\u201d\u00cencorporarea ego-ului germinal \u00een uroboros corespunde sociologic st\u0103rii \u00een care ideile colective erau predominante, iar grupul \u0219i con\u0219tiin\u021ba de grup erau dominante. \u00cen acest stadiu, ego-ul nu erau autonom, nu devenise o entitate individualizat\u0103 cu cuno\u0219tin\u021be, moralitate, voin\u021b\u0103 \u0219i activit\u0103\u021bi proprii; func\u021biona doar ca parte a grupului, iar grupul cu puterile lui subordonate era singurul subiect real.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Acest paradis perfect este lipsit de conflicte pentru c\u0103 persoana nu \u00een\u021belege realit\u0103\u021bile lumii. Corespondent, mitologiile prezint\u0103 universul primordial ca un loc al unit\u0103\u021bii, \u00een care opu\u0219ii nu au ap\u0103rut \u00eenc\u0103, \u0219i nimic nu intr\u0103 \u00een conflict cu lenea \u0219i pasivitatea copilului ce acompaniaz\u0103 arhetipul matern. Dorin\u021ba de a fi independent de mam\u0103 este \u00eencercarea ego-ului de a deveni ceva separat, s\u0103 aib\u0103 un \u201deu\u201d propriu, dar de multe ori, o for\u021b\u0103 mult mai puternic\u0103 va ac\u021biona \u00een a forma ego-ul, pentru a desp\u0103r\u021bi con\u0219tientul de incon\u0219tient. Aceast\u0103 for\u021b\u0103 este reprezentat\u0103 de setul de reguli \u0219i legi ce guverneaz\u0103 \u00een societate, ce opereaz\u0103 folosind principiul dominan\u021bei, sau, pe scurt, arhetipul Tat\u0103lui.<\/p>\n\n\n Societ\u0103\u021bile umane impun standarde de comportament copiilor ce produc conflict \u00een psihic, ace\u0219tia ne mai put\u00e2nd tr\u0103i doar conform instinctelor lor naturale, ci trebuie, acum, s\u0103 respecte \u0219i s\u0103 urmeze regulile impuse de figuri autoritare. De cele mai multe ori, tat\u0103l \u00eendepline\u0219te acest rol, dar nu sunt limitate doar la persoana lui. Copilul adopt\u0103 aceste standarde de comportament \u0219i \u00eencepe s\u0103 \u0219i le impun\u0103, devenind un ego ce impune ordine \u00een lumea instinctelor.<\/p>\n\n\n\n \u201d…func\u021bia \u0219efului de trib, acela de a conduce \u0219i de a lua decizii, devine modelul pentru toate actele liberului arbitru din ego-ul individului; iar func\u021bia de a crea legi, origilnar atribuit zeilor sau, mai t\u00e2rziu, persoanelor cu inspira\u021bie divin\u0103, devine internalizat\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021ba omului moden.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Ego-ul, din moment ce este principiul ordonator, reprezint\u0103 aspectul masculin al psihicului (ego-ul femeii este \u0219i el, fundamental, masculin). Acest ego masculin, ce organizeaz\u0103 psihicul \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 domine orice activitate prin voin\u021ba lui \u00een concordan\u021b\u0103 cu expectan\u021bele sociale, controleaz\u0103 instinctele n\u0103scute din incon\u0219tient, caracterizat, \u00een general, ca fiind feminin \u0219i asociat cu natura. Aceast\u0103 separare a ego-ului de incon\u0219tient este simbolic reprezentat\u0103 ca separarea dintre P\u0103rin\u021bii Lumii, o idee comun\u0103 \u00een multe mituri ale crea\u021biei.<\/p>\n\n\n \u201dStadiul separ\u0103rii Parin\u021bilor Lumii, \u00een care este ini\u021biat procesul de independen\u021b\u0103 a ego-ului \u0219i a con\u0219tiin\u021bei prin apari\u021bia principiului opu\u0219ilor, este, astfel, \u0219i stadiul dezvolt\u0103rii masculinit\u0103\u021bii. Ego-con\u0219tiin\u021ba masculin\u0103 st\u0103 \u00een opozi\u021bie cu incon\u0219tientul feminin. Aceast\u0103 \u00eent\u0103rire a con\u0219tiin\u021bei se realizeaz\u0103 prin stabilirea tabuurilor \u0219i a atitudinilor morale ce delimiteaz\u0103 con\u0219tien\u021ba de incon\u0219tien\u021b\u0103, substituind impulsurile instinctive cu ac\u021biuni voite.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n \u00cenaintea separ\u0103rii ego-ului masculin de incon\u0219tientul feminin, aceste dou\u0103 elemente sunt amestecate nediferen\u021biat. Incon\u0219tientul este, de asemenea, asociat cu haosul din cauza incertitudinii \u0219i a lipsei de control ce \u00eel caracterizeaz\u0103. \u00cen contrast, ego-ul este asociat cu ordinea deoarece el este capabil s\u0103 controleze corpul \u0219i s\u0103 suprime instinctele.<\/p>\n\n\n\n \u201d…\u00een concordan\u021b\u0103 cu structura opu\u0219ilor con\u0219tiin\u021b\u0103-incon\u0219tien\u021b\u0103, putem considera c\u0103 incon\u0219tientul este predominant feminin, iar con\u0219tiin\u021ba ca fiind predominant masculin\u0103. Corela\u021bia este evident\u0103 deoarece incon\u0219tientul, prin capacitatea lui de a crea \u0219i distruge prin absob\u021bie, are afinit\u0103\u021bi feminine. Femininul este conceput mitologic sub aspectul acestui arhetip; uroborosul \u0219i Marea Mam\u0103 sunt deopotriv\u0103 dominante feminine, \u0219i \u00eentreaga constela\u021bie psihic\u0103 pe care o controleaz\u0103 intr\u0103 sub domina\u021bia incon\u0219tientului. \u00cen mod contrar, \u00een opozi\u021bie cu el, sistemul ego-con\u0219tiin\u021b\u0103, este masculin. Cu el sunt asociate voin\u021ba, decizia \u0219i activit\u0103\u021bile ce se opun determinismului \u0219i mersului \u201dorbe\u0219te\u201d din stadiul lipsit de ego al precon\u0219tiin\u021bei.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n De aceea consider\u0103m c\u0103 ego-ul se na\u0219te din uroborosul original matern \u0219i ajunge s\u0103 cunoasc\u0103 o lume a adversit\u0103\u021bilor. Plecat dintr-un paradis \u00een care efortul necesar era minim, acum lumea e perceput\u0103 ca un loc de temut, cu haosul a\u0219tept\u00e2nd la fiecare col\u021b. Astfel, con\u0219tiin\u021ba aduce cu ea un nivel de \u00een\u021belegere ce face interac\u021biunea cu lumea dificil\u0103, mai ales atunci c\u00e2nd regulile sociale impuse se lovesc de instinctele naturale, cre\u00e2nd o surs\u0103 de tensiune \u0219i nemul\u021bumire \u00een psihic.<\/p>\n\n\n \u201dDizolvarea st\u0103rii uroborice ini\u021biale duce la diferen\u021bierea \u00een dualitate, decombinarea ambivalen\u021bei originale, diviziunea constitu\u021biei hermafroditice, \u0219i la separarea lumii \u00een subiect \u0219i obiect, \u00een\u0103untru \u0219i afar\u0103, \u0219i la apari\u021bia binelui \u0219i r\u0103ului, ce pot fi discriminate doar prin expulzarea din gr\u0103dina uroboric\u0103 a Paradisului \u00een care opu\u0219ii ace\u0219tia erau uni\u021bi. \u00cen mod natural, de \u00eendat\u0103 ce omul devine con\u0219tient \u0219i achizi\u021bioneaz\u0103 un ego, se simte ca fiind o f\u0103ptura divizat\u0103, din moment ce posed\u0103 alt\u0103 parte formidabil\u0103 ce rezist\u0103 procesului de a deveni con\u0219tient.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Acest ego-con\u0219tiin\u021b\u0103, de\u0219i aduce cu el un anumit nivel de suferin\u021b\u0103, organizeaz\u0103 psihicul prin supunerea instinctelor la \u021belurile con\u0219tiente.<\/p>\n\n\n\n \u201dDorin\u021ba omului de a domina natura este doar o extensie \u0219i o proiec\u021bie a experien\u021bei fundamentale a puterii poten\u021biale a ego-ului asupra corpului, descoperit \u00een abilitatea de a mi\u0219ca voluntar musculatura.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n \u00cenainte de asta, corpul se mi\u0219ca conform arhetipurilor instinctive, necontrolate de un ego.<\/p>\n\n\n\n \u201d\u00cenchiderea \u00een uroboros \u0219i suprema\u021bia lui asupra ego-ului \u00eensemna, la nivel corporal, c\u0103 ego-ul \u0219i con\u0219tiin\u021ba sunt \u00een faz\u0103 incipient\u0103 \u00een mod continuu, la mila instinctelor, impulsurilor, senza\u021biilor \u0219i a reac\u021biilor corporale derivate din exterior .\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Con\u0219tiin\u021ba este capabil\u0103 de a controla aceste instincte p\u00e2n\u0103 la o anumit\u0103 limit\u0103. Na\u0219terea ego-ului aduce cu sine c\u00e2teva modific\u0103ri psihologice. Prima este narcisismul, \u00een care ego-ul crede c\u0103 este \u00een centrul universului \u0219i se consider\u0103 extrem de important. De\u0219i narcisismul este privit ca o tr\u0103s\u0103tura de caracter negativ\u0103, este important pentru ego s\u0103 se pun\u0103 \u00eentr-o pozi\u021bie de absolut\u0103 importan\u021b\u0103, din ra\u021biuni de supravie\u021buire.<\/p>\n\n\n\n \u201dNarcisismul este o faz\u0103 tranzi\u021bional\u0103 necesar\u0103 \u00een consolidarea ego-ului. Emanciparea ego-con\u0219tiin\u021bei din robia incon\u0219tien\u021bei duce, ca toate emancip\u0103rile, la o exagerare a propriei pozi\u021bii \u0219i a importan\u021bei pe care \u0219i-o ofer\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n O alt\u0103 modificare este apari\u021bia a ceea ce Neumann nume\u0219te Weltschmerz (tradus ca Durerea Lumii), ea fiind starea pe care o are omul atunci c\u00e2nd realizeaz\u0103 imperfec\u021biunea lumii \u0219i sentimentul de conflict intern ce apare odat\u0103 cu apari\u021bia ego-ului, similar modului \u00een care Adam \u0219i Eva au perceput lumea dup\u0103 ce au fost expulza\u021bi din Eden.<\/p>\n\n\n\n Procesul de formare a ego-ului apare \u00een simbolurile miturilor crea\u021biilor ca separarea opu\u0219ilor, P\u0103rin\u021bii Lumii se separ\u0103 unul de cel\u0103lalt similar modului \u00een care con\u0219tiin\u021ba masculin\u0103 se separ\u0103 de incon\u0219tientul feminin, \u0219i este, de obicei, reprezentat ca separarea cerului de p\u0103m\u00e2nt.<\/p>\n\n\n\n \u201dO credin\u021b\u0103 comun\u0103 a oamenilor primitivi este aceea c\u0103 cerul \u0219i p\u0103m\u00e2ntul erau originar lipite, cerul fiind fie \u00eentins pe p\u0103m\u00e2nt, fie pu\u021bin ridicat deasupra lui, c\u00e2t s\u0103 nu permit\u0103 omului s\u0103 mearg\u0103 \u00een picioare \u00eentre ele. \u00cen aceste credin\u021be, eleva\u021bia actual\u0103 a cerului este, deseori, atribuit\u0103 puterii unui zeu sau a unui erou, care au \u00eempins firmamentul at\u00e2t de puternic \u00eenc\u00e2t acesta a zburat \u00een sus \u0219i a r\u0103mas blocat acolo.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(James Frazer)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Vedem un exemplu \u00een acest sens \u00eentr-unul din miturile crea\u021biei egiptene ce \u00eel prezint\u0103 pe zeul teluric Geb \u0219i zei\u021ba cerului Nut ca separa\u021bi unul de cel\u0103lalt. \u00cen mitologia greac\u0103, conform scrierilor lui Hesiod \u00een Teogonia, totul era un haos primordial. Din acest haos a ap\u0103rut Gaia, zei\u021ba p\u0103m\u00e2ntului, ce se separ\u0103 de zeul cerului Uranus, ce era con\u021binut \u00een ea. O tema similar\u0103 apare \u0219i \u00een Upani\u0219ade, unde nimicul primordial devine un ou ce se sparge \u00een dou\u0103, jum\u0103tate de coaj\u0103 devenind cerul, \u0219i cealalt\u0103 p\u0103m\u00e2ntul. \u00cen mitologia chinez\u0103, la \u00eenceput era haosul, din care se separ\u0103 cerul Yang \u0219i p\u0103m\u00e2ntul Yin, aduc\u00e2nd cu ele separarea dintre lumin\u0103 \u0219i \u00eentuneric. \u00cen miturile maori, Rangi \u0219i Papa, cerul \u0219i p\u0103m\u00e2ntul, sunt cei din care se nasc to\u021bi zeii \u0219i oamenii.<\/p>\n\n\n Apari\u021bia luminii este o idee universal\u0103 \u00een mitologii \u0219i reprezint\u0103 metaforic apari\u021bia con\u0219tiin\u021bei.<\/p>\n\n\n\n \u201dAceast\u0103 lumin\u0103, simbolul con\u0219tiin\u021bei \u0219i al ilumin\u0103rii, este primul obiect al cosmogoniilor tuturor oamenilor.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n La fel cum lumina ilumineaz\u0103 \u00eentunericul, \u0219i con\u0219tiin\u021ba ilumineaz\u0103 necunoscutul \u0219i, astfel, oamenii primitivi au explicat natura con\u0219tiin\u021bei ca fiind lumin\u0103. Ideea opu\u0219ilor, a polarit\u0103\u021bii, ce apare \u00een mituri ca opozi\u021bia dintre lumin\u0103 \u0219i \u00eentuneric, dintre haos \u0219i ordine, cunoscut \u0219i necunoscut, masculin \u0219i feminin, este una din tr\u0103s\u0103turile fundamentale ale con\u0219tiin\u021bei, deoarece permite discriminarea \u0219i categorizarea lumii.<\/p>\n\n\n\n \u201dNumai \u00een lumina con\u0219tiin\u021bei poate omul s\u0103 cunoasc\u0103. Cogni\u021bia, discriminarea con\u0219tient\u0103, sparge lumea \u00een opozi\u021bii, deoarece experien\u021ba lumii este posibil\u0103 doar prin opu\u0219i.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n De aceea ideea separ\u0103rii opu\u0219ilor uni\u021bi este at\u00e2t de comun\u0103 \u00een mituri. Separarea cerului \u0219i a p\u0103m\u00e2ntului aduce cu ea \u0219i apari\u021bia spa\u021biului \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, a spa\u021biului mental.<\/p>\n\n\n\n \u201dLa origini nu existau componente spa\u021biale abstracte; cu to\u021bii posedau o referin\u021b\u0103 magic\u0103 la corp, aveau un caracter mitic emo\u021bional, \u0219i erau asocia\u021bi cu zei, culori, sensuri \u0219i aluzii. Gradual, cu dezvoltarea con\u0219tiin\u021bei, lucrurile \u0219i locurile au fost organizate \u00een sisteme abstracte \u0219i diferen\u021biate \u00eentre ele; dar, originar, lucrul \u0219i locul erau \u00eempreunate \u00eentr-un continuu \u0219i erau legate fluid de un ego \u00een continu\u0103 schimbare. \u00cen acest stadiu nu exista o distinc\u021bie \u00eentre \u201deu\u201d \u0219i \u201dtu\u201d, \u00eentre interior \u0219i exterior sau \u00eentre oameni \u0219i obiecte… Totul participa \u00een tot restul, tr\u0103ind \u00een aceea\u0219i stare nedivizat\u0103 \u0219i suprapus\u0103 a lumii incon\u021btiente precum \u00eentr-o lume a visului.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Aceast\u0103 \u00een\u021belegere a componentei spa\u021biale d\u0103 na\u0219tere \u0219i \u00een\u021belegerii conceptului de timp.<\/p>\n\n\n\n \u201dNu doar spa\u021biul, ci \u0219i timpul \u0219i trecerea timpului sunt orientate de imaginea spa\u021biului mitic…\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Majoritatea miturilor crea\u021biilor sunt reprezent\u0103ri simbolice ale na\u0219terii con\u0219tiin\u021bei, iar aceste mituri apar \u00een societ\u0103\u021bile ale c\u0103ror membrii au devenit con\u0219tien\u021bi de existen\u021ba lor \u0219i caut\u0103 explica\u021bii pentru ea. Urm\u0103torul pas \u00een dezvoltarea con\u0219tiin\u021bei apare \u00een forma arhetipului eroului, \u0219i apare reprezentat\u0103 \u00een miturile aventurilor eroice.<\/p>\n\n\n \u201dPovestea eroului, dup\u0103 cum apare \u00een mituri, este istoria auto-emancip\u0103rii ego-ului ce \u00eencearc\u0103 sa se elibereze de puterea incon\u0219tientului \u0219i s\u0103 reziste de unul singur \u00een ciuda \u0219anselor minime de a reu\u0219i.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Foto: Creazione di Adamo, Michelangelo, 1512 Cum erupe ego-ul din uroborosul matern, c\u00e2nd copilul nu posed\u0103 \u00eenc\u0103 un \u201deu\u201d \u0219i nici nu este separat de instinctele materne? Ego-ul \u00eencearc\u0103, \u00een mod natural, s\u0103 se dezic\u0103 de voin\u021ba dominatoare a mamei prin producerea unei percep\u021bii negative a acesteia. Asta \u00eei permite ego-ului, cel pu\u021bin \u00een teorie, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":579,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[19],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/254"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=254"}],"version-history":[{"count":4,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/254\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":761,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/254\/revisions\/761"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/579"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=254"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=254"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=254"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"\"\/](\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/1\/12\/Abilgaard_Jupiter.jpg\")
\n
![\"\"\/](\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/thumb\/0\/08\/J%C3%BApiter_y_Tetis%2C_por_Dominique_Ingres.jpg\/480px-J%C3%BApiter_y_Tetis%2C_por_Dominique_Ingres.jpg\")
\n
\n
![\"\"\/](\"https:\/\/www.1st-art-gallery.com\/media\/catalog\/product\/cache\/a67918ceb14cd34227a9a3ea0f98d29a\/b\/a\/base_18893433.webp\")
\n
\n
\n
\n
\n
![\"\"\/](\"https:\/\/upload.wikimedia.org\/wikipedia\/commons\/0\/0b\/Geb%2C_Nut%2C_Shu.jpg\")
\n
\n
\n
\n
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/erou-1.jpg\")
\n