103rite sau sacrificate.<\/p>\n\n\n\n Deoarece metoda existen\u021bialist\u0103 este preocupat\u0103 de nevoia de a \u00eenfrunta limit\u0103rile<\/em> condi\u021biilor umane, terapeutul trebuie s\u0103 fie mereu \u00een alert\u0103 pentru a-\u0219i ajuta clientul s\u0103-\u0219i identifice aceste limit\u0103ri prin abordarea motivelor fundamentale de \u00eengrijorare precum moartea, vina, libertatea, izolarea, lipsa de sens etc. Limit\u0103rile abordate \u00een procesul terapeutic apar, de obicei, din decep\u021biile proprii pe care crizele le scot la lumin\u0103, din anxietatea existen\u021bial\u0103 ce evoc\u0103 dorin\u021ba de via\u021b\u0103 a clientului \u2013 dorin\u021b\u0103 de multe ori negat\u0103 din frica de a \u00eenfrunta provoc\u0103rile vie\u021bii \u2013, din vina existen\u021bial\u0103 ce se na\u0219te din ne\u00eendeplinirea datoriilor fa\u021b\u0103 de via\u021b\u0103, din analiza consecin\u021belor deciziilor pe care clientul le-a luat, sau din modurile \u00een care abordeaz\u0103 paradoxurile vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n Abordarea existen\u021bialist\u0103 este deschis\u0103 pentru toate dimensiunile, sarcinile \u0219i problemele vie\u021bii, iar rolul terapeutului este s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 direc\u021bia dat\u0103 de client \u0219i s\u0103-i \u00een\u021beleag\u0103 viziunea asupra lumii<\/em> prin analiza lumilor fizice, sociale, psihologice \u0219i spirituale, a viselor sau chiar prin investiga\u021bii directe utiliz\u00e2nd \u00eentreb\u0103ri de tipul \u201dCe crede\u021bi despre asta?\u201d sau \u201dCe \u00eenseamn\u0103 asta pentru dumneavoastr\u0103?\u201d.<\/p>\n\n\n\n Toate investiga\u021biile conduc eventual la o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a modului \u00een care clientul \u00ee\u0219i \u00een\u021belege lumea, iar terapeutul \u00eel asist\u0103 \u00een g\u0103sirea scopurilor, motiva\u021biilor \u0219i direc\u021biei vitalit\u0103\u021bii acestuia. Dar, \u00een acest proces, uneori, se ajunge la noi interpret\u0103ri ale evenimentelor trecute \u0219i prezente, interpret\u0103ri ce modific\u0103 orientarea clientului fa\u021b\u0103 de via\u021b\u0103 \u0219i viitor. \u00cen acest demers, emo\u021biile sunt revelatoare pentru \u00een\u021belegerea semnifica\u021biei lucrurilor \u0219i se dovedesc cruciale \u00een g\u0103sirea modelului ce trebuie folosit \u00een terapie, ele put\u00e2nd fi folosite ca instrumente ce indic\u0103 adev\u0103ratele percep\u021bii. Ru\u0219inea, invidia \u0219i speran\u021ba sunt indicatori ai valorilor ce lipsesc dar care sunt dorite, dragostea, bucuria \u0219i m\u00e2ndria indic\u0103 un sim\u021b al propriet\u0103\u021bii peste ceea ce este valorizat, gelozia \u0219i m\u00e2nia exprim\u0103 un r\u0103spuns activ la amenin\u021b\u0103rile ce pot duce la pierderea a ceea ce este valorizat, iar frica \u0219i sup\u0103rarea indic\u0103 renun\u021barea sau pierderea a ceva valoros. \u00cen urma observa\u021biilor, clientul va extrage setul de credin\u021be, opinii \u0219i valori prin con\u0219tientizarea elementelor ce le formeaz\u0103. Terapeutul, \u00een plus, se \u00eengrije\u0219te ca talentele latente s\u0103 fie descoperite \u0219i folosite pentru o \u0219i mai bun\u0103 \u00een\u021belegere a sinelui clientului. Aminitirile sunt privite, \u00een abordarea existen\u021bialist\u0103, ca fiind maleabile \u0219i deschise spre noi interpret\u0103ri, iar clientul este \u00eencurajat s\u0103 reconsidere evenimente trecute \u0219i s\u0103 analizeze cum acestea influen\u021beaz\u0103 viitorul.<\/p>\n\n\n\n Cum terapia existen\u021bialist\u0103 nu caut\u0103 s\u0103 schimbe oamenii, ci s\u0103-i ajute s\u0103 se \u00eempace cu inevitabilele transform\u0103ri ale vie\u021bii, un scop al acesteia este s\u0103 ajute indivizii s\u0103 evite fuga de responsabilitate pentru ceea ce li se \u00eent\u00e2mpl\u0103 sau fa\u021b\u0103 de cerin\u021bele excesive ale vie\u021bii. Clien\u021bii se schimb\u0103 de-a lungul terapiei existen\u021biale prin \u00eencorporarea \u00een con\u0219tient a c\u00e2t mai multor momente bune \u0219i proaste din via\u021ba lor, devenind mai statornici \u00een \u00eenfruntarea crizelor, devenind mai \u00een\u021belep\u021bi \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd s\u0103 disting\u0103 \u00eentre lucrurile pe care le pot schimba \u0219i cele pe care nu le pot schimba. Deoarece \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103-\u0219i analizeze mereu ac\u021biunile, oamenii \u00eencep s\u0103-\u0219i monitorizeze problemele, atitudinile \u0219i st\u0103rile \u00eentr-un mod autentic bazat pe adev\u0103r, preg\u0103ti\u021bi s\u0103 \u00eenfrunte cu curaj \u0219i calm dificult\u0103\u021bile, atitudine cu care vor r\u0103m\u00e2ne \u0219i dup\u0103 \u00eencheierea terapiei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Abordarea existen\u021bialist\u0103 este, fundamental, una filosofic\u0103, ea preocup\u00e2ndu-se cu \u00een\u021belegerea pozi\u021biei omului \u00een lume \u0219i cu ce \u00eenseamn\u0103 ca acesta s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 autentic. Istoria acestei metode este reprezentat\u0103 de cei 3000 de ani de filosofie \u0219i de c\u0103utare a menirii omului, dar curentele filosofice cele mai importante \u00een aceast\u0103 abordare sunt reprezentate de existen\u021bialism \u0219i […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":531,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[19],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/310"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=310"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/310\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":754,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/310\/revisions\/754"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/531"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=310"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=310"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=310"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}