Foto: Dante et Virgile, William Bouguereau, 1850<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dTo\u021bi vecinii no\u0219tri sunt cuprin\u0219i de o fric\u0103 necontrolat\u0103 \u0219i incontrolabil\u0103… \u00cen azilele de lunatici este bine cunoscut faptul c\u0103 pacien\u021bii ce sufer\u0103 din fric\u0103 sunt mult mai periculo\u0219i dec\u00e2t cei motiva\u021bi de furie sau ur\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(C.G.Jung, Psihologie \u0219i religie)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
\u00cen viziunea lui Jung, cel mai mare pericol pentru umanitate nu sunt for\u021bele naturii, sau vreo boal\u0103 fizic\u0103, ci inabilitatea noastr\u0103 de a lucra cu for\u021bele propriului psihic. Suntem cei mai periculo\u0219i du\u0219mani ai no\u0219tri, dup\u0103 cum bine spune \u0219i proverbul latin \u201domul este lup pentru om\u201d<\/em>. \u00cen lucrarea \u201dCiviliza\u021bia \u00een tranzi\u021bie\u201d, Jung precizeaz\u0103 c\u0103 acest proverb \u201deste un truism trist \u0219i totu\u0219i etern\u201d<\/em> \u0219i c\u0103 tendin\u021bele noastre lup-e\u0219ti tind s\u0103 devin\u0103 mai proeminente \u00een acele timpuri istorice c\u00e2nd bolile psihice devin norma, \u00een loc s\u0103 fie excep\u021bia \u00een societate, situa\u021bie pe care Jung a denumit-o epidemie psihic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201d\u00centr-adev\u0103r, devine tot mai evident faptul c\u0103 nu foametea, nici cutremurele, nici microbii, nici cancerul, ci omul \u00eensu\u0219i reprezint\u0103 cel mai mare pericol pentru om, prin simplul motiv c\u0103 nu exist\u0103 o protec\u021bie adecvat\u0103 \u00eempotriva epidemiilor psihice, care sunt infinit mai devastatoare dec\u00e2t cea mai mare catastrof\u0103 natural\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(C.G.Jung, Via\u021ba simbolic\u0103)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Psihoza de mase este o epidemie de nebunie ce apare atunci c\u00e2nd o mare parte din societate pierde contactul cu realitatea \u0219i cade \u00een iluzii. Exemple de asemenea fenomene pot fi v\u0103zute \u00een v\u00e2n\u0103torile de vr\u0103jitoare din America \u0219i Europa din secolele XVI \u2013 XVII \u0219i \u00een dezvoltarea regimurilor totalitare din secolul al XX-lea. \u00cen timpul v\u00e2n\u0103torilor de vr\u0103jitoare, mii de oameni \u2013 majoritatea femei \u2013 au fost uci\u0219i nu pentru c\u0103 ar fi comis crime, ci pentru c\u0103 au devenit \u021bapi isp\u0103\u0219itori pentru societ\u0103\u021bile ce o luaser\u0103 razna:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201d\u00cen unele sate elve\u021biene, abia dac\u0103 mai g\u0103seai o femeie \u00een via\u021b\u0103 dup\u0103 ce v\u00e2ltoarea se stinsese.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Frances Hill, Am\u0103girea diavolului)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Experimentele totalitare ale secolului XX sunt exemple de psihoze de mase mai recente, \u0219i cu mult mai multe victime. \u00cen Uniunea Sovietic\u0103, Germania Nazist\u0103, Coreea de Nord, China \u0219i Cambodgia, deta\u0219amentul colectiv de realitate \u0219i cobor\u00e2rea \u00een am\u0103giri \u0219i paranoie au permis ridicarea la putere a unor guverne totalitare, cu puteri nelimitate, ce au distrus vie\u021bile a sute de milioane de oameni:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201d…sistemele totalitare ale secolului al XX-lea reprezint\u0103 o form\u0103 de psihoz\u0103 colectiv\u0103. Fie gradual sau brusc, logica \u0219i decen\u021ba uman\u0103 devin imposibile \u00eentr-un asemenea sistem: este doar o atmosfer\u0103 omniprezent\u0103 de teroare, \u0219i o proiec\u021bie a \u201ddu\u0219manului\u201e ca fiind \u201dprintre noi\u201d. Astfel societatea se \u00eentoarce \u00eempotriva ei, \u00eempin\u0219i de autorit\u0103\u021bile conduc\u0103toare.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Joost Meerloo, Violul min\u021bii)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
C\u00e2nd apare o psihoz\u0103 \u00een mas\u0103, rezultatele sunt devastatoare. Jung a studiat acest fenomen \u00een profunzime, scriind c\u0103 indivizii ce formeaz\u0103 societ\u0103\u021bile infectate \u201ddevin moralmente \u0219i spiritual inferiori\u201d<\/em> \u0219i \u201dse scufund\u0103 incon\u0219tient spre un nivel intelectual inferior\u201d<\/em> devenind \u201dmai nerezonabili, iresponsabili, emotivi, haotici \u0219i nesiguri\u201d<\/em>, \u0219i, poate cel mai grav:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dCrime, pe care individul, singur, nu le-ar fi tolerat, sunt acum comise liber de c\u0103tre grupul lovit de nebunie\u201d.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(C.G.Jung, Via\u021ba simbolic\u0103)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Ceea ce face situa\u021bia \u0219i mai rea este c\u0103 cei ce sufer\u0103 de psihoz\u0103 de mas\u0103 sunt orbi la transformarea ce se petrece \u00een ei. Asemenea omului ce \u00eennebune\u0219te \u0219i nu poate s\u0103 se priveasc\u0103 din exterior \u0219i s\u0103-\u0219i observe interpretarea gre\u0219it\u0103 a realit\u0103\u021bii, la fel nici cel cuprins de psihozele de mase nu \u00ee\u0219i poate stabili un punct arhimedian din care s\u0103 poat\u0103 observa nebunia colectiv\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dFenomenul la care am fost martori \u00een Germania a fost, \u00een esen\u021b\u0103, o epidemie de nebunie… Nimeni nu \u0219tia ce se petrece cu ei, cu at\u00e2t mai mult poporul german, \u0219i au permis s\u0103 fie m\u00e2na\u021bi \u00een abator de c\u0103tre conduc\u0103tori psihopa\u021bi ca ni\u0219te oi hipnotizate.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(C.G.Jung, Dup\u0103 catastrof\u0103)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Dar se pune \u00eentrebarea, ce anume d\u0103 na\u0219tere psihozelor de mase? Ce face o societate susceptibil\u0103 unui asemenea fenomen? Pentru a g\u0103si un r\u0103spuns, trebuie s\u0103 \u00eencepem prin a defini psihoza \u0219i ce anume \u00eempinge omul \u00eentr-o astfel de stare.<\/p>\n\n\n\n
O psihoz\u0103 poate fi definit\u0103 ca un deta\u0219ament de realitate sau de pierderea unei rela\u021bii adaptive cu realitatea. \u00cen locul g\u00eendurilor \u0219i a credin\u021belor conforme cu faptele reale observabile \u00een lume, psihoticul este cople\u0219it de iluzii , cedin\u021be false pe care le consider\u0103 adev\u0103rate \u00een ciuda existen\u021bei dovezilor ce arat\u0103 contrariul. Iluziile, conform lui Joost Meerloo, sunt definite ca:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201d… pierdere a unei realit\u0103\u021bi independente \u0219i verificabile, cu consecin\u021ba unei regresii la un stadiu mai primitiv al con\u0219tiin\u021bei.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Joost Meerloo, Violul min\u021bii)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Iluziile pot lua multiple forme. Unii psihotici dezvolt\u0103 iluzii paranoice, crez\u00e2nd c\u0103 sunt permanent urm\u0103ri\u021bi \u0219i observa\u021bi. Al\u021bii, cum sunt schizofrenicii catatonici, dezvolt\u0103 iluzii c\u0103 mi\u0219c\u0103rile corpurilor lor altereaz\u0103 starea universului \u0219i r\u0103m\u00e2n, astfel, bloca\u021bi \u00een pozi\u021bii asem\u0103n\u0103toare unor statui. \u00cen timp ce aceste iluzii sunt false \u00een sensul c\u0103 nu se conformeaz\u0103 realit\u0103\u021bii lumii exterioare, ele sunt considerate adev\u0103rate de psihotic \u0219i le influen\u021beaz\u0103, astfel, interac\u021biunea cu lumea \u0219i cu ceilal\u021bi oameni.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dDac\u0103 un om \u0219i-ar imagina c\u0103 a\u0219 fi du\u0219manului lui \u0219i m-ar omor\u00ee, a\u0219 fi mort datorit\u0103 unei simple iluzii. Boli ale imagina\u021biei exist\u0103, \u0219i pot fi la fel de reale \u0219i d\u0103un\u0103toare ca bolile fizice. Cred, chiar, c\u0103 deranjamentele psihice sunt mai periculoase dec\u00e2t epidemiile sau cutremurele.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(C.G.Jung, Psihologia \u0219i religia)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
\u00cen timp ce c\u0103derea \u00een iluzoriu a psihozelor poate avea cauze precum consumul excesiv de alcool sau droguri, leziuni cerebrale sau alte boli, vom continua analiza ignor\u00e2nd aceste cauze fizice, \u0219i ne vom concentra pe cele psihice, a\u0219a numitele cauze psihogenice. Cea mai prevalent\u0103 cauz\u0103 psihogenic\u0103 a psihozelor o reprezint\u0103 emo\u021biile negative cople\u0219itoare, precum frica \u0219i anxietatea, ce duce individul \u00eentr-o stare de panic\u0103, din care omul caut\u0103 sc\u0103pare deoarece aceastea sunt epuizante at\u00e2t mental c\u00e2t \u0219i fizic dac\u0103 se \u00eentind pe o perioad\u0103 extins\u0103 de timp. Pentru a se elibera de aceste frici \u0219i anxiet\u0103\u021bi asociate panicii, o reac\u021bie pozitiv\u0103 sau negativ\u0103 este a\u0219teptata din partea individului. Reac\u021bia pozitiv\u0103 are forma urm\u0103toare:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dEste nevoie de un efort suplimentar. Individul va da dovad\u0103 de putere \u0219i dorin\u021b\u0103 suplimentar\u0103 de a depa\u0219i greut\u0103\u021bile \u0219i obstacolele ce \u00eei cauzeaz\u0103 starea prin efort fizic, intelectual \u0219i moral. Dac\u0103 se simte cople\u0219it, individul va cere ajutor altor oameni. Dac\u0103 aceste \u00eencerc\u0103ri e\u0219ueaz\u0103, sau daca individul este prea slab, din start, ca s\u0103 lupte, atunci apare reac\u021bia negativ\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(C.G.Jung, Psihologia \u0219i problemele na\u021bionale)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
La extrem\u0103, reac\u021bia negativ\u0103 apare ca o c\u0103dere psihotic\u0103. C\u0103derea psihotic\u0103 nu este, a\u0219a cum am crede, o amplificare a starii haotice, ci o reordonare a lumii experien\u021biale \u00een care se amestec\u0103 realul \u0219i fic\u021biunea, sau iluziile \u0219i realitatea, \u00eentr-un mod ce ajut\u0103 la ameliorarea sentimentului de panic\u0103. Silvano Arieti, unul dintre cei mai mari speciali\u0219ti ai secolului al XX-lea \u00een ceea ce prive\u0219te shizofrenia, explic\u0103 pa\u0219ii psihogenici ce \u00eemping omul spre nebunie: primul pas este<\/p>\n\n\n\n
\n\u201do faz\u0103 a panicii \u2013 c\u00e2nd pacientul \u00eencepe sa perceap\u0103 lucrurile \u00eentr-un mod diferit, este \u00eensp\u0103im\u00e2ntat de ceea ce se petrece cu el, apare confuz \u0219i nu \u0219tie cum s\u0103 explice natura ciudat\u0103 a evenimentelor pe care le tr\u0103ie\u0219te.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Silvano Arieti, Interpretarea schizofreniei)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Urm\u0103toarea faz\u0103 este cea a unei revela\u021bii psihotice, \u00een care individul<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dreu\u0219e\u0219te s\u0103 pun\u0103 lucrurile cap la cap prin adoptarea unui mod patologic de a privi realitatea, ce \u00eei permite s\u0103 explice experien\u021bele anormale. Acest fenomen este numit revelator deoarece pacientul vede sensul \u0219i rela\u021biile din acele experien\u021be.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Silvano Arieti, Interpretarea schizofreniei)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Dar revela\u021bia este psihotic\u0103 deoarece ea se bazeaz\u0103 pe iluzii \u0219i nu pe moduri adaptive ce promoveaz\u0103 via\u021ba \u00een rela\u021bia cu ceea ce a provocat panica. Iluziile permit individului panicat s\u0103 se elibereze de valurile de emo\u021bii negative asociate, dar pre\u021bul pl\u0103tit este pierderea leg\u0103turii cu realitatea \u0219i, tocmai de aceea, Arieti consider\u0103 c\u0103derea psihotic\u0103 ca fiind \u201dun mod anormal de a sc\u0103pa de o stare de anxietate extrem\u0103…\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201d\u00cen dinamica c\u0103derii psihotice pot fi observa\u021bi doi factori importan\u021bi: unul este un ego slab \u0219i nesigur, iar cel\u0103lalt este o inundare cu sentimente ce nu pot fi integrate de ego.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Alexander Lowen, Vocea corpului)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Acum, \u00een sf\u00e2r\u0219it, putem face o paralel\u0103 \u00eentre psihoza individual\u0103 – valurile de emo\u021bii negative \u00een conjunctur\u0103 cu egoul slab \u2013 \u0219i psihozele de mas\u0103. O popula\u021bie trebuie, \u00eent\u00e2i, s\u0103 se scufunde \u00eentr-o stare de fric\u0103 sau anxietate intens\u0103 puse pe seama unor pericole reale, imaginare sau fabricate, punct \u00een care reac\u021biile pozitive sau negative pot s\u0103 apar\u0103. Dac\u0103 societatea este format\u0103 din indivizi independen\u021bi, rezilien\u021bi \u0219i puternici psihic, reac\u021bia pozitiv\u0103 poate ap\u0103rea, dar daca ea e format\u0103 din indivizi slabi, nesiguri sau neajutora\u021bi, c\u0103derea \u00een iluziile unei psihoze de mas\u0103 devine o real\u0103 posibilitate. Stresul puternic poate scoate ce e mai bun dintr-un om sau societate, dar poate, de asemenea, s\u0103 scoat\u0103 \u0219i ce e mai r\u0103u.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201d…numai dac\u0103 accept\u0103m c\u0103 ar exista un poten\u021bial paranoid latent \u00een str\u0103fundurile min\u021bii normale, putem explica iluziile de mas\u0103 ce au dus la v\u00e2n\u0103torile de vr\u0103jitoare sau la masacrul nazist al evreilor. Numere masive de oameni obi\u0219nui\u021bi credeau unele lucruri despre vr\u0103jitoare \u0219i evrei, lucruri pe care, dac\u0103 unul sau doi oameni, \u0219i nu \u00eentregi comunit\u0103\u021bi, le-ar fi sus\u021binut, ar fi fost disconsiderate ca fiind iluzii paranoice. Exist\u0103 for\u021be, extrem de primitive, ira\u021bionale, ce se manifest\u0103 \u00een min\u021bile tuturor oamenilor, for\u021be controlate \u00een mod obi\u0219nuit de ra\u021bionalitate, dar care \u00ee\u0219i g\u0103sesc moduri de exprimare \u00een comportamentele celor pe care \u00eei numim bolnavi mintali, dar \u0219i \u00een comportamentele oamenilor normali atunci c\u00e2nd sunt supu\u0219i unor pericole sau a altor forme de stres.<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Anthony Starr, Singur\u0103tatea: O re\u00eentoarcere la sine)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Acum, trebuie s\u0103 vedem cum pot anumite idei, sau demoni cum numea Fyodor Dostoevsky aceste idei, s\u0103 induc\u0103 valuri de emo\u021bii negative la scara societ\u0103\u021bii \u0219i astfel s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 calea spre psihozele de mase. Ideile pot fi, uneori, at\u00e2t de puternice \u00eenc\u00e2t s\u0103 ne posedeze, s\u0103 ne consume sau, chiar, s\u0103 ne distrug\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dOmul nu are idei; putem spune c\u0103 ideile au oameni.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(C.G.Jung, Freud \u0219i psihoanaliza)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Ideile sunt semin\u021bele celor mai m\u0103re\u021be crea\u021bii ale omenirii, dar pot sem\u0103na \u0219i distrugere. Ideile, c\u00e2nd sunt transpuse \u00een ac\u021biuni, aduc bun\u0103stare individual\u0103 \u0219i social\u0103 sau suferin\u021b\u0103 individual\u0103 \u0219i ruin\u0103 social\u0103. Iar unele idei pot induce psihoze de mase \u0219i pot motiva indivizii s\u0103 comit\u0103 acte de o asemenea cruzime \u0219i depravare \u00eenc\u00e2t, din exterior, un observator ar putea crede c\u0103 societatea este posedat\u0103 de maleficitate.<\/p>\n\n\n\n
Reflect\u00e2nd la psihoza de mas\u0103 ce a cuprins Europa \u00een secolul al XX-lea \u0219i a dus la numeroase r\u0103zboaie \u0219i genocide, Carl Jung scria:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dChiar c\u00e2nd oamenii se felicitau pentru abolirea credin\u021bei \u00een demoni, s-a dovedit c\u0103 ace\u0219tia nu b\u00e2ntuiau \u00een poduri sau ruine antice, ci se zbenguiau lini\u0219ti\u021bi \u00een capetele europenilor obi\u0219nui\u021bi. Idei \u0219i iluzii tiranice, obsesive \u0219i intoxicante erau pretutindeni, iar oamenii au \u00eenceput s\u0103 cread\u0103 \u00een cele mai absurde lucruri, asemenea celor poseda\u021bi.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(C.G.Jung, Dup\u0103 catastrof\u0103)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
\u00cen viziunea lui Jung, trebuie s\u0103 fim aten\u021bi la ce idei afirm\u0103m \u0219i ce idei neg\u0103m, \u00een special atunci c\u00e2nd discut\u0103m despre natura uman\u0103, poten\u021bial uman \u0219i structuri corecte ale societ\u0103\u021bii. Deoarece aceste seturi de idei determin\u0103 sistemul de valori pe care \u00eel de\u021binem \u0219i ne \u00eemping s\u0103 ac\u021bion\u0103m \u00een conformitate cu acestea. Aceste idei sunt sunt componente de baz\u0103 ale moralit\u0103\u021bii noastre, ajut\u00e2ndu-ne s\u0103 distingem \u00eentre bine \u0219i r\u0103u, \u00eentre ce iubim \u0219i ce ur\u00e2m. Iar ideile noastre despre natura uman\u0103 plaseaz\u0103 limite, largi sau \u00eenguste, poten\u021bialului nostru, at\u00e2t la nivel individual, c\u00e2t \u0219i la cel colectiv.<\/p>\n\n\n\n
Majoritatea dintre noi, \u00een schimb, nu suntem aten\u021bi atunci c\u00e2nd vine vorba de ideile ce ne ocup\u0103 min\u021bile, accept\u00e2nd pasiv orice idee ajunge la noi din zeitgeist. Majoritatea oamenilor este, astfel, controlat\u0103 de idei a altor oameni \u0219i le este indiferent dac\u0103 aceste idei sunt bune sau rele, benefice sau malefice.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dDac\u0103 \u00ee\u021bi controleaz\u0103 ideile, \u00een cur\u00e2nd \u00ee\u021bi va controla \u0219i ac\u021biunile, deoarece fiecare ac\u021biune este precedat\u0103 de o idee.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Silvano Arieti, Dorin\u021ba de a fi om)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Uneori, aceast\u0103 conformare pasiv\u0103 \u00een lumea ideilor promoveaz\u0103 bun\u0103-starea societ\u0103\u021bii \u0219i contribuie la prosperitatea ei, dar alteori ideile ce formeaz\u0103 spiritul vremii ob\u021bin fix opusul. Anumite idei ne slabesc, ne fac susceptibili la fric\u0103 \u0219i anxietate, ne deconecteaz\u0103 de la realitate, ne umplu de ur\u0103 excesiv\u0103, ne cauzeaz\u0103 regresia psihologic\u0103 \u0219i ne distorsioneaz\u0103 viziunea asupra naturii umane \u0219i a poten\u021bialului uman. Idei de acest gen au fost numite de Dostoyevsky demoni \u0219i, a\u0219a cum Richard Peaver a scris \u00een prefa\u021ba romanului Demonii, \u00een operele lui Dostoyevsky se poate observa:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201d…posibilitatea ca o idee malefic\u0103 sau str\u0103in\u0103 s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00eentr-un om, r\u0103t\u0103cindu-l, pervertindu-l ontologic, \u00eemping\u00e2ndu-l la crim\u0103 \u0219i nebunie… Persoana n\u0103scut\u0103 din aceast\u0103 idee poate fi distorsionat\u0103 sau, chiar, distrus\u0103 de ea.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Richard Peaver, Prefa\u021b\u0103 la Demonii)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
C\u00e2nd e posedat de demoni, individul este aproape incapabil de a da piept dificult\u0103\u021bilor vie\u021bii. C\u0103ci demonii, distorsion\u00e2nd \u0219i degrad\u00e2nd imaginea naturii umane \u0219i cea a poten\u021bialului uman, pacale\u0219te omul s\u0103 ac\u021bioneze \u00een moduri inadaptate mediului \u0219i v\u0103t\u0103m\u0103tor dezvolt\u0103rii individului \u0219i prosperit\u0103\u021bii sociale. Demonii nu se bazeaz\u0103 pe adev\u0103r \u0219i nu sunt construi\u021bi pe un apel la obiectivitate \u0219i dovezi, ci sunt iluzii \u0219i, a\u0219a cum a scris Jung: “iluziile sunt inamicele vie\u021bii, sunt nes\u0103n\u0103toase \u0219i, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, te doboar\u0103\u201d.<\/em> Dar oamenii sunt foarte susceptibili la iluzii, iar progresele \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i tehnologie nu ne-au f\u0103cut imuni la idei iluzorii.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201d…condi\u021biile psihice ce nasc demoni sunt la fel de active acum ca dintotdeauna.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(C.G.Jung, Dup\u0103 catastrof\u0103)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
\u00centr-o conferin\u021b\u0103 sus\u021binut\u0103 la universitatea Yale, Jung a precizat:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dNu putem fi, niciodat\u0103, siguri c\u0103 o idee nou\u0103 nu va profita de noi sau de vecinii no\u0219tri. \u0218tim, at\u00e2t din istoria modern\u0103, c\u00e2t \u0219i din cea antic\u0103, c\u0103 astfel de idei sunt adesea at\u00e2t de ciudate, at\u00e2t de bizare, \u00eenc\u00e2t trec neobservate prin fa\u021ba ra\u021biunii. Fascina\u021bia, care este aproape invariabil legat\u0103 de idei de acest gen, produce o obsesie fanatic\u0103, cu rezultatul c\u0103 to\u021bi disiden\u021bii, indiferent de c\u00e2t de bine inten\u021biona\u021bi sau rezonabili sunt, sunt ar\u0219i de vii… sau sunt elimina\u021bi \u00een mas\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(C.G.Jung, Psihologie \u0219i religie)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Demonii iau multe forme \u2013 pot fi idei ce promoveaz\u0103 neputin\u021ba voit\u0103 sau pasivitatea degrad\u00e2nd poten\u021bialul uman; idei religioase sau sociale ce consider\u0103 o ras\u0103 sau un grup etnic ca fiind o boal\u0103 pentru omenire promov\u00e2nd persecu\u021biile \u0219i cruzimea \u00een mas\u0103; sau ideologii politice ce ridic\u0103 c\u00e2\u021biva oameni ale\u0219i deasupra celorlal\u021bi deschiz\u00e2nd u\u0219a totalitarismului.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201d…este iluzoriu… s\u0103 prive\u0219ti omul ca fiind o ma\u0219in\u0103rie obedient\u0103. Este iluzoriu s\u0103-i negi natura dinamic\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eencerci s\u0103-i \u00eenc\u0103tu\u0219ezi gandirea \u0219i ac\u021biunile \u00eentr-un stadiu infantil de supunere la autoritate…\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Joost Meerloo, Violul min\u021bii)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Cum reu\u0219esc ideologiile autoritare, ce pun societ\u0103\u021bile pe un drum direct c\u0103tre ororile totalitarismului, s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 prin societate? De obicei, primii poseda\u021bi de demonul autoritarismului sunt indivizii ce au o sete de putere mai mare \u0219i care doresc s\u0103-\u0219i potoleasc\u0103 aceast\u0103 sete prin control asupra altora:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dNu to\u021bi oamenii doresc s\u0103 domine un num\u0103r c\u00e2t mai mare de alte persoane, dar cei ce doresc asta vor l\u0103sa urme \u00een vie\u021bile multora.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Sivano Arieti, Dorin\u021ba de a fi om)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Cand indivizii de aceast\u0103 natur\u0103 ob\u021bin pozi\u021bii de putere politic\u0103 sau institu\u021bional\u0103, totul este preg\u0103tit pentru r\u0103sp\u00e2ndirea demonului autoritarismului. Ace\u0219ti indivizi ob\u021bin tot mai mult\u0103 putere \u0219i resurse pe m\u0103sur\u0103 de demonul se r\u0103sp\u00e2nde\u0219te, \u0219i astfel ei \u00eencearc\u0103 s\u0103 disemineze ideologia c\u00e2t pot de mult. Din nefericire, avansul omenirii f\u0103cut \u00een psihologie, \u0219i \u00een special \u00een\u021belegerea psihologiei de grup, au permis dezvoltarea unor metode foarte eficiente de a modela min\u021bile maselor, iar politicienii \u0219i birocra\u021bii din \u00eentreaga lume se folosesc de ele, a\u0219a cum explic\u0103 Meerloo:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dA\u0219a cum progresele tehnologice ale lumii moderne au rafinat \u0219i perfec\u021bionat armele r\u0103zboiului fizic, tot a\u0219a progresul \u00een \u00een\u021belegerea omului asupra manipul\u0103rii opiniei publice i-a permis s\u0103 rafineze \u0219i s\u0103 perfec\u021bioneze armele r\u0103zboiului psihologic… iar razboiul psihologic totalitar… este un efort de a propaganda \u0219i hipnotiza lumea \u00een supunere.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Joost Meerloo, Violul min\u021bii)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Dar sunt oamenii ce r\u0103sp\u00e2ndesc aceste ideologii autoritariene pur \u0219i simplu malefici? R\u0103sp\u00e2ndesc, cumva, aceste idei cu inten\u021bia de a r\u0103ni al\u021bi oameni? Aleksandr Solzhenitsyn considera ca ace\u0219ti indivizi sunt malefici, dar c\u0103 ei nu au o con\u0219tientizare deplin\u0103 a faptului c\u0103 \u00eendreapt\u0103 societatea \u00een ruin\u0103. \u00cen schimb, astfel de indivizi se conving pe ei \u00een\u0219i\u0219i, \u0219i apoi pe al\u021bii, c\u0103 ceea ce fac este pentru binele societ\u0103\u021bii, \u0219i c\u0103 nu e doar pentru propriul lor c\u00e2\u0219tig personal.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dPentru a face r\u0103u, o fiin\u021b\u0103 uman\u0103 trebuie, mai \u00eent\u00e2i de toate, s\u0103 cread\u0103 c\u0103 ceea ce face este bine, sau c\u0103 este un act bine g\u00e2ndit \u00een conformitate cu legile naturii.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Aleksandr Solzhenitsyn, Arhipelagul gulag)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
\n\u201dIdeologia \u2013 asta este ceea ce-i d\u0103 r\u0103ut\u0103\u021bii justificarea mult-c\u0103utat\u0103 \u0219i d\u0103 r\u0103uf\u0103c\u0103torului siguran\u021ba \u0219i hot\u0103r\u00e2rea necesar\u0103. Aceasta este teoria social\u0103 ce ajut\u0103 la a-i face ac\u021biunile s\u0103 par\u0103 bune, \u00een loc de rele, \u00een ochii lui \u0219i a altora, astfel \u00eenc\u00e2t el nu va auzi repro\u0219uri \u0219i blesteme, ci va primi laude \u0219i onoruri.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Aleksandr Solzhenitsyn, Arhipelagul gulag)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
\n\u201dCompara\u021bia dintre totalitarism \u0219i psihoz\u0103 nu este accidental\u0103. G\u00e2ndirea delirant\u0103 se strecoar\u0103 inevitabil \u00een orice form\u0103 de tiranie \u0219i despotism. Puterile malefice din trecutul arhaic se \u00eentorc. O dorin\u021b\u0103 automat\u0103 de autodistrugere apare, pentru a justifica o gre\u0219eal\u0103 cu una nou\u0103; m\u0103rirea \u0219i extinderea acestui cerc vicios patologic devine scopul dominant al vie\u021bii … aceast\u0103 am\u0103gire \u00eencepe cu liderii \u0219i este, ulterior, preluat\u0103 de masele pe care le oprim\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Joost Meerloo, Violul min\u021bii)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Dar cum pot o m\u00e2n\u0103 de oameni avizi de putere s\u0103 r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 demonul ideologiilor totalitare maselor? Ce tehnici sunt folosite \u0219i cum sunt create condi\u021biile fertile pentru propagarea acestuia?<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dMasele nu au au fost \u00eensetate niciodat\u0103 pentru adev\u0103r. Ei evit\u0103 dovezile care nu sunt pe placul lor, prefer\u00e2nd s\u0103 urmeze apostolic eroarea, dac\u0103 eroarea \u00eei seduce. Oricine le poate furniza iluzii este, cu u\u0219urin\u021b\u0103, st\u0103p\u00e2nul lor; oricine \u00eencearc\u0103 s\u0103 le distrug\u0103 iluziile va fi, \u00eentotdeauna, victima lor.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Gustav Le Bon, Mul\u021bimea: Un studiu asupra min\u021bii populare)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
\u00centr-o societate totalitar\u0103, popula\u021bia este \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een dou\u0103 grupuri, conduc\u0103torii \u0219i cei condu\u0219i, \u0219i ambele grupuri sufer\u0103 o transformare patologic\u0103. Conduc\u0103torii sunt ridica\u021bi la un statut aproape dumnezeiesc, diametral opus naturii noastre de fiin\u021be imperfecte, u\u0219or coruptibile de putere. Masele, pe de alt\u0103 parte, sunt transformate \u00een subiec\u021bii dependen\u021bi ai acestor conduc\u0103tori patologici \u0219i \u00ee\u0219i asum\u0103 un statut psihologic regresat \u0219i copil\u0103resc. Hannah Arendt a numit totalitarismul o \u00eencercare de transformare a “\u00eens\u0103\u0219i naturii umane”<\/em>. Dar aceast\u0103 \u00eencercare de transformare nu face dec\u00e2t s\u0103 transforme min\u021bile s\u0103n\u0103toase \u00een min\u021bi bolnave.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201d…exist\u0103, de fapt, multe lucruri asem\u0103n\u0103toare \u00eentre reac\u021biile ciudate ale cet\u0103\u021benilor dintr-un stat totalitar \u0219i cultura lor \u00een ansamblu, pe de o parte, \u0219i reac\u021biile unui bolnav schizofrenic, pe de alt\u0103 parte.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Joost Meerloo, Violul min\u021bii)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Transformarea social\u0103 ce se desf\u0103\u0219oar\u0103 sub totalitarism este construit\u0103 pe, \u0219i sus\u021binut\u0103 de, iluzii. C\u0103ci doar oamenii rup\u021bi de realitate regreseaz\u0103 la un stadiu copil\u0103resc de subiec\u021bi ascult\u0103tori \u0219i supu\u0219i, \u0219i predau controlul complet al vie\u021bii lor politicienilor \u0219i birocra\u021bilor. Doar o clas\u0103 conduc\u0103toare rupt\u0103 de realitate va crede c\u0103 posed\u0103 cuno\u0219tin\u021bele, \u00een\u021belepciunea \u0219i perspicacitatea necesar\u0103 pentru a controla complet societatea \u00eentr-o manier\u0103 de sus \u00een jos. Cine ar mai putea crede c\u0103 o societate, aflat\u0103 sub vraja iluziilor, compus\u0103 din conduc\u0103tori \u00eenfometa\u021bi de putere, pe de o parte, \u0219i o popula\u021bie regresat\u0103 psihologic, pe de alt\u0103 parte, ar avea o alt\u0103 destina\u021bie dec\u00e2t suferin\u021ba \u00een mas\u0103 \u0219i ruinarea social\u0103?<\/p>\n\n\n\n
Psihozele de mas\u0103 au fost induse de multe ori \u00een decursul istoriei, a\u0219a cum spunea Meerloo:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dEste pur \u0219i simplu o ac\u021biune de reorganizare \u0219i manipulare a sentimentelor colective \u00eentr-un anume mod.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Joost Meerloo, Violul min\u021bii)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Metoda general\u0103 prin care membrii unei elite conduc\u0103toare pot realiza acest scop se nume\u0219te menticid, etimologia acestui cuv\u00e2nt fiind “o ucidere a min\u021bii”<\/em> \u0219i, dup\u0103 cum explic\u0103 \u00een continuare Meerloo:<\/p>\n\n\n\n
\n“Menticidul este o crim\u0103 veche \u00eempotriva min\u021bii \u0219i spiritului uman, dar sistematizat\u0103 din nou. Este un sistem organizat de interven\u021bie psihologic\u0103 \u0219i perversiune judiciar\u0103 prin care o clas\u0103 conduc\u0103toare \u00ee\u0219i poate imprima propriile g\u00e2nduri oportuniste asupra min\u021bilor celor pe care inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103 \u00eei foloseasc\u0103 \u0219i s\u0103 \u00eei distrug\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Joost Meerloo, Violul min\u021bii)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Preg\u0103tirea unei popula\u021bii pentru menticid \u00eencepe cu \u00eens\u0103m\u00e2n\u021barea fricii. Amenin\u021b\u0103rile reale, imaginate sau fabricate pot fi folosite pentru a sem\u0103na frica, dar o tehnic\u0103 deosebit de eficient\u0103 este folosirea valurilor de teroare. Cu aceast\u0103 tehnic\u0103, sem\u0103natul fricii este e\u0219alonat, cu perioade de calm intermitente, iar fiecare dintre aceste perioade de calm este urmat\u0103 de un val \u0219i mai intens de fric\u0103, procesul continu\u00e2nd \u00een bucl\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen timp ce frica preg\u0103te\u0219te o popula\u021bie pentru menticid, utilizarea propagandei pentru a r\u0103sp\u00e2ndi dezinformare \u0219i pentru a promova confuzia cu privire la sursa amenin\u021b\u0103rilor \u0219i natura crizei, ajut\u0103 la descompunerea min\u021bii maselor. Func\u021bionarii guvernamentali \u0219i lacheii lor din mass-media pot folosi rapoarte contradictorii, informa\u021bii lipsite de sens \u0219i chiar minciuni flagrante, deoarece cu c\u00e2t o popula\u021bie e mai confuz\u0103, cu at\u00e2t e mai pu\u021bin capabil\u0103 s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 crizei \u0219i s\u0103-\u0219i diminueze frica, \u00eentr-o manier\u0103 ra\u021bional\u0103 \u0219i adaptiv\u0103. Confuzia, cu alte cuvinte, spore\u0219te susceptibilitatea unei cobor\u00e2ri \u00een iluziile totalitarismului.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dLogica poate fi comb\u0103tut\u0103 cu logic\u0103, \u00een timp ce ilogicul nu poate\u2014 creaz\u0103 confuzie \u00een cei ce g\u00e2ndesc ra\u021bional. Minciunile \u0219i nonsensul repetat monoton au mai mult\u0103 atrac\u021bie emo\u021bional\u0103… dec\u00e2t logica \u0219i ra\u021biunea. \u00cen timp ce oamenii \u00eenc\u0103 caut\u0103 un contra-argument rezonabil pentru prima minciun\u0103, totalitarienii \u00eei pot ataca cu o alta.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Joost Meerloo, Violul min\u021bii)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Niciodat\u0103 \u00een istorie nu au existat mijloace mai eficiente ca acum pentru a manipula o societate \u00een psihoz\u0103. Telefoanele inteligente \u0219i social media, televiziunea \u0219i internetul, la toate ad\u0103ug\u00e2ndu-se algoritmi care cenzureaz\u0103 rapid fluxul de informa\u021bii nedorite, permit celor ahtia\u021bi de putere s\u0103 atace cu u\u0219urin\u021b\u0103 min\u021bile maselor. Mai mult, natura dependent\u0103 a acestor tehnologii \u00eenseamn\u0103 c\u0103 mul\u021bi oameni se supun \u00een mod voluntar propagandei cu o frecven\u021b\u0103 remarcabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dTehnologia modern\u0103 \u00eel \u00eenva\u021b\u0103 pe om s\u0103 ia de bun\u0103 lumea pe care o prive\u0219te; nu are timp s\u0103 se retrag\u0103 \u0219i s\u0103 reflecteze. Tehnologia \u00eel atrage, arunc\u00e2ndu-l \u00een ro\u021bile \u0219i mi\u0219c\u0103rile sale. F\u0103r\u0103 odihn\u0103, f\u0103r\u0103 medita\u021bie, f\u0103r\u0103 reflec\u021bie, f\u0103r\u0103 conversa\u021bie \u2013 sim\u021burile sunt supra\u00eenc\u0103rcate continuu cu stimuli. Omul nu mai \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103-\u0219i pun\u0103 la \u00eendoial\u0103 lumea; ecranul \u00eei ofer\u0103 r\u0103spunsuri-gata f\u0103cute.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Joost Meerloo, Violul min\u021bii)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Dar, exist\u0103 un pas suplimentar pe care cei ce vor s\u0103 conduc\u0103 totalitar \u00eel pot face pentru a cre\u0219te \u0219ansa unei psihoze de mase, iar acest lucru este de a izola victimele \u0219i de a perturba interac\u021biunile sociale normale. C\u00e2nd este singur \u0219i lipsit de interac\u021biuni normale cu prietenii, familia \u0219i colegii, o persoan\u0103 devine mult mai susceptibil\u0103 la iluzii, din mai multe motive: \u00een primul r\u00e2nd, pierde contactul cu for\u021ba corectoare a exemplului pozitiv. C\u0103ci nu toat\u0103 lumea este p\u0103c\u0103lit\u0103 de aceste ma\u0219ina\u021biuni, iar indivizii care v\u0103d prin propagand\u0103 pot ajuta la eliberarea altora din asaltul menticidului. Dac\u0103, totu\u0219i, izolarea este pus\u0103 \u00een aplicare, puterea acestor exemple pozitive se diminueaz\u0103 foarte mult. Dar, un alt motiv pentru care izolarea cre\u0219te eficacitatea menticidului este c\u0103, la fel ca multe alte specii, fiin\u021bele umane, sunt mai u\u0219or condi\u021bionate \u00een noi modele de g\u00e2ndire \u0219i comportament atunci c\u00e2nd sunt izolate.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dPavlov a f\u0103cut o alt\u0103 descoperire semnificativ\u0103: reflexul condi\u021bionat putea fi ob\u021binut, cel mai u\u0219or, \u00eentr-un laborator lini\u0219tit, cu un minim de stimuli deranjan\u021bi. Orice dresor \u0219tie acest lucru din propria sa experien\u021b\u0103; izolarea \u0219i repetarea r\u0103bd\u0103toare de stimuli sunt necesare pentru a \u00eembl\u00e2nzi animalele s\u0103lbatice… Totalitarienii au urmat aceast\u0103 regul\u0103. Ei \u0219tiu c\u0103 \u00ee\u0219i pot condi\u021biona victimele politice cel mai rapid dac\u0103 sunt \u021binute \u00een izolare.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Joost Meerloo, Violul min\u021bii)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Singur\u0103, confuz\u0103 \u0219i lovit\u0103 de valuri de teroare, o popula\u021bie aflat\u0103 sub un atac menticid coboar\u0103 \u00eentr-o stare de vulnerabilitate \u0219i lips\u0103 de speran\u021b\u0103. Fluxul nesf\u00e2r\u0219it de propagand\u0103 transform\u0103 min\u021bile, odat\u0103 capabile de g\u00e2ndire ra\u021bional\u0103, \u00een locuri de joac\u0103 ale for\u021belor ira\u021bionale \u0219i, ca reac\u021bie la haosul din jurul lor, \u0219i din interiorul lor, masele doresc o \u00eentoarcere la o lume mai ordonat\u0103. Totalitarii pot face acum pasul decisiv, pot oferi o cale de ie\u0219ire \u0219i o revenire la ordine \u00eentr-o lume care pare s\u0103 se mi\u0219te rapid \u00een direc\u021bia opus\u0103. Dar toate acestea vin la un pre\u021b: masele trebuie s\u0103 renun\u021be la libertatea lor \u0219i s\u0103 cedeze controlul asupra tuturor aspectelor vie\u021bii elitei conduc\u0103toare. Ei trebuie s\u0103 renun\u021be la capacitatea lor de a fi indivizi independen\u021bi, responsabili pentru propriile lor vie\u021bi, \u0219i s\u0103 devin\u0103 subiec\u021bi supu\u0219i \u0219i ascult\u0103tori. Masele, cu alte cuvinte, trebuie s\u0103 coboare \u00een iluziile psihozei totalitare.<\/p>\n\n\n\n
Dar ordinea unei lumi totalitare este o ordine patologic\u0103. Aplic\u00e2nd o conformitate strict\u0103 \u0219i necesit\u00e2nd o ascultare oarb\u0103 din partea cet\u0103\u021benilor, totalitarismul distruge lumea spontaneit\u0103\u021bii, cea care produce multe dintre bucuriile vie\u021bii, \u0219i creativitatea, cea care ajut\u0103 societatea s\u0103 \u00eenainteze. Controlul total exercitat de aceste forme de a conducere, indiferent sub ce nume apar, fie c\u0103 este condus de oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i medici, politicieni sau birocra\u021bi, fie de un dictator, genereaz\u0103 stagnare, distrugere \u0219i moarte la scar\u0103 larg\u0103. Deci, poate cea mai important\u0103 \u00eentrebare cu care se confrunt\u0103 lumea este cum poate fi prevenit totalitarismul? \u0218i dac\u0103 o societate a fost indus\u0103 \u00een stadiile incipiente ale acestei psihoze \u00een mas\u0103, pot fi inversate efectele?<\/p>\n\n\n\n
De\u0219i nimeni nu poate oferi o prognoza clar\u0103 a unei nebunii colectiv\u0103, exist\u0103 m\u0103suri care pot fi luate pentru a ajuta la ob\u021binerea un leac. Aceast\u0103 sarcin\u0103, totu\u0219i, necesit\u0103 multe abord\u0103ri diferite, de la mul\u021bi oameni diferi\u021bi. C\u0103ci, a\u0219a cum atacul menticid este multiplu, tot a\u0219a trebuie s\u0103 fie \u0219i contraatacul. Potrivit lui Carl Jung, pentru aceia dintre noi care doresc s\u0103 ajute la \u00eens\u0103n\u0103to\u0219irea unei lumi nebune, primul pas este s\u0103 aducem ordine \u00een min\u021bile noastre \u0219i s\u0103 tr\u0103im \u00eentr-un mod care s\u0103 ofere inspira\u021bie \u0219i altora spre a o urma.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dNu degeaba, \u00een vremurile noastre, oamenii strig\u0103 dup\u0103 personalitatea m\u00e2ntuitorului, c\u0103ci cel ce se poate emancipa din ghearele psihozelor colective \u0219i \u00ee\u0219i poate salva m\u0103car sufletul s\u0103u, func\u021bioneaz\u0103 ca un far de speran\u021b\u0103 pentru ceilal\u021bi, proclam\u00e2nd c\u0103, \u00een sf\u00e2r\u0219it, exist\u0103 un om ce a reu\u0219it s\u0103 se elibereze din identificarea fatal\u0103 cu psihicul de grup.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(C.G.Jung, Civiliza\u021bia \u00een tranzi\u021bie)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Dar, presupun\u00e2nd c\u0103 un individ tr\u0103ie\u0219te \u00eentr-o manier\u0103 liber\u0103 de sr\u00e2nsoarea psihozelor, mai are de urmat c\u00e2\u021biva pa\u0219i: \u00een primul r\u00e2nd, informa\u021biile care contra-atac\u0103 propaganda trebuie diseminat\u0103 c\u00e2t mai mult posibil, deoarece adev\u0103rul este mult mai puternic dec\u00e2t fic\u021biunea \u0219i falsul \u00eempins \u00een fa\u021b\u0103 de cei cu mentalitate totalitar\u0103, iar succesul acestora depinde de abilitatea de a cenzura libera circula\u021bie a informa\u021biilor. O alt\u0103 tactic\u0103 este folosirea umorului \u0219i ridiculizarea totalitarienilor spre deligitimizarea lor.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dTrebuie s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m s\u0103 trat\u0103m demagogii \u0219i dictatorii aspiran\u021bi din jurul nostru cu arma ridiculiz\u0103rii. Demagogul este aproape incapabil de a accepta umorul de orice fel, \u0219i astfel, dac\u0103 este tratat cu umor, el va \u00eencepe s\u0103 se destrame.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Joost Meerloo, Violul min\u021bii)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
O tactic\u0103 recomandat\u0103 de Vaclav Havel este cea de a costrui ceva ce el a numit \u201dstructuri paralele\u201d<\/em>. O structur\u0103 paralel\u0103 este orice form\u0103 de organiza\u021bie, afacere, institu\u021bie, tehnologie sau activitate creativ\u0103 ce exist\u0103 fizic \u00een societatea totalitar\u0103, dar este, moralmente, \u00een afara ei. C\u00e2nd destule structuri paralele sunt create, o \u201dcultur\u0103 secundar\u0103\u201d<\/em> sau o \u201dsocietate paralel\u0103\u201d<\/em> se formeaz\u0103 spontan \u0219i func\u021bioneaz\u0103 ca o enclav\u0103 de libertate \u0219i s\u0103n\u0103tate mintal\u0103 din interiorul lumii totalitare.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201d…ce altceva sunt structurile paralele dac\u0103 nu locuri \u00een care poate fi tr\u0103it\u0103 o via\u021b\u0103 diferit\u0103, o via\u021b\u0103 aflat\u0103 \u00een armonie cu propriile dorin\u021be, locuri ce se structureaz\u0103 \u00een armonie cu acele dorin\u021be? Ce altceva sunt acele \u00eencerc\u0103ri ini\u021biale de auto-organizare social\u0103 dec\u00e2t eforturile unei anumite p\u0103r\u021bi ale societ\u0103\u021bii de a se elibera de aspectele atotcuprinz\u0103toare ale totalitarismului \u0219i, astfel, de a-\u0219i reduce radical implicarea \u00een sistemul totalitar?\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Vaclav Havel, Puterea neputin\u021bei)<\/cite><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Foto: Dante et Virgile, William Bouguereau, 1850 \u201dTo\u021bi vecinii no\u0219tri sunt cuprin\u0219i de o fric\u0103 necontrolat\u0103 \u0219i incontrolabil\u0103… \u00cen azilele de lunatici este bine cunoscut faptul c\u0103 pacien\u021bii ce sufer\u0103 din fric\u0103 sunt mult mai periculo\u0219i dec\u00e2t cei motiva\u021bi de furie sau ur\u0103.\u201d (C.G.Jung, Psihologie \u0219i religie) \u00cen viziunea lui Jung, cel mai mare pericol […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":536,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[19],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/190"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=190"}],"version-history":[{"count":9,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/190\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":785,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/190\/revisions\/785"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/536"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=190"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=190"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=190"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}