\u201dCunoa\u0219terea umane const\u0103, \u00een esen\u021b\u0103, \u00een adaptarea constant\u0103 a acestor modele primordiale ale ideilor, pe care le de\u021binem a priori.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Arhetipurile predominante \u00een etapele timpurii ale evolutiei simbolice umane includ instinctul de a m\u00e2nca \u0219i arhetipul mamei. Arhetipul matern este o for\u021b\u0103 primordial\u0103 ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat \u00een psihicul mamiferelor \u0219i din acest motiv ideea \u201dmamei\u201d g\u0103se\u0219te exprim\u0103ri mitologice \u00een diverse zeit\u0103\u021bi materne, al c\u0103ror rol \u00een mitologii este similar cu cel pe care \u00eel au \u00een dezvoltarea con\u0219tiin\u021bei la nivel individual. Arhetipul matern se maifest\u0103 preponderent \u00een via\u021b\u0103 psihic\u0103 timpurie a copilului, copilul c\u0103ut\u00e2ndu-\u0219i, \u00een mod natural, mama, pe care o percepe, aproape, ca o entitate divin\u0103, el fiind complet dependent de ea. De fapt, interac\u021biunea psihic\u0103 a copilul cu mama este at\u00e2t de apropiat\u0103, \u00eenc\u00e2t psihicul copilului este perceput, mai degrab\u0103, ca un \u201dorgan\u201d al mamei lui dec\u00e2t ca un psihic de sine st\u0103t\u0103tor.<\/p>\n\n\n\n Deoarece imaginea primordial\u0103 a mamei este at\u00e2t de ad\u00e2nc \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00een psihic, ideea \u201dmamei\u201d apare \u00een reprezent\u0103ri simbolice ca o nevoie de a explica fenomene cu func\u021bii similare, prin utilizarea metaforelor materne. Cel mai cunoscut exemplu \u00een acest sens, prezent pretutindeni \u00een lume, este reprezentarea P\u0103m\u00e2ntului ca fiind o mam\u0103 universal\u0103, din p\u00e2ntecul c\u0103reia se na\u0219te \u00eentreaga via\u021b\u0103. Similar modului \u00een care mama ofer\u0103 hran\u0103 copiilor, \u0219i P\u0103m\u00e2ntul hr\u0103ne\u0219te \u00eentreaga umanitate. Fertilitatea feminin\u0103 este echivalat\u0103 cu fertilitatea p\u0103m\u00eentului, \u0219i putem observa \u00een culturile timpurii variate ritualuri, \u00een form\u0103 de sacrificii, pentru ob\u021binerea acestei fertilit\u0103\u021bi.<\/p>\n\n\n\n \u201dStadiul Uroborosului matern este caracterizat de rela\u021bia copilului cu mama lui, cea care \u00eei ofer\u0103 hran\u0103, \u0219i \u00een acela\u0219i timp este o perioad\u0103 istoric\u0103 \u00een care dependen\u021ba omului de p\u0103m\u00e2nt este la cele mai \u00eenalte niveluri. \u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Ideea primordial\u0103 a Mamei P\u0103m\u00e2nt na\u0219te numeroase simboluri, mituri \u0219i religii, care leag\u0103 conceptul matern de multe alte concepte. Numeroase ritualuri antice presupuneau sacrificii de s\u00e2nge oferite Mamei P\u0103m\u00e2nt, ca de exemplu Thesmophoria (\u0398\u03b5\u03c3\u03bc\u03bf\u03c6\u03cc\u03c1\u03b9\u03b1), \u00een care porcii erau sacrifica\u021bi \u0219i apoi arunca\u021bi \u00eentr-o groap\u0103 pentru a face p\u0103m\u00e2ntul fertil, iar asocierea dintre s\u00e2nge \u0219i p\u0103m\u00e2nt are, probabil, leg\u0103tur\u0103 cu asocierea dintre menstrua\u021bie \u0219i fertilitate.<\/p>\n\n\n \u201dP\u00e2ntecul p\u0103m\u00e2ntului necesit\u0103 fertilizare, iar sacrificiile de s\u00e2nge \u0219i cadavrele ofer\u0103 hrana de care are nevoie… \u00cen culturile fertilit\u0103\u021bii timpurii, p\u0103r\u021bile \u00eens\u00e2ngerate din corupurile victimelor sacrificiilor reprezentau ofrande pre\u021bioase oferite Mamei P\u0103m\u00e2nt, pentru a o face rodnic\u0103. Aceste sacrificii umane pentru fertilitate sunt prezente pretutindeni pe glob, cu apari\u021bii independente una de cealalt\u0103… Acea important\u0103 lege terestr\u0103 c\u0103 via\u021ba nu poate exista f\u0103r\u0103 moarte a fost devreme \u00een\u021beleas\u0103, \u0219i chiar mai devreme reprezentat\u0103 \u00een ritualuri, sensul fiind c\u0103 via\u021ba nu poate fi \u00eent\u0103rit\u0103 dec\u00e2t cu costul sacrificiului mortal.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n De accea multe zei\u021be mame sunt \u0219i zei\u021be ale agriculturii sau ale fertilit\u0103\u021bii, cum erau zei\u021ba greceasc\u0103 Demeter sau cea hindus\u0103 Annapurna. Cum mama este at\u00e2t de important\u0103 la \u00eenceputurile vie\u021bii psihologice, cultul zei\u021bei mame este o idee religioas\u0103 foarte timpurie. \u00cen acela\u0219i timp, multe mituri portretizeaz\u0103 zei\u021ba mam\u0103 ca o for\u021b\u0103 \u00eentunecat\u0103, dominat\u0103 de furie, aduc\u0103toare de moarte \u0219i distrugere. Cum de se \u00eent\u00e2mpl\u0103 asta? R\u0103spunsul \u00eel g\u0103sim \u00een dezvoltarea ego-con\u0219tiin\u021bei.<\/p>\n\n\n Ego-con\u0219tiin\u021ba este acea parte din noi care se afirm\u0103 ca st\u0103p\u00e2n al propriei voin\u021be psihice, \u00eens\u0103 aceast\u0103 afirmare poate fi \u00eenfrico\u0219\u0103toare datorit\u0103 naturii periculoase a lumii exterioare.<\/p>\n\n\n\n \u201dDeta\u0219area de Uroboros presupune s\u0103 te na\u0219ti \u0219i s\u0103 cobori \u00een lumea real\u0103, plin\u0103 de pericole \u0219i disconfort.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Aceast\u0103 idee este \u00een antitez\u0103 cu cea a mamei, \u00een al c\u0103rei \u00eembr\u0103\u021bi\u0219\u0103ri g\u0103sim confort \u0219i siguran\u021b\u0103, \u0219i l\u00e2ng\u0103 care nu trebuie s\u0103 ne \u00eengrijor\u0103m c\u0103 trebuie s\u0103 devenim independen\u021bi, ea oferindu-ne tot ce ne este necesar. De aceea, ego-con\u0219tiin\u021ba este str\u00e2ns legat\u0103 de independen\u021ba fa\u021b\u0103 de mam\u0103, deoarece aceasta controleaz\u0103 \u0219i voli\u021bia. Putem puncta aici, ca o consecin\u021b\u0103 a celor descrise mai devreme, caracterul masculin al con\u0219tiin\u021bei ca opozi\u021bie a caracterul feminin al incon\u0219tien\u021bei. (De\u0219i egoul unei femei poate avea o personalitate feminin\u0103, dezvoltarea ego-ului este dependent\u0103 de por\u021biunea masculin\u0103 a psihicului ce ofer\u0103 rezisten\u021b\u0103 la acceptarea pasiv\u0103 a protec\u021biei uroborosului matern).<\/p>\n\n\n\n Natura este simbolic descris\u0103 ca feminin\u0103 \u0219i gra\u021bioas\u0103, \u00een contrast cu con\u0219tiin\u021ba, cea care \u00eenfrunt\u0103 natura \u0219i via\u021ba instinctiv\u0103, reprezentat\u0103, tocmai de aceea, ca fiind masculin\u0103. Caracterul masculin al ego-ului este reprezentat in mitologie prin simbolul \u201deroului\u201d, iar aspectele periculoase ale mamei pentru ego sunt reprezentate \u00een forma zei\u021belor materne devoratoare sau a vr\u0103jitoarelor malefice. Vedem, astfel, c\u0103 mama este reprezentat\u0103 \u00eentr-un mod dual, pe de-o parte are o natur\u0103 protectoare, vindec\u0103toare \u0219i hr\u0103nitoare, \u0219i pe cealalt\u0103 parte, apare ca ca o for\u021b\u0103 \u00eengrozitoare \u0219i distructiv\u0103 ce inhib\u0103 maturarea individului \u0219i independen\u021ba acestuia.<\/p>\n\n\n \u201dPuterea cople\u0219itoare a incon\u0219tientului, aspectul devorator \u0219i distructiv sub care se poate manifesta, este v\u0103zut figurativ ca mama malefic\u0103, ca o zei\u021b\u0103 \u00eens\u00e2ngerat\u0103 a mor\u021bii, bolii, foamei, inunda\u021biilor sau a instinctului, sau ca ceva atr\u0103g\u0103tor ce duce la distrugere. Dar, \u00een forma mamei benevolente, ea este bel\u0219ugul \u0219i abunden\u021ba; dat\u0103toarea de via\u021b\u0103 \u0219i fericire, p\u0103m\u00e2ntul fertil, cornucopia p\u00e2ntecului roditor. Ea este experien\u021ba instinctiv\u0103 a frumuse\u021bii \u0219i m\u0103re\u021biei lumii, a bun\u0103t\u0103\u021bii \u0219i gra\u021biei Mamei Naturi ce \u00ee\u0219i \u00eendepline\u0219te zilnic promisiunea iert\u0103rii \u0219i a \u00eenvierii, a noii vie\u021bi \u0219i a na\u0219terii.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Egoul trebuie s\u0103 se desprind\u0103 de arhetipul mamei, s\u0103 nu mai fie contopit psihic cu el. Contopirea cu mama reprezint\u0103 cufundarea total\u0103 a psihicului \u00een Uroborosul inclon\u0219tient, deoarece con\u0219tiin\u021ba nu este necesar\u0103 \u00een acest stadiu. Aspectele distructive ale r\u0103m\u00e2nerii \u00een incon\u0219tient sunt exprimate simbolic \u00een miturile zei\u021belor mame.<\/p>\n\n\n\n \u201d\u00cen timpul fazei \u00een care con\u0219tiin\u021ba \u00eencepe s\u0103 se transforme \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103-de-sine, adic\u0103 \u00eencepe s\u0103 se recunoasc\u0103 \u0219i s\u0103 se discrimineze ca un ego individual separat, uroborosul matern \u00eel umbre\u0219te ca o soart\u0103 \u00eentunecat\u0103 \u0219i tragic\u0103. Sentimente ale tranzitoriului \u0219i mortalit\u0103\u021bii, sentimente de impoten\u021b\u0103 \u0219i izolare coloreaz\u0103 acum imaginea uroborosului, \u00eentr-un contrast absolut cu senza\u021bia ini\u021bial\u0103 de mul\u021bumire. \u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Natura dual\u0103 a mamei \u00een formele ei pozitive \u0219i negative poate fi observat\u0103 \u00een multe zei\u021be mame egiptene. Neith, o zei\u021b\u0103 a maternit\u0103\u021bii \u0219i \u00een\u021belepciunii, este asociat\u0103, de asemenea, cu r\u0103zboiul. Bastet era zei\u021ba fecundit\u0103\u021bii \u0219i protectoarea gravidelor, dar natura ei s\u0103lbatic\u0103 este reflectat\u0103 \u00een Sekhmet, cu care a fost contopit\u0103, Sekhmet fiind zei\u021ba r\u0103zboiului. Avem, de asemenea, zei\u021ba fenician\u0103 Astarte, care este \u00een acela\u0219i timp zei\u021b\u0103 a fertilit\u0103\u021bii \u0219i a r\u0103zboiului, \u0219i Durga, zei\u021b\u0103 similar\u0103 \u00een mitologia hindus\u0103.<\/p>\n\n\n Simbolul matern, asociat fiind cu incon\u0219tien\u021ba \u0219i pasivitatea, este asociat, \u00een consecin\u021b\u0103, \u0219i cu conceptul mor\u021bii, forma extrem\u0103 a incon\u0219tien\u021bei.<\/p>\n\n\n\n \u201d\u00cen umbra arhetipului Mamei P\u0103m\u00e2nt \u00een forma ei devoratoare, \u00ee\u0219i face apari\u021bia experien\u021ba mor\u021bii, c\u00e2nd ea \u00ee\u0219i ia \u00eenapoi odraslele ca \u0219i cadavre, pe care le separ\u0103 \u0219i le dizolv\u0103 pentru a se face, din nou, fertil\u0103. Aceste experien\u021be au fost p\u0103strate \u00een ritualurile Mamei Devoratoare care, \u00een proiec\u021bia ei lumeasc\u0103, devine cea care se hr\u0103ne\u0219te cu cadavre \u0219i, finalmente, sarcofagul \u2013 ultimul vestigiu al cultelor fertilit\u0103\u021bii ce au d\u0103inuit \u0219i au fost practicate dintotdeauna.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Astfel, lupta eroic\u0103 a eroului, devine lupta eroic\u0103 \u00eempotriva mor\u021bii. Moartea este reprezentat\u0103 simbolic ca impoten\u021b\u0103, sterilitate \u0219i e\u0219ec \u00een a \u00eenfrunta complexit\u0103\u021bile vie\u021bii, \u0219i de aceea, unul din aspectele \u00eentunecate ale mamei este asociat cu moartea, care la r\u00e2ndul ei este asocialt\u0103 cu regresia pasiv\u0103 \u0219i \u00eendep\u0103rtarea de con\u0219tiin\u021b\u0103. Arhetipul matern, fiind asociat cu incon\u0219tientul, apare exprimat simbolic \u00een forma animalelor-mame, animalele fiind reprezent\u0103ri ale laturii instinctive \u0219i incon\u0219tiente a vie\u021bii, precum capra Amaltheia, care \u00eel hr\u0103ne\u0219te pe bebelu\u0219ul Zeus, sau vaca Hathor din mitologia egiptean\u0103. Multe alte zeit\u0103\u021bi materne sunt asociate cu animale, ca de exemplu zei\u021ba egiptean\u0103 a fertilit\u0103\u021bii Tawaret ce este par\u021bial hipopotam, crocodil \u0219i leu. Alte animale, asociate at\u00e2t cu aspectele pozitive ale mamei, c\u00e2t \u0219i cu cele negative, sunt scroafa \u0219i ursoaica.<\/p>\n\n\n O tema ce apare des \u00een mitologie, incredibil de irelevant\u0103 pentru ego-ul emergent, este cea a \u201dmamei devoratoare\u201d. Mama este reprezentata, astfel, \u00een forma tiranic\u0103, \u00een care \u00eempiedic\u0103 copilul s\u0103 se maturizeze.<\/p>\n\n\n\n \u201dTo\u021bi ace\u0219ti tineri, cu al lor ego slab \u0219i f\u0103r\u0103 personalitate, au doar o soart\u0103 colectiv\u0103, nu \u0219i o soart\u0103 personal\u0103; ei nu sunt \u00eenc\u0103 indivizi \u0219i nu au, astfel, o existen\u021b\u0103 individual\u0103, ci doar una ritualic\u0103. \u0218i nici Zei\u021ba Mam\u0103 nu este legat\u0103 de un individ, ci de copil\u0103rie \u00een forma ei arhetipal\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Avem, prin urmare, zei\u021ba anatolian\u0103 Cybele care se \u00eendragoste\u0219te de propriul fiu, Attis, dar c\u00e2nd acesta se \u00eendragoste\u0219te de o frumoas\u0103 prin\u021bes\u0103, Cybele \u00eel \u00eennebune\u0219te \u0219i Attis se castreaz\u0103 singur. Acest motiv al castr\u0103rii este simbolic pentru caracterul emasculant al Marii Mame, care deseori aduce cu ea nebunia, ce poate fi interpretat\u0103 ca o readucere cu for\u021ba \u00een incon\u0219tient a copilului. Zeul fenician Eshmun, \u00een mod asem\u0103n\u0103tor, se auto-castreaz\u0103 c\u00e2nd zei\u021ba Astarte \u00eel h\u0103r\u021buie\u0219te \u0219i \u00eel \u00eennebune\u0219te. Un mit similar, cu o mama ce \u00ee\u0219i \u00eempiedic\u0103 fiul s\u0103 se maturizeze, este cel al Afroditei care \u00ee\u0219i \u00eempiedic\u0103 fiul Eros s\u0103 fie cu Psyche, cea pe care o iubea. Capacitatea de a readuce b\u0103rba\u021bii \u00eentr-o stare de incon\u0219tien\u021b\u0103 este observabil \u0219i la zei\u021bele vr\u0103jitoare precum Circe, ce are abilitatea de a transforma oamenii \u00een animale.<\/p>\n\n\n \u201dStadiul incipient este marcat de o supunere natural\u0103 sor\u021bii, puterii mamei sau uroborosului… Este stadiul impoten\u021bei complete \u00een fa\u021ba mamei uroborice \u0219i a puterii cople\u0219itoare a sor\u021bii… Masculinitatea \u0219i con\u0219tiin\u021ba nu \u0219i-au ob\u021binut \u00eenc\u0103 independen\u021ba, iar incestul uroboric a deschis drumul incestului matriarhal al adolescen\u021bei.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Sunt multe alte vr\u0103jitoare, ce joac\u0103 un rol similar \u00een prevenirea maturiz\u0103rii, precum Empusa, fiica Hecatei, ce seduce \u0219i se hr\u0103ne\u0219te cu b\u0103rba\u021bi tineri, \u0219i Medusa, al c\u0103rei aspect devorator este evident. Regina demon Rangda, \u00een mitologia balinez\u0103, este mama demonilor \u0219i se hr\u0103ne\u0219te cu copii. Alte mituri folosesc simbolul p\u0103ianjenului pentru reprezentarea feminit\u0103\u021bii devoratoare.<\/p>\n\n\n \u201dP\u0103ianjenul poate fi clasat \u00een acest grup de simboluri, nu doar pentru faptul c\u0103 femela \u00ee\u0219i devoreaz\u0103 masculul dup\u0103 coit, ci \u0219i pentru c\u0103 \u00ee\u0219i \u00eentinde p\u00e2nzele spre a captura masculi neaten\u021bi.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Aceste simboluri au rolul de a ar\u0103ta modul \u00een care arhetipul matern este \u00een lupt\u0103 cu ego-ul emergent \u0219i \u00eel \u00eempiedic\u0103 \u00een a-\u0219i dob\u00e2ndi independen\u021ba. Ocazional, eroul este capabil s\u0103 reziste acestei for\u021be, a\u0219a cum Gilgamesh rezist\u0103 seduc\u021biei zei\u021bei Ishtar, ce indic\u0103 faptul c\u0103 un ego mai matur poate rezista incon\u0219tientului.<\/p>\n\n\n\n \u201dCu c\u00e2t ego-ul-con\u0219tiin\u021b\u0103 masculin devine mai puternic, cu at\u00e2t este mai con\u0219tient de natura emasculant\u0103, magic\u0103, mortal\u0103 \u0219i stupefiant\u0103 a Marii Mame.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Rela\u021bia dintre Isis \u0219i Horus variaz\u0103 \u00een mitologie, unori ace\u0219tia intr\u00e2nd \u00een conflict. \u00centr-una din acestea, Horus \u00ee\u0219i decapiteaz\u0103 mama pentru a se elibera de aspectul devorator al acesteia. Ei \u00eei cre\u0219te un nou cap \u00een forma unei vaci, indic\u00e2nd o revenire la aspectul matern pozitiv.<\/p>\n\n\n\n Nu toate \u00eencerc\u0103rile de a rezista influen\u021bei mamei devoratoare sunt \u00eencununate cu succes \u00een mituri. Hipolit, sedus fiind de mama lui vitreg\u0103 Fedra, \u00eei rezist\u0103 acesteia \u0219i, ca r\u0103zbunare, aceasta \u00eel blesteam\u0103 \u0219i Hipolit este astfel ucis de proprii cai.<\/p>\n\n\n \u201dHipolit este \u00een punctul critic de rezisten\u021b\u0103 la Marea Mam\u0103, deja con\u0219tient de sine ca fiind un t\u00e2n\u0103r ce se lupt\u0103 pentru autonomie \u0219i independen\u021b\u0103. Acest fapt este evident prin repudierea avansurilor f\u0103cute de Marea Mam\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Aceste avansuri sexuale mitologice nu trebuie interpretate literalmente, ci ca descrieri simbolice a psihologiei adolescentului.<\/p>\n\n\n\n \u201dAcei b\u0103ie\u021bi, ca ni\u0219te flori, nu au destul\u0103 putere pentru a rezista sau a lupta cu for\u021ba Marii Mame. Ei sunt mai degrab\u0103 animale de companie dec\u00e2t parteneri. Zei\u021ba, plin\u0103 de dorin\u021b\u0103, \u00ee\u0219i alege b\u0103iatul pe care \u00eel p\u0103c\u0103le\u0219te cu sexualitatea. Ini\u021biativa nu vine, niciodat\u0103, de la ei; ei sunt, mereu, victime, ce mor ca ni\u0219te flori adorabile. T\u00e2n\u0103rul nu are, \u00een acest stadiu, nici masculinitate, nici con\u0219tiin\u021b\u0103, nici un ego spiritual \u00eenalt.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 mamele sau elementele materne ale vie\u021bii sunt, \u00een mod inerent, periculoase, iar arhetipul matern este venerat pe \u00eentreg globul ca o for\u021b\u0103 primordial\u0103 important\u0103. Dar mitologiile prezint\u0103 situa\u021bia \u00een aceste moduri pentru a ridica independen\u021ba \u0219i eroismul la nivelul de idealuri principale. Aceste mituri erau necesare, pentru c\u0103 triburile aveau nevoie ca membrii lor s\u0103 fie independen\u021bi \u0219i competen\u021bi, \u0219i nu depende\u021bi de mamele lor, mai ales odat\u0103 ce ajungeau la adolescen\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u201dEste un fapt caracteristic acela c\u0103 ritualurile de ini\u021biere \u00een pubertate \u00eencepeau, \u00eentotdeauna, \u00een acest punct: solidaritatea masculin\u0103 ajut\u0103 la depoten\u021barea Marii Mame.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Acesta este cursul normal \u00een dezvoltarea ego-ului, ce trebuie s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 pasivitatea pentru a se sim\u021bi ca fiind o entitate autonom\u0103, iar simbolul matern apare \u00een forma negativ\u0103 doar dac\u0103 arhetipul matern \u00eempiedic\u0103 maturarea personalit\u0103\u021bii. \u00cen cel\u0103lalte contexte mama este celebrat\u0103 \u0219i venerat\u0103 ca simbol al tandre\u021bii, al grijii, al \u00eengrijirii \u0219i al vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n \u201dEa este zei\u021ba iubirii, av\u00e2nd puterii asupra rodniciei p\u0103m\u00e2ntului, al b\u0103rba\u021bilor, al vitelor \u0219i al gr\u00e2nelor; de asemenea, ea prezideaz\u0103 toate na\u0219terile \u0219i este, astfel, \u00een acela\u0219i timp zei\u021ba destinului, a \u00een\u021belpciunii, a mor\u021bii, \u0219i a infernului.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Odat\u0103 ce adolescentul reu\u0219e\u0219te s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 for\u021ba primordial\u0103 a arhetipului matern, el cap\u0103t\u0103 o form\u0103 de independen\u021b\u0103, iar ego-ul poate s\u0103 ac\u021bioneze cu un oarecare nivel de autonomie. Nu mai este, astfel, un organ psihic al mamei ce \u00eel poate reduce la impoten\u021b\u0103 \u0219i ineficien\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u201dPrincipiul masculin este, acum, destul de puternic, con\u0219tiin\u021ba fiind ob\u021binut\u0103. Ego-con\u0219tiin\u021ba nu mai este un satelit al uroborosului matern, legat de atotputernicul incon\u0219tient, ci a devenit, cu adev\u0103rat, independent \u0219i capabil de a rezista de unul singur.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Putem privi toate aceste simboluri \u00een contextul progresului psihologic natural al omului, iar numeroase forme de nevroze au ca surs\u0103 problema Marii Mame.<\/p>\n\n\n\n \u201d\u00cemp\u0103r\u021birea Marii Mame \u00eentr-o mam\u0103 \u201dbun\u0103\u201d con\u0219tient\u0103 \u0219i una \u201drea\u201d incon\u0219tient\u0103 este la baza fenomenului nevrozei. Con\u0219tient, nevroticul are o rela\u021bie \u201dbun\u0103\u201d cu mama, dar \u00een casa de turt\u0103 dulce a acestei iubiri este ascuns\u0103 vr\u0103jitoarea, ce \u00eenghite micii copii \u0219i le d\u0103 la schimb, ca recompens\u0103, o existen\u021b\u0103 pasiv\u0103 \u0219i iresponsabil\u0103 lipsit\u0103 de ego.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n De aceea stadiul arhetipului Marii Mame este o perioad\u0103 \u00een care ego-ul \u00eencearc\u0103 s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 influen\u021bele periculoase ale mamei. Totu\u0219i, mama este doar una din for\u021bele primordiale din psihicul copilului. O alt\u0103 for\u021b\u0103, mai autoritar\u0103, este prezent\u0103, \u0219i are un aport mai mare la dezvoltarea ego-ului. Arhetipul Marelui Tat\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Foto: Venus din Villendorf; Venus din Laussel; Cybele Dup\u0103 cum am observat, procesul de a deveni con\u0219tient presupune, \u00een esen\u021b\u0103, apari\u021bia capacit\u0103\u021bii umane de a produce metafore \u0219i, astfel, simboluri, pentru a reprezenta lumea \u0219i ideile. Perioada copil\u0103riei, caracterizat\u0103, \u00een mare parte, de incon\u0219tien\u021b\u0103, produce simbolul Uroborosului, ca univers primordial. Acest simbol este apoi, prin […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":563,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[19],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/219"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=219"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/219\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":771,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/219\/revisions\/771"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/563"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=219"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=219"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=219"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/EN_2_3_Thesmophoria.jpg\")
\n
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/EN_2_3_Demeter.jpg\")
\n
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/EN_2_3_Hercule.jpg\")
\n
\n
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/EN_2_3_astarte.jpg\")
\n
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/EN_2_3_amaltheia.jpg\")
\n
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/EN_2_3_afrodita.jpg\")
\n
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/EN_2_3_medusa.jpg\")
\n
\n
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/EN_2_3_hipolit-1024x743.jpg\")
\n
\n
\n
\n
\n
\n