{"id":264,"date":"2021-05-30T02:39:39","date_gmt":"2021-05-29T23:39:39","guid":{"rendered":"https:\/\/www.deniscalin.com\/?p=264"},"modified":"2023-06-06T18:48:31","modified_gmt":"2023-06-06T15:48:31","slug":"psihologie-abisala-arhetipul-tatalui","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.deniscalin.com\/?p=264","title":{"rendered":"Psihologie abisal\u0103 &#8211; Arhetipul tat\u0103lui"},"content":{"rendered":"\n<p>Foto: St Jerome, Leonello Spada, 1610<\/p>\n\n\n\n<p>Copilul ce \u00eencepe s\u0103-\u0219i dezvolte un ego, se afl\u0103 \u00eentr-o lupt\u0103 intern\u0103 dintre confortul incon\u0219tien\u021bei reprezentat\u0103 de arhetipul matern, \u0219i cerin\u021bele \u0219i regulile sociale ce apar \u00een forma autorit\u0103\u021bii reprezentate de arhetipul patern. Acest arhetip al tat\u0103lui, la fel ca cel matern, este o for\u021b\u0103 primordial\u0103 a psihicului, \u0219i cuprinde o serie de sisteme cu func\u021bii diferite.<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote\">\n<p>\u201dTat\u0103l personal, inevitabil, va fi personificarea acestui arhetip, iar imaginea lui va fi \u00eembog\u0103\u021bit\u0103 cu puterea fascinant\u0103 a acestui arhetip. Arhetipul func\u021bioneaz\u0103 ca un amplificator ce intensific\u0103 peste m\u0103sur\u0103 efectele ac\u021biunilor tat\u0103lui, at\u00e2ta timp c\u00e2t acestea sunt conforme cu modelul mo\u0219tenit.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n<cite>(C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n<p>Acest arhetip are roluri multiple \u00een psihic, tat\u0103l fiind, simbolic, \u0219i un model de urmat, \u0219i o prezen\u021b\u0103 autoritar\u0103 menit\u0103 s\u0103 r\u0103spl\u0103teasc\u0103 comportamentele adecvate \u0219i s\u0103 le pedepseasc\u0103 pe cele nedorite. Pentru a \u00een\u021belege mai bine arhetipul, trebuie s\u0103 \u00eei studiem pu\u021bin \u0219i originile arhaice ale acestuia.<\/p>\n\n\n\n<p>Animalele sociale necesit\u0103 mecanisme psihologice \u0219i comportamentale pentru a men\u021bine ordinea \u00een grup \u0219i pentru a preveni luptele interne. Unul din aceste mecanisme este numit de biologi \u201dierarhia dominan\u021bei\u201d. \u00cen majoritatea grupurilor de animale exist\u0103 o ierarhie a rangurilor prin care unii membrii \u00eei pot domina pe ceilal\u021bi, membrii subordona\u021bi trebuind s\u0103 cedeze \u00een fa\u021ba celor dominan\u021bi. De exemplu, \u00een haitele de lupi, ace\u0219tia \u00ee\u0219i pleac\u0103 capete pentru a ar\u0103ta supunerea. Rolul de a lua decizii este alocat indivizilor dominan\u021bi ai grupului, iar ceilal\u021bi membrii se vor supune acestor decizii, indivizii dominan\u021bi fiind cei ce decid c\u00e2nd e momentul s\u0103 mearg\u0103 la v\u00e2n\u0103toare, s\u0103 caute ap\u0103, sau s\u0103 se mute \u00eentr-un nou teritoriu. Aceast\u0103 ierarhizare permite grupului s\u0103 stea \u00eempreun\u0103 \u00eentr-un mod relativ coordonat.<\/p>\n\n\n\n<p>\u00cen majoritatea speciilor de primate, \u00een v\u00e2rful ierarhiilor se afla un mascul dominant, \u0219i mai rar femele, de\u0219i exist\u0103 \u0219i excep\u021bii precum bonobo \u0219i lemurii. Poate p\u0103rea cu masculii dominan\u021bi din aceste grupuri sunt doar ni\u0219te brute autoritare ce conduc prin for\u021b\u0103, dar acest lucru e departe de adev\u0103r. Ei caut\u0103, mai degrab\u0103, s\u0103 men\u021bin\u0103 stabilitatea grupului ac\u021bion\u00e2nd ca mediatori atunci c\u00e2nd erup conflicte. Membrii mai tineri ai grupului, de obicei, emuleaz\u0103 ac\u021biunile acestor masculi dominan\u021bi, folosindu-i ca modele comportamentale. \u0218i mai important de precizat este faptul c\u0103 membrii subordona\u021bi nu se privesc ca indivizi separa\u021bi, ci ca extensii ale autorit\u0103\u021bii masculului dominant.<\/p>\n\n\n\n<p>Oamenii au p\u0103strat acest comportament arhetipal din trecutul nostru evolutiv, observat prin \u00eenclina\u021bia pe care o avem spre a ne supune figurilor autoritare. \u00cen societ\u0103\u021bile umane, ta\u021bii au un rol mai activ \u00een via\u021ba copiilor lui, particip\u00e2nd la modelarea comportamentelor acestora \u00een concordan\u021b\u0103 cu normele sociale. Supunerea \u00een fa\u021ba unei figuri autoritare ajut\u0103 copilul s\u0103 se adapteze societ\u0103\u021bii \u0219i s\u0103 devin\u0103 un adult de succes.<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote\">\n<p>\u201dReprezent\u00e2nd societatea \u00een familie \u0219i familia lui \u00een societate, tat\u0103l faciliteaz\u0103 tranzi\u021bia copilului din cas\u0103 \u00een lumea larg\u0103. El \u00eencurajeaz\u0103 dezvoltarea abilit\u0103\u021bilor necesare adaptabilit\u0103\u021bii adultului \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, transmite copilului moralitatea \u0219i valorile prelevante \u00een sistemul social. Faptul c\u0103 el a \u00eendeplinit \u2013 \u0219i \u00een multe p\u0103r\u021bi ale lumii \u00eenc\u0103 \u00eendepline\u0219te \u2013 aceste func\u021bii culturale, nu este accidental; este cl\u0103dit pe aceast\u0103 funda\u021bie arhetipal\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n<cite>(Anthony Stevens)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n<p>\u00cen acest sens, tat\u0103l func\u021bioneaz\u0103 ca un pod \u00eentre psihicul arhetipal infantil \u0219i normele societ\u0103\u021bii, condi\u021bion\u00e2nd comportamentul copilului conform acestora. De aceea arhetipul patern este crucial \u00een dezvoltarea ego-ului, el sco\u021b\u00e2nd copilul din natura lui instinctual\u0103 \u2013 uroborosul matern. Copilul interiorizeaz\u0103 regulile impuse de figurile autoritare, iar aceast\u0103 interiorizare devine ego-ul copilului.<\/p>\n\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote\">\n<p>\u201d\u2026func\u021bia \u0219efului de trib, acela de a conduce \u0219i de a lua decizii, devine modelul pentru toate actele liberului arbitru din ego-ul individului; iar func\u021bia de a crea legi, origilnar atribuit zeilor sau, mai t\u00e2rziu, persoanelor cu inspira\u021bie divin\u0103, devine internalizat\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021ba omului moden.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n<cite>(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n<p>\u00cen timp ce mama este perceput\u0103 arhetipal ca un loc al siguran\u021bei, confortului \u0219i \u00eendestul\u0103rii, tat\u0103l este privit ca fiind mai sever \u0219i pedepsitor \u00een ac\u021biunile lui de a corecta comportamente social inacceptabile. \u00cen plus, copilul vede tat\u0103l, de cele mai multe ori, ca un ideal eroic \u0219i model al masculinit\u0103\u021bii. Psihicul unui copil mic are nevoie de un model spre care s\u0103 aspire, iar arhetipul tat\u0103lui satisface aceast\u0103 necesitate. Arhetipul poate fi proiectat at\u00e2t pe tat\u0103l personal, c\u00e2t \u0219i pe alte persoane ca lideri tribali sau celebrit\u0103\u021bi. Este important pentru copil s\u0103 aib\u0103 un model pe care s\u0103 \u00ee\u0219i bazeze comportamentele, el fiind dependent de al\u021bii pentru a \u00eenv\u0103\u021ba cum s\u0103 func\u021bioneze \u00een societate. Copiii priva\u021bi de astfel de modele pe parcursul maturiz\u0103rii lor, sunt predispu\u0219i problemelor psihice ce apar din inadaptarea lor la necesit\u0103\u021bile sociale.<\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-large\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/9\/9f\/No%C3%ABl_Coypel%2C_Story_of_Hercules_-_Hercules_Making_a_Sacrifice_to_Jupiter%2C_1700.jpg\" alt=\"\"\/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Hercule, No\u00ebl Coypel, 1700<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote\">\n<p>\u201dJung credea c\u0103 prezen\u021ba tat\u0103lui este crucial\u0103 dac\u0103 b\u0103iatul dore\u0219te s\u0103-\u0219i actualizeze \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i comportament propriul poten\u021bial masculin&#8230; Lipsa tat\u0103lui face aceast\u0103 tranzi\u021bie greoaie, daca nu imposibil\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n<cite>(Anthony Stevens)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n<p>Cum ambele sexe poart\u0103 \u00een ele calit\u0103\u021bi ale sexului opus, arhetipul tat\u0103lui are rol \u00een actualizarea idealului masculin at\u00e2t \u00een b\u0103ie\u021bi, c\u00e2t \u0219i \u00een fete. Far\u0103 o figur\u0103 patern\u0103, copii sunt predispu\u0219i la a deveni agresivi \u0219i la dezvoltarea unor comportamente deviante precum abuzul de alcool sau droguri.<\/p>\n\n\n\n<p>Societ\u0103\u021bile umane extind principiul arhetipului tat\u0103lui pentru a forma grupuri mai mari sub conducerea unui singur conduc\u0103tor, rege sau \u0219ef, care \u00ee\u0219i asum\u0103 un rol patern societ\u0103\u021bilor pe care le conduc, \u0219i se prezint\u0103 ca modele ideale pe care to\u021bi ceilal\u021bi oameni trebuie s\u0103 le emuleze. Aceste figuri paterne de colectivit\u0103\u021bi creaz\u0103 regulile sociale \u0219i \u00eencearc\u0103 se se asigure c\u0103 acestea sunt respectate.<\/p>\n\n\n\n<p>Venerarea eroilor poate fi privit\u0103 ca un derivat al arhetipului tat\u0103lui, din moment ce ne idealiz\u0103m eroii \u0219i \u00eei privim ca modele comportamentale. Portretizarea zeilor masculini \u00een istoria umanit\u0103\u021bii este, de asemenea, o manifestare a arhetipului tat\u0103lui, proiectat \u00een mituri \u0219i religii. Aceste figuri paterne metafizice \u00eendeplinesc acela\u0219i rol ca tat\u0103l personal dar la un nivel mai mare, la nivelul societ\u0103\u021bii. Ace\u0219ti zei reprezint\u0103, de asemenea, modelul ideal spre care to\u021bi trebuie s\u0103 aspire.<\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-large\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/3\/3b\/Von_Sandrart%2C_Joachim_%E2%80%94_Minerva_und_Saturn_besch%C3%BCtzen_Kunst_und_Wissenschaft%E2%80%A6_1644.jpg\" alt=\"\"\/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Minerva und Saturn besch\u00fctzen Kunst und Wissenschaft, Joachim von Sandrart, 1644<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n<blockquote class=\"wp-block-quote\">\n<p>\u201d\u00cen mit, legend\u0103 sau vis, arhetipul tat\u0103lui este personificat ca Str\u0103mo\u0219ul, Regele, Tat\u0103l Ceresc. Ca legiuitor, el vorbe\u0219te cu vocea autorit\u0103\u021bii colective \u0219i este \u00eentruparea principiului Logos-ului: cuv\u00e2ntul lui e lege. Ca Ap\u0103r\u0103tor al Credin\u021bei \u0219i al T\u0103r\u00e2mului, el este paznicul status quo-ului \u0219i un bastion \u00eempotriva inamicilor. Atributele lui sunt activitatea \u0219i penetrarea, diferen\u021bierea \u0219i judecata, fecunditatea \u0219i distrugerea. Simbolurile lui sunt cerul \u0219i soarele, lumina \u0219i v\u00e2ntul, falusul \u0219i arma. Cerurile simbolizeaz\u0103 asipra\u021biile spirituale ale principiului masculinit\u0103\u021bii, \u00een care Tat\u0103l s\u0103l\u0103\u0219luie\u0219te, dar \u00een aproape toate religiile \u0219i mitologiile Cerul nu este locul Binelui absolut: este \u0219i sursa dezastrelor naturale \u0219i a catastrofelor umane, \u0219i este locul din care el judec\u0103 \u0219i din care pedepse\u0219te sau r\u0103spl\u0103te\u0219te; camera tronului patriarhului primordial este locul din care \u00ee\u0219i exercit\u0103 liber puterea de via\u021b\u0103 \u0219i moarte asupra nevestelor \u0219i copiilor lui.\u201d<\/p>\n\n\n\n<p><\/p>\n<cite>(Anthony Stevens)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n<p>De\u0219i arhetipul tat\u0103lui are o influen\u021b\u0103 pozitiv\u0103 \u00een dezvoltarea copilului, asemenea arhetipului matern, el are \u0219i o latur\u0103 \u00eentunecat\u0103. Deoarece tat\u0103l este o prezen\u021ba autoritar\u0103, el este, \u00een consecin\u021b\u0103, o for\u021b\u0103 ce limiteaz\u0103 libert\u0103\u021bile. Aceast\u0103 limitare e bun\u0103 at\u00e2ta timp c\u00e2t ajut\u0103 copilul s\u0103 se adapteze la via\u021b\u0103, dar poate fi excesiv\u0103 atunci c\u00e2nd \u00eempiedic\u0103 copilul s\u0103 se auto-actualizeze \u0219i s\u0103 descopere ce \u00eel face unic. Consecin\u021ba este cultivarea g\u00e2ndirii de mas\u0103, \u00een care oamenii sunt mai \u00eenclina\u021bi s\u0103 urmeze figuri autoritare dec\u00e2t s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 singuri \u0219i s\u0103 fie independen\u021bi. <\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-large\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/thumb\/d\/dd\/Rubens_saturn.jpg\/250px-Rubens_saturn.jpg\" alt=\"\"\/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Saturno devorando a su hijo, Peter Paul Rubens, 1638<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n<p>De aceea, \u00een dezvoltarea psihologic\u0103 natural\u0103 a individului, psihicul \u00eencearc\u0103 s\u0103 scape de influen\u021be externe \u0219i s\u0103 se manifeste ca st\u0103p\u00e2n al propriului arbitru. Aceast\u0103 c\u0103utare a independen\u021bei este important\u0103 devenirii de sine deoarece omul nu vrea s\u0103 fie definit de dorin\u021bele \u0219i expectan\u021bele altora, dar ea are ca rezultat Uciderea Tat\u0103lui, o idee arhetipal\u0103 prezent\u0103 \u00een mitologie ca simbol al luptei cu natura \u00eentunecat\u0103 a arhtipului patern.<\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-large\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/thumb\/4\/4c\/The_Mutilation_of_Uranus_by_Saturn.jpg\/800px-The_Mutilation_of_Uranus_by_Saturn.jpg\" alt=\"\"\/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Crono (Saturno) castra suo padre Urano, il dio greco del cielo (prima di Zeus), Cristoforo Gherardi &amp; Giorgio Vasari, sec. al XVI-lea<\/figcaption><\/figure><\/div>\n\n\n<p>\u00cen forma lui negativ\u0103, arhetipul patern \u00eempietre\u0219te individul \u0219i stagneaz\u0103 societatea pe care o conduce, bloc\u00e2nd evolu\u021bia continu\u0103 necesar\u0103 dezvolt\u0103rii acestora. Solu\u021bia mitologic\u0103 const\u0103 \u00een Uciderea Tat\u0103lui \u2013 practic negarea tradi\u021biei \u2013 ego-ul put\u00e2ndu-\u0219i acum asuma rolul eroic necesar \u00eenfrunt\u0103rii haosului creat \u0219i extragerii din acesta a elementelor noi necesare dezvolt\u0103rii. \u00cen final, eroul \u00ee\u0219i \u00eenvie Tat\u0103l \u2013 eroul adopt\u0103 elementele culturale indispensabile, la care adaug\u0103 noile elemente cucerite \u2013 lu\u00e2ndu-i locul pe tron, el devenind acum un nou Tat\u0103 ce \u00eenglobeaz\u0103 tradi\u021bia \u0219i progresul.<\/p>\n\n\n<div class=\"wp-block-image\">\n<figure class=\"aligncenter size-large\"><img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/thumb\/c\/cb\/Edward_Burne-Jones_-_Tile_Design_-_Theseus_and_the_Minotaur_in_the_Labyrinth_-_Google_Art_Project.jpg\/1200px-Edward_Burne-Jones_-_Tile_Design_-_Theseus_and_the_Minotaur_in_the_Labyrinth_-_Google_Art_Project.jpg\" alt=\"\"\/><figcaption class=\"wp-element-caption\">Theseus and the Minotaur in the Labyrinth, Edward Burne-Jones, 1861<\/figcaption><\/figure><\/div>","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Foto: St Jerome, Leonello Spada, 1610 Copilul ce \u00eencepe s\u0103-\u0219i dezvolte un ego, se afl\u0103 \u00eentr-o lupt\u0103 intern\u0103 dintre confortul incon\u0219tien\u021bei reprezentat\u0103 de arhetipul matern, \u0219i cerin\u021bele \u0219i regulile sociale ce apar \u00een forma autorit\u0103\u021bii reprezentate de arhetipul patern. Acest arhetip al tat\u0103lui, la fel ca cel matern, este o for\u021b\u0103 primordial\u0103 a psihicului, \u0219i [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":532,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[19],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/264"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=264"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/264\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":757,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/264\/revisions\/757"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/532"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=264"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=264"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=264"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}