\u201dScopul acestei c\u0103r\u021bi este s\u0103 demonstreze c\u0103 o serie de arhetipuri reprezint\u0103 fundamentul mitologiei, c\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o rela\u021bie organic\u0103 una cu cealalt\u0103, \u0219i c\u0103 stadiile lor succesive determin\u0103 dezvoltarea con\u0219tiin\u021bei.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Erich Neumann – Originile \u0219i istoria con\u0219tiin\u021bei)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Primul termen pe care trebuie s\u0103-l definim este cel de \u201dcon\u0219tiin\u021b\u0103\u201d. Psihologia analitic\u0103 o define\u0219te foarte diferit fa\u021b\u0103 de ideea modern\u0103 din spatele termenului. Con\u0219tiin\u021ba, \u00een cazul de fa\u021b\u0103, este sinonim cu \u201dcunoa\u0219terea\u201d. Con\u0219tiin\u021ba este, de asemenea, \u00een str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu formarea Ego-ului. Ego-ul este auto-conceptualizarea noastr\u0103, ideea pe care o avem despre noi \u00een mintea noastr\u0103. Acest Ego-Con\u0219tiin\u021b\u0103 este o iluzie construit\u0103 cultural. Mentalul uman este unic, deoarece este capabil s\u0103 creeze metafore, astfel ideea noastr\u0103 despre noi este, \u00een esen\u021b\u0103, o metafor\u0103 pentru ceea ce suntem. Vom aborda ulterior conceptul de con\u0219tiin\u021b\u0103 ca limbaj.<\/p>\n\n\n\n Una din temele centrale ale c\u0103r\u021bii este formarea Ego-ului \u00een fiecare persoan\u0103. \u00centrebarea la care \u00eencearc\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 este, daca Ego-ul nu este de fapt real, cum apare \u00een oameni? Ego-ul poate fi descris ca o rela\u021bie special\u0103 \u00eentre arhetipurile interne, care evolueaz\u0103 \u00eempreun\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce individul se maturizeaz\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u201dCa organe ale structurii psihice, arhetipurile colaboreaz\u0103 \u00eentre ele autoom, asemenea organelor fizice \u0219i determin\u0103 maturitatea personalit\u0103\u021bii \u00eentr-o manier\u0103 similar\u0103 componentelor hormonal-biologice ale constitu\u021biei fizice.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann – Originile \u0219i istoria con\u0219tiin\u021bei)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n \u00cen societ\u0103\u021bile umane primitive, mentalul uman este aproape \u00een totalitate format din arhetipuri incon\u0219tiente. Arhetipurile sunt trans-personale, adic\u0103 ele exist\u0103 \u00een forme similare \u00een toate persoanele, iar mentalul omului primitiv, de dinaintea apari\u021biei con\u0219tiintei, este, \u00een esen\u021b\u0103, arhetipal.<\/p>\n\n\n\n \u201d\u00cen istoria omenirii, la fel ca \u0219i \u00een dezvoltarea idividului, exist\u0103, ini\u021bial, o preponderen\u021b\u0103 de factori trans-personali \u0219i, doar pe parcursul dezvolt\u0103rii, planul personal devine vizibil \u0219i \u00ee\u0219i ob\u021bine independen\u021ba.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann – Originile \u0219i istoria con\u0219tiin\u021bei)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103, \u00eenainte ca con\u0219tiin\u021ba s\u0103 se nasc\u0103, mentalul uman este arhetipal, sau instinctiv, similar cu comportamentul unui bebelu\u0219. Con\u0219tiin\u021ba apare \u00een momentul \u00een care individul \u00ee\u0219i descopera existen\u021ba, acest lucru \u00eent\u00e2mpl\u00e2ndu-se c\u00e2nd mai multe arhetipuri intr\u0103 \u00een conflict \u00eentre ele, rezult\u00e2nd o transformare psihologic\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u201dEgo-Con\u0219tiin\u021ba evolueaz\u0103 trec\u00e2nd printr-o serie de imagini eterne \u0219i Ego-ul, transformat prin aceast\u0103 treceri, formeaz\u0103 costant noi rela\u021bii cu arhetipurile.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann – Originile \u0219i istoria con\u0219tiin\u021bei)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Transform\u0103rile Ego-ului sunt subiectele principale ale c\u0103r\u021bii \u201dOriginile \u0219i istoria con\u0219tiin\u021bei\u201d<\/em>, Neumann prezent\u00e2nd cum aceste procese se reg\u0103sesc \u00een mitologiile culturilor antice.<\/p>\n\n\n\n \u201dMiturile sunt, \u00een primul \u0219i primul r\u00e2nd, fenomene psihice ce scot la lumin\u0103 natura sufletului.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(C.G. Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Poate p\u0103rea, la \u00eenceput, c\u0103 miturile nu au nicio leg\u0103tur\u0103 cu psihologia, dar ce trebuie s\u0103 \u00een\u021belegem este c\u0103 ele sunt produse ale min\u021bii umane, \u0219i putem \u00een\u021belege aspecte aspecte ale min\u021bii examin\u00e2nd temele \u0219i imaginile prezente \u00een mitologie. Modul \u00een care privim miturile \u00een lumea modern\u0103 este, considerabil, diferit fa\u021b\u0103 de cum \u00ee\u0219i priveau anticii miturile.<\/p>\n\n\n\n \u00cen formarea culturilor, miturile au ajutat la \u00eent\u0103rirea lor la solidificarea valorilor comune. Mitologiile primelor civiliza\u021bii sunt, astfel, importante din dou\u0103 mari motive.<\/p>\n\n\n\n Primul este acela c\u0103 miturile ofer\u0103 o imagine a psihologiei anticilor, cum arhetipurile exist\u0103 \u00een incon\u0219tientul fiec\u0103rei persoane, idei \u0219i motive arhetipale apar \u00een aceste mituri. Ca rezultat, procesul prin care omul devine tot mai con\u0219tient poate fi observat \u00een mitologie. Crearea miturilor poate fi v\u0103zut\u0103 ca o \u00eencercare creativ\u0103 a unei persoane sau a unei culturi de a exprima tr\u0103iri psihice \u00eentr-o form\u0103 accesibil\u0103 con\u0219tiin\u021bei, ajut\u00e2nd oamenii s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 anumite idei \u0219i, de asemenea, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 lumea \u0219i pe ei \u00een\u0219i\u0219i.<\/p>\n\n\n\n Exemplul fundamental este mitul crea\u021biei. Dac\u0103 o societate produce un mit al crea\u021biei, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 oamenii au devenit con\u0219tien\u021bi de propria existen\u021b\u0103 \u0219i au \u00eenceput s\u0103 se \u00eentrebe care este originea lor. Este dificil de conceptualizat c\u0103 a existat un timp \u00een care oamenii existau f\u0103r\u0103 s\u0103 se \u00eentrebe de unde vin, dar pe m\u0103sur\u0103 ce con\u0219tiin\u021ba s-a dezvoltat, aceast\u0103 problem\u0103 a devenit tot mai presant\u0103, rezult\u00e2nd \u00een mituri ale crea\u021biei.<\/p>\n\n\n Mitul eroului este al doilea pas \u00een evolu\u021bia con\u0219tiin\u021bei, c\u00e2nd ego-ul se prezin\u0103 lumii \u0219i \u00eencepe s\u0103 se manifeste, evolu\u00e2nd \u0219i integr\u00e2nd noi informa\u021bii. Ambele tipuri de mituri simbolizeaz\u0103 procesele psihice pe care fiecare dintre noi le tr\u0103ie\u0219te \u00een cursul vie\u021bii, \u0219i \u00eenv\u0103\u021barea miturilor ne-a permis s\u0103 sim\u021bim c\u0103 suntem participan\u021bi la marele design al universului. Capacitatea de a produce mituri \u0219i pove\u0219ti este unic\u0103 oamenilor, \u0219i este exact aceast\u0103 abilitate ceea ce \u00eei permite con\u0219tiin\u021bei s\u0103 creasc\u0103 \u0219i s\u0103 se extind\u0103.<\/p>\n\n\n \u00cen acest sens, miturile nu sunt un mod \u0219tiin\u021bific de a \u00een\u021belege universul, dar au o semnifica\u021bie psihic\u0103 profund\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u201dOmul primitiv nu era prea interesat de explica\u021biile obiective ale evidentului, dar avea nevoie imperativ\u0103 \u2013 sau mai de grab\u0103, psihicul incon\u0219tient avea o pornire irezistibil\u0103 \u2013 de a transpune toate senza\u021biile exterioare tr\u0103ite \u00een evenimente psihice interne. Primitivului nu \u00eei era destul s\u0103 vad\u0103 soarele r\u0103s\u0103rind sau apun\u00e2nd; aceast\u0103 observa\u021bie exterioar\u0103 trebuia s\u0103 fie, \u00een acela\u0219i timp, \u0219i un eveniment psihic: drumul parcurs de soare trebuie s\u0103 reprezinte soarta unui zeu sau a unui erou care, \u00eentr-o ultim\u0103 analiza, sala\u0219luie\u0219te doar \u00een mintea omului. Toate procesele mitologizate ale naturii ca vara \u0219i iarna, fazele lunii, anotimpurile, \u0219i a\u0219a mai departe, nu sunt \u00een niciun caz alegorii ale acestor evenimente obiective; mai de grab\u0103, ele sunt expresii simbolice ale dramei interioare \u0219i incon\u0219tiente a psihicului, care devine accesibil con\u0219tiin\u021bei omului prin proiec\u021bii \u2013 adic\u0103 oglindite \u00een evenimentele din natur\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Al doilea motiv pentru care miturile sunt at\u00e2t de importante este datorat evolu\u021biei progresive a con\u0219tiin\u021bei \u2013 con\u0219tiin\u021ba put\u00e2nd fi descris\u0103 \u00een acest caz ca un proces de producere a metaforelor. Metafora este o asociere a unui ceva familiar cu un altceva nefamiliar, cu scopul de a face \u00een\u021beles nefamiliarul. \u00cen cazul primilor oameni, cele mai familiare idei erau arhetipurile, psihicul uman fiind structurat pe ele. Arhetipurile reprezint\u0103 primele realit\u0103\u021bi \u00eent\u00e2lnite de o persoan\u0103 \u0219i sunt, astfel, cele mai familiare idei. Con\u0219tiin\u021ba, astfel, se dezvolt\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce aceste arhetipuri sunt proiectate \u00een natur\u0103, produc\u00e2nd metafore.<\/p>\n\n\n\n Soarele poate fi \u00een\u021beles, la \u00eenceput, ca fiind similar unui tat\u0103 universal, iar p\u0103m\u00e2ntul ca o mam\u0103 universal\u0103 (p\u0103m\u00e2ntul este cel ce hr\u0103ne\u0219te \u0219i na\u0219te, soarele este cel ce lumineaz\u0103 \u0219i \u00eencurajeaz\u0103 cre\u0219terea). Mitologiile sunt \u00eenc\u0103rcate de sensuri metaforice, care proiecteaz\u0103 arhetipuri psihice interne \u00een lumea fizic\u0103 exterioar\u0103, iar umanitatea cre\u0219te \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103 prin acest proces.<\/p>\n\n\n Deoarece miturile se trag din elemente ale incon\u0219tientului colectiv, ele par a fi relevante tuturor membrilor unui grup, c\u0103p\u0103t\u00e2nd semnifica\u021bii transcedentale \u0219i permi\u021b\u00e2nd, astfel, coeziune social\u0103 \u0219i cooperare. Miturile pot fi privite ca \u00eencerc\u0103ri ale umanit\u0103\u021bii de a \u00een\u021belege lumea \u0219i a se \u00een\u021belege pe ea \u00eens\u0103\u0219i. Multe mituri utilizeaz\u0103 diferite aspecte ale naturii spre a forma metafore pentru pshic. Apa este, deseori, folosit\u0103 ca o metafor\u0103 pentru incon\u0219tient (infinit de ad\u00e2nc\u0103 \u0219i \u00eentunecat\u0103, loc unde sal\u0103\u0219luiesc mon\u0219trii, dar necesar\u0103 vie\u021bii), \u00een timp ce lumina este folosit\u0103 ca metafor\u0103 pentru con\u0219tiin\u021b\u0103 (ea reveleaz\u0103 lucrurile ascunse \u00een \u00eentuneric permi\u021b\u00e2nd omului s\u0103 \u00eenfrunte sau s\u0103 foloseasc\u0103 ce g\u0103se\u0219te acolo \u2013 s\u0103 creeze ordine din haos). Aceste tipuri de proiec\u021bii au dou\u0103 efecte. Ne permit s\u0103 con\u0219tientiz\u0103m propriul psihic \u0219i, de asemenea, s\u0103 con\u0219tientiz\u0103m aceste elemente ale naturii, pe m\u0103sur\u0103 ce sunt descrise metaforic de c\u0103tre psihicul nostru.<\/p>\n\n\n\n Ideile complexe au fost, cel mai bine, exprimate prin utilizarea simbolurilor, ele utiliz\u00e2nd arhetipurile \u00eentr-o form\u0103 imagistic\u0103 pentru a explica idei obscure pe care oamenii nu le pot \u00een\u021belege cu u\u0219urin\u021b\u0103. Concepte abstracte ca \u201dspa\u021biu\u201d, \u201dtimp\u201d \u0219i \u201dmoralitate\u201d sunt explicate prin arhetipurile interne \u0219i prin modele din lumea natural\u0103 exterioar\u0103. Orice idee nou\u0103 este mai u\u0219or explicat\u0103 prin simboluri, iar mintea uman\u0103 produce simboluri non-stop \u00een \u00eencercarea de a g\u0103si solu\u021bii pentru problemele psihologice, aceste simboluri fiind mai eficiente c\u00e2nd leag\u0103 idei \u0219i concepte deja \u00een\u021belese cu ceea ce e nou \u0219i nefamiliar. Un exemplu \u00een acest sens este Uroborosul care, \u00eentr-un fel, reprezint\u0103 eternitatea. Asemenea idei sunt mai u\u0219or asimilate de omul modern, dar pentru primitiv miturile erau un ajutor \u00een procesul de con\u0219tientizare.<\/p>\n\n\n\n Simbolurile au un sens mai profund dec\u00e2t ceea ce \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103. Un leu mitologic nu este doar un leu, el este \u0219i o idee, cum ar fi m\u00e2ndria \u0219i regalitatea, \u0219i astfel influen\u021beaz\u0103 sensul metaforic al simbolului. Un element remarcabil al culturii umane care ne diferen\u021biaz\u0103 de alte specii este faptul c\u0103 putem transmite aceste idei \u0219i sensuri genera\u021biilor urm\u0103toare, care la r\u00e2ndul lor pot construi pe aceste idei pentru a dezvolta cunoa\u0219terea. Miturile noi con\u021bin solu\u021bii pentru noi probleme psihologice, ce apar pe m\u0103sur\u0103 ce cultura devine tot mai complex\u0103.<\/p>\n\n\n\n Un exemplu \u00een acest sens este modul \u00een care miturile cre\u0219tine reprezint\u0103 \u00eencerc\u0103ri de a rezolva problemele produse de miturile mozaice de dinaintea lor.<\/p>\n\n\n\n \u201dEvolu\u021bia creativ\u0103 a ego-con\u0219tiin\u021bei arat\u0103 c\u0103, printr-un proces \u00eentins pe mii de ani, sistemul con\u0219tient a absorbit tot mai mult con\u021binut incon\u0219tient \u0219i, progresiv, \u0219i-a extins orizonturile… Structura con\u0219tiin\u021bei moderne se bazeaz\u0103 pe aceast\u0103 integrare \u0219i, \u00een fiecare etap\u0103 a dezvolt\u0103rii sale, ego-ul a absorbit por\u021biunile esen\u021biale ale trecutului cultural transmise prin sistemul de valori \u00eentruchipat \u0103n propria cultur\u0103 \u0219i \u00een sistemul educa\u021bional.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann – Originile \u0219i istoria con\u0219tiin\u021bei)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Evolu\u021bia con\u0219tiin\u021bei este, astfel, efectul ac\u021biunilor colective \u0219i al oamenilor la nivel individual. O not\u0103 important\u0103 este aceea c\u0103 nu toate miturile au o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 arhetipal\u0103, \u0219i nu reflect\u0103 acelea\u0219i procese psihice. Diferen\u021bele dintre mituri sunt diferen\u021bele dintre culturi \u0219i mediile din care provin, dar exist\u0103 un num\u0103r surprinz\u0103tor de mare de similarit\u0103\u021bi \u00eentre mituri, indic\u00e2nd faptul c\u0103 miturile sunt produse psihice.<\/p>\n\n\n\n \u201d\u00cenceputul poate fi stabilit \u00een dou\u0103 \u201dlocuri\u201d: \u00een via\u021ba omenirii poate fi considerat ca fiind primul r\u0103s\u0103rit, iar \u00een via\u021ba individului poate fi considerat ca fiind primul r\u0103s\u0103rit din frageda pruncie.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann – Originile \u0219i istoria con\u0219tiin\u021bei)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Defini\u021bia con\u0219tiin\u021bei, \u00een paradigma c\u0103reia vom continua, este aceea c\u0103 ea este capacitatea specific uman\u0103 de a utiliza simbolurile \u0219i metaforele pentru a reprezenta idei specifice. Aceast\u0103 mentalitate simbolic\u0103 permite cunoa\u0219terii noastre s\u0103 se dezvolte \u00een multe direc\u021bii neprev\u0103zute. Pe m\u0103sur\u0103 ce omenirea a devenit tot mai con\u0219tient\u0103, ne-am populat miturile \u0219i pove\u0219tile cu simboluri ce pot fi corelate cu diversele stadii ale dezvolt\u0103rii con\u0219tiin\u021bei. Acest lucru este posibil deoarece incon\u0219tientul nostru influen\u021beaz\u0103 simbolurile cu acele idei ce sunt deja prezente \u00een psihic. De exemplu, mitul eroului este a\u0219a de comun pentru c\u0103 psihicul uman are o predispozi\u021bie c\u0103tre narative eroice \u00een care noi suntem eroii vie\u021bii noastre. Astfel, ne a\u0219tept\u0103m s\u0103 g\u0103sim procese psihice prezente \u00een mitologiile incipiente, de\u0219i apar \u00een forma unor simbolurilor obscure.<\/p>\n\n\n\n Mitul crea\u021biei este prima etap\u0103 a evolu\u021biei simbolice. \u00cenainte ca oamenii s\u0103 fie con\u0219tien\u021bi, nu \u0219i-au pus problema originii lor, dar pe m\u0103sur\u0103 ce con\u0219tiin\u021ba-de-sine s-a dezvoltat, acast\u0103 problem\u0103 a devenit tot mai evident\u0103. Miturile crea\u021biei sunt \u00eencerc\u0103ri de a solu\u021biona aceast\u0103 problem\u0103, av\u00e2nd menirea de a satisface ego-ul \u0219i de a crea un fundal colectiv pe care o societate s\u0103 se poat\u0103 manifesta. Ca rezultat, multe mituri ale crea\u021biei con\u021bin simboluri ce reprezint\u0103 diversele stadii ale dezvolt\u0103rii psihologice. Aceste simboluri, de fapt, ajut\u0103 la dezvoltarea con\u0219tiin\u021bei, d\u00e2nd posibilitatea min\u021bii s\u0103 acceseze idei care sunt, tipic, dincolo de capacitatea min\u021bii de a le \u00een\u021belege \u0219i, prin acest proces, omul poate conceptualiza idei abstracte.<\/p>\n\n\n\n \u00cenaintea con\u0219tiin\u021bei, oamenii tr\u0103iau \u00eentr-o stare de pre-con\u0219tiin\u021b\u0103, iar acest stadiu a existat at\u00e2t \u00een trecutul istoric al umanit\u0103\u021bii, c\u00e2t \u0219i \u00een trecutul fiec\u0103rei persoane. Fiecare om poate observa \u00een trecutul lui o perioad\u0103 a vie\u021bii \u00een care nu era con\u0219tient de existen\u021ba lui, ci tr\u0103ia din iner\u021bie, incon\u0219tient. Aceast\u0103 perioad\u0103 poate fi conceput\u0103 ca un timp anterior con\u0219tiin\u021bei, dar cum poate fi caracterizat\u0103 aceast\u0103 faz\u0103 ini\u021bial\u0103? Starea de pre-con\u0219tiin\u021b\u0103 poate fi analizat\u0103 prin simbolurile mitologice proiectate \u00een originile cosmologice ale universului. De exemplu, este simbolizat\u0103 prin gradina Edenului, \u00een mitul crea\u021biei biblice, descris\u0103 ca un paradis \u00een care omul nu este \u00eempovorat cu con\u0219tiin\u021ba de sine \u0219i poate exista \u00eentr-o stare pasiv\u0103. Aceast\u0103 stare nu este, de fapt, un paradis perfect, dar este descris simbolic astfel, pentru a oferi un mod de articula natura conflictual\u0103 dintre con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i pre-con\u0219tiin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u201dLa \u00eenceput este perfec\u021biunea, \u00eentregimea. Aceast\u0103 perfec\u021biune originar\u0103 nu poate fi dec\u00e2t circumscris\u0103 sau descris\u0103 simbolic; natura ei sfideaz\u0103 orice alt\u0103 descriere dec\u00e2t cea mitologic\u0103 deoarece acela care descrie, ego-ul, \u0219i ceea ce este descris, acel \u00eenceput ce precede existen\u021ba ego-ului, se dovedesc a fi cantit\u0103\u021bi incomensurabile de \u00eendat\u0103 ce ego-ul \u00eencearc\u0103 s\u0103-i \u00een\u021beleag\u0103 natura conceptual, ca un con\u021binut al con\u0219tiin\u021bei.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann – Originile \u0219i istoria con\u0219tiin\u021bei)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Din moment ce ego-ul \u00eencerac\u0103 s\u0103-\u0219i \u00een\u021beleag\u0103 pozi\u021bia, el trebuie s\u0103 \u00eencerce s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 cum era \u00eenaintea apari\u021biei lui, ego-ul vrea s\u0103 descrie cum e s\u0103 n-ai un ego. Este paradoxal, deoarece ai nevoie de ego pentru a con\u0219tientiza ceea ce vrei s\u0103 descrii.<\/p>\n\n\n\n Un simbol special este cercul, ce simbolizeaz\u0103, de obicei, \u00eentregul, perfec\u021biunea sau infinitatea. Acest simbol este proiectat \u00een miturile crea\u021biei ca o descriere a universului \u00eenaintea oric\u0103rei manifest\u0103ri. Omul primitiv nu \u0219tia c\u0103-\u0219i descrie propriul psihic, dar psihologicul lui a fost proiectat \u00een mitologie.<\/p>\n\n\n\n \u201dCercul, sfera \u0219i rotundul sunt toate aspecte al Auto-Con\u021binutului, acelui lucru f\u0103r\u0103 \u00eenceput sau sf\u00e2r\u0219it; \u00een perfec\u021biunea lui pre-lumeasc\u0103 este anterior oric\u0103rui proces, etern, deoarece \u00een circularitatea lui nu exist\u0103 un \u00eenainte sau un dup\u0103, nu exist\u0103 timp; nu exist\u0103 un deasupra sau un dedesubt, nu exist\u0103 spa\u021biu. Toate aceastea apar odat\u0103 cu apari\u021bia luminii, a con\u0219tiin\u021bei, care nu este \u00eenc\u0103 prezent\u0103. Totul este sub efectul unei divinit\u0103\u021bi ce nu se manifest\u0103, al c\u0103rei simbol este, astfel, cercul.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann – Originile \u0219i istoria con\u0219tiin\u021bei)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Imagistica circular\u0103 este proiectat\u0103, \u00een general, \u00een mituri ca reprezent\u0103ri ale existen\u021bei de dinaintea apari\u021biei con\u0219tiin\u021bei, iar cercul este reprezentativ al primordialit\u0103\u021bii ce precede separarea opu\u0219ilor.<\/p>\n\n\n Con\u0219tiin\u021ba este, par\u021bial, o consecin\u021b\u0103 a discrimin\u0103rii opu\u0219ilor, astfel, timpul premerg\u0103tor con\u0219tiin\u021bei \u0219i cel de dinaintea apari\u021biei universului, este descris ca fiind o stare \u00een care opu\u0219ii sunt \u00een uniune. Avem, ca exemplu, descrierea crea\u021biei \u00een scrierile lui Plato: \u201dAstfel, demiurgul a f\u0103cut lumea \u00een forma unei sfere, d\u00e2ndu-i acea form\u0103, care este cea mai perfect\u0103 \u00eentre forme, \u0219i cea mai egal\u0103 fa\u021b\u0103 de ea \u00eens\u0103\u0219i… \u0218i a convenit universul ca o sfer\u0103 ce se rote\u0219te \u00eentr-un cerc, unul \u0219i solitar, totu\u0219i, prin prisma excelen\u021bei sale, capabil s\u0103-\u0219i fie \u00eensu\u0219i companie f\u0103r\u0103 nevoia unui prieten sau a unei cuno\u0219tin\u021be.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n Cercurile sunt reprezent\u0103ri ale uniunii opusurilor, stadiul paradisiac ce precede con\u0219tiin\u021ba. Acest simbol este n\u0103scut din psihicul uman ca un mod de a-\u0219i explica propria situa\u021bie, dar simbolul se extinde natural \u00een form\u0103 metaforic\u0103 pentru concepte neobi\u0219nuite, ce sunt str\u0103ine min\u021bii, cum este conceptul eternit\u0103\u021bii. Aceste simboluri captureaz\u0103 uniunea opu\u0219ilor, care este auto-con\u021binut\u0103 \u0219i auto-suficient\u0103. Aceast\u0103 auto-suficien\u021b\u0103 exist\u0103 \u00een stadiul copil\u0103riei mici c\u00e2nd copilul este \u00eengrijit de mam\u0103, copilul neav\u00e2nd nevoie s\u0103 se diferen\u021bieze de ea deoarece toate nevoile lui sunt \u00eendeplinite automat. Acesta este un alt motiv pentru care pre-con\u0219tiin\u021ba este paradisiac\u0103, copilul netrebuind s\u0103 se \u00eengrijeasc\u0103 de nimic.<\/p>\n\n\n\n Simbolurile mitologice care reprezint\u0103 aceast\u0103 stare sunt \u00eencerc\u0103ri ale psihicului de a caracteriza aceast mental pre-con\u0219tient distinct de con\u0219tiin\u021b\u0103. Cercul este, de asemenea, simbol al chinezescului Wuji, care este reprezentarea universului primordial, filosofii chinezi consider\u00e2nd c\u0103 universul anterior crea\u021biei era asem\u0103n\u0103tor unui cerc.<\/p>\n\n\n Simbolul ne deschide mintea c\u0103tre idei c\u00e2t se poate de str\u0103ine, \u0219i explor\u00e2nd aceste idei con\u0219tiin\u021ba noastr\u0103 se extinde \u00een teritorii nefamiliare, idei pe care str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri incon\u0219tien\u021bi nu ar fi putut s\u0103 le \u00een\u021beleag\u0103. Din moment ce ego-ul este con\u0219tient de propria existen\u021b\u0103, este con\u0219tient \u0219i de efemeritatea lui, \u00een consecin\u021b\u0103, fiind con\u0219tient de trecerea timpului. \u00cen contrast, mentalul pre-con\u0219tient este resim\u021bit ca fiind lipsit de timp, aproape ca func\u021bion\u00e2nd perpetuu. Acest sentiment \u00eel are fiecare dintre noi, copil\u0103ria fiind sim\u021bit\u0103 ca exist\u00e2nd pentru totdeauna, pe c\u00e2nd perioada adult\u0103 este resim\u021bit\u0103 ca trec\u00e2nd semnificativ mai repede, aproape sim\u021bind c\u0103 timpul accelereaz\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce \u00eemb\u0103tr\u00e2nim. \u00cen plus, ego-ul se na\u0219te \u00eentr-un punct definit de timp, pe c\u00e2nd starea de pre-con\u0219tien\u021b\u0103 este sim\u021bit\u0103 ca \u0219i cum ar fi existat de secole f\u0103r\u0103 \u00eentrerupere sau origine, aproape ca \u0219i cum nu ar fi \u00eenceput niciodat\u0103. Aceasta e natura simbolic\u0103 a acestor imagini, cum apar ele \u00een mituri, fiind \u00eencerc\u0103ri de a r\u0103spunde misterului originii existen\u021bei, \u0219i din acest stadiu etern primordial se na\u0219te con\u0219tiin\u021ba \u0219i universul.<\/p>\n\n\n\n Universul primordial, ce exist\u0103 perpetuu, f\u0103r\u0103 \u00eentreruperi sau tensiuni, este, de asemenea, proiectat \u00een imaginea Uroborosului \u2013 \u201dDraco interfecit se ipsum, maritat se ipsum, impraegnat se ipsum.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n Uroborosul este cel ce se omoar\u0103 pe sine, se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu sine \u0219i se auto-impregneaz\u0103. \u0218arpele ceresc exist\u0103 \u00eentr-o stare de infinitate, cu toate nevoile satisf\u0103cute, exact ca \u0219i copilul incon\u0219tient protejat \u00een bra\u021bele mamei, tr\u0103ind perpetuu f\u0103r\u0103 un ego. Acest simbol este reg\u0103sit pe \u00eentreg mapamondul \u00een decursul \u00eentregii istorii, iar Neumann define\u0219te, astfel, faza uroboric\u0103:<\/p>\n\n\n\n \u201dAcest rotund \u0219i aceast\u0103 existen\u021b\u0103 \u00een rotund, existen\u021ba \u00een Uroboros, este auto-reprezentarea simbolic\u0103 a stadiului r\u0103s\u0103ritului, corespondent al copil\u0103riei timpurii at\u00e2t a omenirii c\u00e2t \u0219i a omului. Validitatea \u0219i realitatea acestui simbol al Uroborosului are o baz\u0103 colectiv\u0103. Corespunde unui stadiu evolutiv ce poate fi \u201damintit\u0103\u201d \u00een structura psihic\u0103 de fiecare om \u00een parte. Func\u021bioneaz\u0103 ca un factor transpersonal cu rol de stadiu psihic \u00een formarea ego-ului. \u00cen plus, realitatea lui este retr\u0103it\u0103 \u00een fiecare copil\u0103rie timpurie, iar experien\u021ba copilului \u00een acest stadiu de pre-ego reconstituie drumul parcurs de omenire.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann – Originile \u0219i istoria con\u0219tiin\u021bei)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Aceast\u0103 faz\u0103 este puternic asociat\u0103 cu arhetipul mamei, din moment ce nevoile copilului sunt satif\u0103cute, de cele mai multe ori, de mam\u0103, iar excep\u021bii apar doar \u00een cazul abandonului sau a neglijen\u021bei. Proiect\u00e2nd aceste arhetipuri \u00een exterior, miturile sunt populate cu teme arhetipale.<\/p>\n\n\n\n \u201dTimpul \u00eenceputului, de dinaintea apari\u021biei opu\u0219ilor, trebuie \u00een\u021beleas\u0103 ca auto-descrierea acelei m\u0103re\u021be epoci \u00een care nu exista con\u0219tiin\u021b\u0103… Starea preistoric\u0103 a fiin\u021bei nu era caracterizat\u0103 de timp, ci de eternitate, similar modului \u00een care timpul de dinaintea na\u0219terii ego-ului este etern. \u0218i, la fel cum nu exista timp \u00eenaintea na\u0219terii ego-ului, ci doar eternitate, nu exist\u0103 nici spa\u021biu, doar infinitate.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann – Originile \u0219i istoria con\u0219tiin\u021bei)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Ideea opu\u0219ilor unifica\u021bi apar \u00een mod diferit \u00een diversele culturi ale lumii, av\u00e2nd la baz\u0103 scala de valori ale fiec\u0103rei culturi \u00een parte. Un exemplu este simbolul Yin Yang din filosofia chinez\u0103 unde opu\u0219ii unifica\u021bi sunt haosul \u0219i ordinea, sau masculinitatea \u0219i feminitatea.<\/p>\n\n\n\n \u201dEra ceva f\u0103r\u0103 form\u0103 dar, totu\u0219i, complet, ce a existat \u00eenaintea cerului \u0219i p\u0103m\u00e2ntului; f\u0103r\u0103 sunet, f\u0103r\u0103 substan\u021b\u0103. Dependent de nimic, neschimbabil; a toate p\u0103trunz\u0103tor \u0219i de neclintit. \u00cel po\u021bi privi ca o mam\u0103 a tuturor lucrurilor de sub cer.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Lao Tse)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n \u00cen mitul crea\u021biei babiloniene, uniunea opu\u0219ilor este reprezentat\u0103 de dou\u0103 entit\u0103\u021bi primordiale: Apsu, care reprezint\u0103 apa dulce, \u0219i Tiamat, care reprezint\u0103 apa s\u0103rat\u0103, ce exist\u0103 \u00eentr-o stare de uniune primordial\u0103, deoarece, \u00een era premerg\u0103toare crea\u021biei lumii, apa s\u0103rat\u0103 \u0219i cea dulce fiind amestecate.<\/p>\n\n\n Con\u0219tiin\u021ba este asociat\u0103 cu separarea opu\u0219ilor \u0219i originea diferen\u021bierilor.<\/p>\n\n\n\n Alt simbol al opu\u0219ilor unifica\u021bi este Adam, care \u00eenaintea crea\u021biei Evei, este hermafrodit, \u0219i devine b\u0103rbat doar dup\u0103 ce Eva este creat\u0103 din coasta lui. Simbolul mai este g\u0103sit \u00een hermafroditul hindus Natarja, care era \u201dmare c\u00e2t un b\u0103rbat \u0219i o femeie str\u00e2ns \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a\u021bi\u201d. Aceast\u0103 stare nu este tr\u0103it\u0103 doar la \u00eenceputurile vie\u021bii, ci \u0219i \u00een orice moment \u00een care incon\u0219tientul este st\u0103p\u00e2n, cum e c\u00e2nd dormim. \u00cen somn suntem perfect lini\u0219ti\u021bi, \u0219i doar c\u00e2nd ne trezim \u0219i con\u0219tientul reapare, putem sim\u021bi tensiunea intern\u0103 a con\u0219tientiz\u0103rii.<\/p>\n\n\n Astfel, \u00een mituri, Uroborosul este reprezentat ca p\u0103rintele siamez al lumii, arhetipurile parentale fiind primele \u00eent\u00e2lnite de copil, iar reprezent\u0103rile vizuale uroborice folosesc \u0219arpele, un animal de care primatele se tem instinctiv.<\/p>\n\n\n\n Conceptul arhetipal de \u201dp\u0103rin\u021bi\u201d este proiectat \u00een lume, de obicei, sub forma unui zeu tat\u0103 \u0219i a unei zei\u021be mam\u0103. \u00cen faza uroboric\u0103 ace\u0219ti opu\u0219i nu sunt \u00eenc\u0103 separa\u021bi \u0219i exist\u0103 \u00eentr-o uniune fericit\u0103. Abia mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd ace\u0219ti opu\u0219i \u00eencep s\u0103 se diferen\u021bieze unul de altul \u00een mintea copilului, copilul \u00eencepe s\u0103 simt\u0103 tensiunea interioar\u0103, cu senza\u021bia acompaniant\u0103 a con\u0219tiin\u021bei.<\/p>\n\n\n\n Simbolul Uroboric, surprins \u00een nenum\u0103rate teme, este unul comun \u00een religie, \u0219i simbolizeaz\u0103 principii abstracte ca unicitatea suprem\u0103 a zeului sau apari\u021bia unei noi vie\u021bi. Simbolurile religioase, \u00een viziunea lui Jung, au rolul de a avea un efect vindec\u0103tor prin, par\u021bial, oferirea unor solu\u021bii religioase la problemele dificile ale vie\u021bii.<\/p>\n\n\n Dar cum apare, totu\u0219i, con\u0219tiin\u021ba? Este un puzzle complicat \u0219i, \u00eenc\u0103, incomplet, dar Neumann \u00eencearc\u0103 c\u00e2teva idei \u00een scopul solu\u021bion\u0103rii problemei. Astfel, con\u0219tiin\u021ba apare c\u00e2nd ideile familiare sunt utilizate ca metafore pentru a explica fenomene nefamiliare, culmin\u00e2nd cu inven\u021bia unui spa\u021biu mental metaforat, din care o persoan\u0103 poate face introspec\u021bie.<\/p>\n\n\n\n Acest proces al proiec\u021biei metaforice este observabil \u00een textele culturilor timpurii. P\u0103r\u021bi ale corpului sunt utilizate ca obiecte familiare prin care lumea este \u00een\u021beleas\u0103. \u00cen teologia memphitic\u0103, lumea \u0219i zeii sunt f\u0103cu\u021bi din Cuv\u00e2ntul Divin, care exprim\u0103 g\u00e2ndurile inimii.<\/p>\n\n\n\n \u201dAtum \u0219i Eneada lui, \u0219i fiecare enun\u021bie divin\u0103 se manifest\u0103 \u00een g\u00e2ndul inimii \u0219i \u00een vorba limbii.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n Egiptenii antici considerau c\u0103 g\u00e2ndurile vin din inim\u0103, ceea ce corespunde apari\u021biei unui spa\u021biu-mental, \u00een acest caz, localizat \u00een piept. Acest spa\u021biu este necesar con\u0219tiin\u021bei. Respira\u021bia este \u0219i ea, de multe ori, luat\u0103 ca un simbol al vie\u021bii; iar lumea este creat\u0103 din suflul respirat al unui zeu. Simbolismul, \u00een acest caz, \u00eencearc\u0103 s\u0103 defineasc\u0103 conceptual manifestarea stadiului uroboric.<\/p>\n\n\n\n Conectat\u0103 acestui simbolism este ideea unui ocean vast, deseori folosit ca un simbol pentru incon\u0219tient, din care universul este creat. Oceanul simbolizeaz\u0103 necunoscutul, deoarece oamenii primitivi, probabil, nu \u0219tiau c\u0103 exist\u0103 ceva dincolo de ocean, \u0219i reprezint\u0103 vastul necunoscut \u0219i, prin extensie metaforic\u0103, incon\u0219tientul. Mai mult, acest simbol este conectat de ideea universului ce se na\u0219te dintr-un vid haotic. Observ\u0103m, astfel, cum era \u00een\u021beleas\u0103 lumea de c\u0103tre primitivi, contrastant cu modul \u00een care o \u00een\u021belegem noi ast\u0103zi, \u0219i, totu\u0219i, ambele concepte ale realit\u0103\u021bii sunt descrieri simbolice cu menirea de a reprezenta lumea \u00eentr-un mod familiar.<\/p>\n\n\n\n Alt exemplu al apari\u021biei con\u0219tiin\u021bei este cuv\u00e2ntul Thumos \u00een Eliada, care pare s\u0103 \u00eensemne mi\u0219care, ce este mai t\u00e2rziu proiectat pe corp \u0219i \u00een\u021beles ca o calitate intern\u0103. Idei ce sunt, la origini, concrete, \u00eencep s\u0103 fie utilizate \u00een explica\u021bia experien\u021belor mentale. P\u0103r\u021bi ale corpului sunt proiectate \u00een diverse contexte, de exemplu \u00een sensul expresiei \u201dinima p\u0103m\u00e2ntului\u201d.<\/p>\n\n\n\n \u201dSchema corporal\u0103, ca arhetip al omului original \u00een a c\u0103rei imagine a fost creat\u0103 lumea, este simbolul de baz\u0103 \u00een toate sistemele \u00een care p\u0103r\u021bi ale lumii sunt coordonate cu p\u0103r\u021bi ale corpului.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann – Originile \u0219i istoria con\u0219tiin\u021bei)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Chiar \u0219i \u00een limbajul modern, corpul este folosit ca metafor\u0103 pentru a ne l\u0103rgi capacit\u0103\u021bile descriptive. Organele primesc calit\u0103\u021bi abstracte, stomacul fiind folosit ca loc de na\u0219tere al instinctelor, inima pentru emo\u021bii, ea devenind organul eticii, iar capul ca loc al sufletului; con\u0219tiin\u021ba, ca proprietate specific\u0103, nu era diferen\u021biat\u0103 de emo\u021bie.<\/p>\n\n\n\n Capacitatea noastr\u0103 de a avea idei simbolice ne permite s\u0103 ne punem \u00eentreb\u0103ri pe care nu am fi putut s\u0103 ni le punem \u00een lipsa lor. Iar acest proces de generare a simbolurilor \u0219i metaforelor pentru a reprezenta lumea este ceea ce permite con\u0219tiin\u021bei s\u0103 ias\u0103 la lumin\u0103.<\/p>\n\n\n\n Un alt concept arhetipal ce apare ca proiec\u021bie \u00een mintea omului primitiv este m\u00e2ncarea.<\/p>\n\n\n\n \u201dInstinctul de a m\u00e2nca \u2013 foamea \u2013 este unul din instinctele elementare ale omului, iar psihologia stomacului joac\u0103, \u00een mod corespondent, un rol masiv \u00een via\u021ba omului primitiv \u0219i \u00een cea a copiilor.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann – Originile \u0219i istoria con\u0219tiin\u021bei)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Astfel, g\u0103sim simboluri \u2013 hran\u0103 \u00een istoria incipient\u0103, unde zeii sunt deopotriv\u0103 cei ce hr\u0103nesc c\u00e2t \u0219i cei ce devoreaz\u0103 universul. Hr\u0103nirea apare ca asimilare, iar procesul prin care cineva ob\u021bine noi informa\u021bii \u0219i le integreaz\u0103 \u00een con\u0219tiin\u021b\u0103 este asem\u0103n\u0103toare ingestiei hranei, m\u00e2ncarea transform\u00e2ndu-se \u00een energie.<\/p>\n\n\n\n \u201dC\u00e2nd spunem c\u0103 mintea con\u0219tient\u0103 \u201dasimileaz\u0103\u201d un con\u021binut incon\u0219tient, nu spunem mai mult dec\u00e2t ce este deja spus implicit \u00een simbolul m\u00e2ncatului \u0219i a digestiei.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann – Originile \u0219i istoria con\u0219tiin\u021bei)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n Aceste simboluri elementare probeaz\u0103 idei ce nu pot fi caracterizate cu u\u0219urin\u021b\u0103 dec\u00e2t prin metafore. Ideile banale se extind, c\u0103p\u0103t\u00e2nd sensuri psihologice \u0219i filosofice noi, iar religia poate fi privit\u0103, \u00een linii mari, ca un sistem de simboluri care, teoretic, au sens transcedental. \u00cen religia catolic\u0103, sacramentul m\u00e2ncatului p\u00e2inii sfinte poart\u0103 \u00een el acest sens transcedental.<\/p>\n\n\n\n \u201dMaterializarea con\u021binuturilor psihice \u2013 ca via\u021ba, nemurirea \u0219i moartea \u2013 ce cap\u0103t\u0103 form\u0103, \u00een mituri \u0219i ritualuri, de ap\u0103, p\u00e2ine, fructe etc. este caracteristic\u0103 min\u021bii primitive. Internul este proiectat \u00een extern, a\u0219a cum spuneam. \u00cen realitate are loc o \u201dpsihizare\u201d a obiectului: lumea exterioar\u0103 este tr\u0103it\u0103 simbolic ca \u0219i cum ar fi \u00eenc\u0103rcat\u0103 cu un con\u021binut care apare, \u00een coordonare cu psihicul nostru, ca ceva psihic sau spiritual.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann – Originile \u0219i istoria con\u0219tiin\u021bei)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n \u00cen alte cuvinte, lumea perceputa de un om con\u0219tient este simbolic\u0103. Iar ideile rezultate pot fi extinse prin analogii spre concepte filosofice mai profunde. Dar omul primitiv putea \u00eentelege lumea doar prin intermediul unor idei elementare cum ar fi \u201dm\u00e2ncarea\u201d sau \u201dcorpul\u201d lor. Acest tip de g\u00e2ndire era necesar omului primitv, \u0219i doar datorit\u0103 progreselor \u00eentinse pe milenii ale tehnologiilor \u0219i culturilor putem acum s\u0103 ne deta\u0219\u0103m de acest tip de g\u00e2ndire simbolic\u0103 elementar\u0103.<\/p>\n\n\n Stadiul uroboric, tr\u0103it de umanitate \u00een mod colectiv, dar \u0219i \u00een mod individual de fiecare persoan\u0103, \u00een primele etape ale existen\u021bei lor, este caracterizat, de asemenea, \u0219i de narcisism. Copilul se vede ca fiind centrul universului. Acest narcisism nu este, \u00een esen\u021b\u0103, un lucru r\u0103u, ci este o tr\u0103s\u0103tur\u0103 evoluat\u0103 necesar\u0103 supravie\u021buirii. Dar, odat\u0103 cu apari\u021bia con\u0219tiin\u021bei, r\u0103sare \u0219i ideea c\u0103 egoismul este ceva r\u0103u.<\/p>\n\n\n\n Acest stadiu este puternic asociat cu dominan\u021ba laturii materne a vie\u021bii. Arhetipul matern, \u00een general o stare pasiv\u0103 a existen\u021bei, predomin\u0103 \u00een via\u021ba psihic\u0103 a copilului. Mama este, astfel, simbolic \u00een\u021beleas\u0103 ca o for\u021b\u0103 ce ofer\u0103 via\u021b\u0103, \u0219i de aceea simbolul matern este proiectat \u00een exterior ca \u201dmama natur\u0103\u201d. P\u00e2ntecul matern este v\u0103zut ca un loc al originii, f\u0103c\u00e2nd din circularitatea acestuia un simbol puternic al origin\u0103rii dintr-o stare a existen\u021bei perpetue.<\/p>\n\n\n\n Cu c\u00e2t avem mai multe simboluri pentru reprezentarea unei idei, cu at\u00e2t mai mult acea idee poate fi \u00een\u021beleas\u0103 mai bine, iar p\u00e2ntecul este un simbol extrem de potent. Ego-ul se na\u0219te din aceast\u0103 stare uroboric\u0103, deci toate aceste simboluri sunt descrieri ale tr\u0103irilor psihice \u00eenainte ca umanitatea s\u0103 fie con\u0219tient\u0103 de existen\u021ba unui psihic. Astfel, mitologiile timpurii \u00eencapsuleaz\u0103 stadiul mental uman prototipic, simbolul uroborosului \u0219i conceptele legate de acesta reprezent\u00e2nd \u00eencercarea unui ego con\u0219tient de a explica existen\u021ba de dinainte de con\u0219tiin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u201dC\u00e2t timp egoul \u00eennoat\u0103 \u00een p\u00e2ntecul uroborosului, o biat\u0103 s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 de ego, el tr\u0103ie\u0219te perfec\u021biunea paradisiac\u0103. Autarhia este st\u0103p\u00e2n\u0103 \u00een p\u00e2ntec, unde existen\u021ba incon\u0219tient\u0103 se combin\u0103 cu absen\u021ba suferin\u021bei. Totul este oferit necondi\u021bionat; niciun efort nu este necesar… Aceast\u0103 stare a lipsirii de ego, ne\u00eentrerupt\u0103 de reac\u021bii asociate pl\u0103cerii sau durerii, este tr\u0103it\u0103 ulterior de ego-ul con\u0219tient ca forma perfect\u0103 de autarhie, aduc\u00e2nd cu ea mul\u021bumirea total\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann – Originile \u0219i istoria con\u0219tiin\u021bei)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n \u00cen concluzie, trei idei se ridic\u0103 deasupra. Prima, stadiul uroboric este tr\u0103it de toat\u0103 lumea p\u00e2n\u0103 la apari\u021bia con\u0219tiin\u021bei. A doua, uroborosul \u0219i simbolurile \u00eenrudite cu acesta sunt folosite pentru a reprezenta acest stadiu. \u0218i a treia idee, acest stadiu este proiectat \u00een miturile crea\u021biilor ca fiind starea universului anterioar\u0103 crea\u021biei, iar fazele ulterioare sunt asociate miturilor crea\u021biilor. Etapa uroboric\u0103 a vie\u021bii este limitat\u0103 \u00een timp, ea \u00eencheindu-se atunci c\u00e2nd necesit\u0103\u021bile vie\u021bii cer individului s\u0103 devin\u0103 con\u0219tient de sine \u0219i s\u0103 p\u0103\u0219easc\u0103 \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n \u201dDeta\u0219amentul din uroboros, intrarea \u00een lume, \u0219i descoperirea principiului universal al opu\u0219ilor sunt cerin\u021bele esen\u021biale ale dezvolt\u0103rii umane \u0219i individuale.\u201d<\/p>\n\n\n\n <\/p>\n(Erich Neumann – Originile \u0219i istoria con\u0219tiin\u021bei)<\/cite><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Foto: Sarcofagul lui Tutankamon; Copilul Horus, Papirusul din Dama-Heroub, dinastia a 21-a \u201dScopul acestei c\u0103r\u021bi este s\u0103 demonstreze c\u0103 o serie de arhetipuri reprezint\u0103 fundamentul mitologiei, c\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o rela\u021bie organic\u0103 una cu cealalt\u0103, \u0219i c\u0103 stadiile lor succesive determin\u0103 dezvoltarea con\u0219tiin\u021bei.\u201d (Erich Neumann – Originile \u0219i istoria con\u0219tiin\u021bei) Primul termen pe care trebuie […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":547,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[19],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/198"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=198"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/198\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":784,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/198\/revisions\/784"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/547"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=198"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=198"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=198"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}\n
\n
\n
\n
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/EN_1_1_creation.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/EN_1_2_heracle.jpg\")
\n
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/EN_1_2_parents-1024x936.jpg\")
\n
\n
\n
\n
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/EN_1_4_Egypt-creation-1024x686.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/EN_1_5_wuji.jpg\")
<\/figure><\/div>\n\n\n![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/EN_1_6_Uroboros.jpg\")
\n
\n
\n
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/EN_1_7_Tiamat-1024x593.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/EN_1_8_Nataraja-719x1024.jpg\")
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/EN_1_3_Uroboros.jpg\")
\n
\n
\n
\n
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/EN_1_1_rupestru2.jpg\")
\n
![\"\"](\"https:\/\/www.deniscalin.com\/wp-content\/uploads\/2023\/06\/EN_1_9_Mother.jpg\")
\n