Foto: Madonna col bambino 12 bacio, Quinten Matsijs<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dOmul nu poate descoperi noi oceane dac\u0103 nu are curajul de a se dep\u0103rta de mal.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Andre Gide)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Marie-Louis von Franz, psiholog elve\u021bian, a remarcat un trend \u00eengrijor\u0103tor la mijlocul seculului al XX-lea, \u0219i anume ca tot mai mul\u021bi b\u0103rba\u021bi, dar \u0219i femei, ajun\u0219i adul\u021bi erau bloca\u021bi \u00een procesul de maturizare la v\u00e2rste mult mai mici. Aveau corpuri adulte, dar dezvoltarea mentala era r\u0103mas\u0103 \u00een urm\u0103. V\u0103z\u00e2nd aceast\u0103 problem\u0103, von Franz a \u021binut in anii 1959 o serie de prelegeri pe tema \u201dPuer Aeternus\u201d-ului, varianta latin\u0103 pentru \u201dcopilul etern\u201d. La origini, acest termen era folosit \u00een mitologie pentru a desemna un copil-zeu ce r\u0103m\u00e2nea mereu t\u00e2n\u0103r, dar Carl Jung (profesorul doamnei von Franz) l-a adoptat \u00een scopuri psihologice pentru a desemna un individ care, asemenea lui Peter Pan, e\u0219ueaz\u0103 \u00een a se maturiza. \u00cen una din aceste prelegeri, ea descrie puer aeternus-ul ca un individ ce:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dr\u0103m\u00e2ne prea mult \u00een psihologia adolescentin\u0103; astfel, toate acele caracteristici normale pentru un t\u00e2n\u0103r de 17 sau 18 ani sunt continuate mult t\u00e2rziu \u00een viat\u0103, cuplate de cele mai multe ori cu o dependen\u021b\u0103 crescut\u0103 fa\u021b\u0103 de mam\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Problema cu Puer Aeternus, Marie-Luis von Franz)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Von Franz a pronosticat c\u0103 \u00een deceniile urm\u0103toare, problema puer aeternus-ului se va r\u0103sp\u00e2ndi pe glob, afect\u00e2nd tot mai mul\u021bi indivizi. Acest pronostic s-a dovedit a fi corect, cel pu\u021bin pentru popula\u021biile vestice. Mul\u021bi tineri nu reu\u0219esc s\u0103-\u0219i gestioneze vie\u021bile academice, sociale, spirituale, financiare sau sexuale cu succes. Ace\u0219tia tr\u0103iesc \u00een casa p\u0103rinteasc\u0103 la v\u00e2rste de 20 sau 30 de ani, uneori chiar mai mult, prefer\u00e2nd confortul oferit de p\u0103rin\u021bi \u00een detrimentul test\u0103rii de noi ape spre independen\u021b\u0103. \u00cen loc s\u0103 trag\u0103 spre a deveni cineva, mul\u021bi prefer\u0103 imersiunea \u00een confortul \u0219i familiaritatea lumilor virtuale ale internetului, a pornografiei \u0219i a jocurilor video. C\u0103l\u0103toresc pasivi prin via\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 o direc\u021bie sau un sens, c\u0103ut\u00e2nd satisfacerea pl\u0103cerilor imediate pentru a mai u\u0219ura din suferin\u021ba psihic\u0103. Baz\u00e2ndu-ne doar pe aceast\u0103 premis\u0103, nu ar fi deplasat s\u0103 spunem c\u0103 problema puer aeternus-ului este principala nevroz\u0103 a lumii moderne.<\/p>\n\n\n\n
\u00cenainte de a examina psihologia puer aeternus-ului, trebuie s\u0103 vedem care sunt condi\u021biile care dau na\u0219tere acestei probleme sociale \u0219i s\u0103 analiz\u0103m cum complexele materne puternice blocheaz\u0103 maturizarea multora \u2013 a\u0219a cum nota von Franz:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dUn b\u0103rbat ce are un complex matern va trebui mereu s\u0103 se lupte cu tendin\u021bele lui de a deveni un puer aeternus.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Problema cu Puer Aeternus, Marie-Luis von Franz)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
\u00cen decursul evolu\u021biei noastre istorice, mama \u0219i tat\u0103l \u0219i-au asumat roluri parentale diferite. Mamele au interac\u021bionat dintotdeauna mai mult cu copiii lor dec\u00e2t ta\u021bii. Oferind mai mult contact fizic, av\u00e2nd rolul de a asigura nutri\u021bia \u0219i confortul copilului, mamele sunt mai empatice \u0219i sensibile la durerile fizice sau psihice ale acestuia. Aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 extrem de intim\u0103 \u0219i apropiat\u0103 cu figura matern\u0103, creaz\u0103 \u00een copil o leg\u0103tur\u0103 psihologic\u0103 foarte puternic\u0103 \u0219i \u00eenc\u0103rcat\u0103 emo\u021bional, leg\u0103tur\u0103 pe care psihologii o numesc \u201dcomplex matern\u201d:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dExperien\u021ba copilului cu mama este internalizat\u0103 ca un complex; o regiune de energie emo\u021bional\u0103 ce nu este sub controlul ego-ului.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(La umbra lui Saturn, James Hollis)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Ta\u021bii nu creaz\u0103 acela\u0219i tip de leg\u0103tura de dependen\u021b\u0103 cu copilul. Rolul lor a fost, tradi\u021bional, acela de a asigura copilului \u00een dezvoltare resursele, protec\u021bia \u0219i, la fel de important, mentoratul necesar. Mai specific, rolul tat\u0103lui a fost acela de a ajuta copilul s\u0103 se elibereze de dependen\u021ba de mam\u0103 \u0219i de a \u00eel ajute s\u0103 ias\u0103 \u00een lume ca un adult func\u021bional \u0219i independent.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen majoritatea culturilor, pe parcursul istoriei, trecerea indivizilor din adolescen\u021b\u0103 \u00een via\u021ba adult\u0103 se f\u0103cea prin intermediul ritualurilor de ini\u021biere. Scopul primar al tuturor acestor ritualuri era s\u0103 separe t\u00e2n\u0103rul de mama lui, mai \u00eent\u00e2i fizic, \u0219i apoi psihic. Aceste ritualuri de ini\u021biere erau realizate imediat dup\u0103 atingerea pubert\u0103\u021bii, iar ceremoniile erau \u021binute, \u00een mod obligatoriu, de b\u0103rba\u021bii b\u0103tr\u00e2ni ai tribului \u2013 \u201dta\u021bii culturali\u201d. Femeilor, \u00een general, le era interzis s\u0103 priveasc\u0103 sau s\u0103 participe la aceste ritualuri.<\/p>\n\n\n\n
Un ritual de ini\u021biere tipic ne este descris de Mircea Eliade \u00een cartea \u201dNa\u0219teri mistice\u201d astfel: \u00een mijlocul nop\u021bii, \u201dta\u021bii culturali\u201d ai tribului, \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een zei sau demoni, r\u0103peau t\u00e2n\u0103rul din patul \u00een care dormea. Asta era ultima oar\u0103 c\u00e2nd t\u00e2n\u0103rul \u00ee\u0219i va fi vazut mama pentru, uneori, luni de zile. T\u00e2n\u0103rul era dus \u00eentr-o pe\u0219ter\u0103 ad\u00e2nc\u0103, \u00eengropat de viu, sau aruncat \u00eentr-o alt\u0103 form\u0103 literal\u0103 sau simbolic\u0103 de \u00eentuneric. Aceast\u0103 etap\u0103 reprezenta moartea simbolic\u0103 a copilului sau a copil\u0103riei din t\u00e2n\u0103r: pierderea paradisului \u0219i a bucuriilor iresponsabilit\u0103\u021bii. Trebuia s\u0103 transmit\u0103 t\u00e2n\u0103rului mesajul: \u201dNu te mai po\u021bi \u00eentoarce acas\u0103 vreodat\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 aceast\u0103 moarte simbolic\u0103 a copil\u0103riei, \u00eencepea ceremonia rena\u0219terii, marc\u00e2nd trecerea t\u00e2n\u0103rului, prin adoptarea un mod mai matur de a fi, spre via\u021ba adult\u0103. \u00cen\u021belep\u021bii tribului \u00eel \u00eenv\u0103\u021bau tot ce trebuia s\u0103 \u0219tie, dup\u0103 care t\u00e2n\u0103rul era alungat \u00een s\u0103lb\u0103ticie, unde st\u0103tea luni de zile, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103. La re\u00eentoarcerea cu succes a acestuia \u00een trib, el era primit ca un membru adult al comunit\u0103\u021bii. Lumea se a\u0219tepta ca t\u00e2n\u0103rul, din acest punct, s\u0103-\u0219i fi dep\u0103\u0219it complexul matern; imaturitatea \u0219i dependen\u021ba nu mai erau acceptate.<\/p>\n\n\n\n
Observ\u00e2nd intensitatea \u0219i natura, uneori, violent\u0103 a acestor ritualuri de ini\u021biere, pare c\u0103 str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri au \u00een\u021beles ca separarea t\u00e2n\u0103rului b\u0103iat de mama lui era o sarcin\u0103 monumental\u0103, ce necesita luarea unor m\u0103suri deliberate. Ast\u0103zi, \u00een Vest, nu avem un echivalent pentru astfel de rituri.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dS-a spus, de multe ori, c\u0103 una din caracteristicile lumii moderne este dispari\u021bia oric\u0103ror ritualuri semnificative de in\u021biere.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Na\u0219teri mistice, Mircea Eliade)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
\u00cen lipsa \u201dta\u021bilor culturali\u201d \u0219i a ritualurilor de in\u021biere, tinerii de ast\u0103zi trebuie s\u0103-\u0219i \u00eendrepte aten\u021bia spre ta\u021bii personali pentru ini\u021bierea \u00een via\u021ba adult\u0103. Dar, din nefericire, nu to\u021bi ta\u021bii pot oferi copiilor un asemenea mentorat deoarece, pentru a face asta, tat\u0103l trebuie s\u0103 fie puternic \u0219i independent \u0219i, de asemenea, s\u0103 fie prezent emo\u021bional \u00een via\u021ba copilului. Trebuie s\u0103 fie capabil s\u0103 arate copilului, de exemplu, c\u0103 exist\u0103 lucruri ce merit\u0103 s\u0103 fie c\u0103utate \u0219i pentru care merit\u0103 s\u0103 te chinuie\u0219ti \u00een aceast\u0103 lume; ca s\u0103 \u00eencurajeze cu succes un t\u00e2n\u0103r s\u0103 lase confortul copil\u0103riei, el trebuie s\u0103 fie convins ca exist\u0103 ceva pentru care acest confort merit\u0103 l\u0103sat.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dFiul trebuie s\u0103-\u0219i vad\u0103 tat\u0103l \u00een lume. El trebuie sa \u00eei arate cum s\u0103 fie \u00een lume, cum s\u0103 lucreze, cum s\u0103 reac\u021bioneze \u00een fa\u021ba problemelor… Fiul are nevoie de activarea masculinit\u0103\u021bii at\u00e2t prin copierea modelului, c\u00e2t \u0219i prin implicarea direct\u0103 a tat\u0103lui \u00een aceast\u0103 activare.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(La umbra lui Saturn, James Hollis)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
\u00cen cartea \u201dDescoperindu-ne ta\u021bii\u201d, Sam Osheron citeaz\u0103 un studiu extensiv ce concluzioneaz\u0103 c\u0103 numai 17% din b\u0103rba\u021bii americani raporteaz\u0103 c\u0103 ar fi avut o rela\u021bie pozitiv\u0103 cu ta\u021bii lor \u00een tinere\u021be. \u00cen cele mai multe cazuri, ta\u021bii au fost fie fizic, fie emo\u021bional, absen\u021bi. Reflect\u00e2nd aceast\u0103 statistic\u0103, James Hollis scrie:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dDac\u0103 aceast\u0103 statistic\u0103 incredibil\u0103 este apropiat\u0103 de adev\u0103r, ceva mult mai devastator \u0219i tragic a afectat una din balan\u021bele critice ale naturii.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(La umbra lui Saturn, James Hollis)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Tr\u0103im \u00een epoca tat\u0103lui absent, \u0219i mul\u021bi sufer\u0103 ca rezultat al acestui fapt. Este a\u0219teptat de la tineri s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 confortul casei p\u0103rinte\u0219ti, s\u0103-\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 complexul matern \u0219i s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 o via\u021b\u0103 de care s\u0103 fie m\u00e2ndri f\u0103r\u0103 suportul psihic oferit de tat\u0103. Este de mirare, atunci, c\u0103 problema \u201dpuer aeternus\u201d-ului este at\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een vremurile noastre?<\/p>\n\n\n\n
Dar efectele absen\u021bei tat\u0103lui sunt agravate de impactul pe care aceast\u0103 situa\u021bie o are asupra mamei. Se creaz\u0103, astfel, o situa\u021bie \u00een care mama tinde s\u0103 devin\u0103 mai autoritar\u0103 \u00een cre\u0219terea copilului pentru a compensa lipsa de figurii paterne dar, \u00een lipsa afec\u021biunii \u0219i sprijunului tat\u0103lui, ea caut\u0103 s\u0103-\u0219i satisfac\u0103 nevoile emo\u021bionale din rela\u021bia cu copilul. Aceast\u0103 situa\u021bie creaz\u0103 condi\u021biile perfecte pentru ca mama s\u0103 devin\u0103, folosind termenul Jungian, \u201dmama devoratoare\u201d. Ea \u00ee\u0219i supra-protejeaz\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i \u201dsufoc\u0103\u201d copilul implic\u00e2ndu-se \u00een fiecare aspect al vie\u021bii lui. De multe ori, o asemenea mama, de\u0219i bine inten\u021bionat\u0103, \u00een mod incon\u0219tient \u00ee\u0219i manipuleaz\u0103 copilul spre a r\u0103m\u00e2ne dependent de ea chiar \u0219i \u00een via\u021ba adult\u0103. \u0218i, cel mai adesea, copilul se conformeaz\u0103 cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dIat\u0103 conspira\u021bia secret\u0103 dintre mam\u0103 \u0219i fiu, \u0219i cum se ajut\u0103 reciproc \u00een a tr\u0103da via\u021ba.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Aion, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Copilul crescut \u00een acest mod, ce nu a avut oportunitatea de a se aventura de unul singur, de a se apara singur, de a e\u0219ua \u0219i de a-\u0219i repara gre\u0219elile singur, de a lua decizii singur, va deveni un adult incapabil s\u0103 reziste sau s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 greut\u0103\u021bile inevitabile ale vie\u021bii. Dorin\u021ba natural\u0103 de a se adapta realit\u0103\u021bii \u0219i de a se individua, procese ce vin la pachet cu fric\u0103, durere \u0219i conflict, va fi \u00eenlocuit\u0103 cu nevoia de a r\u0103m\u00e2ne legat de mam\u0103, fie ea mam\u0103 personal\u0103 sau mam\u0103 simbolic\u0103. Dac\u0103 nu r\u0103m\u00e2ne dependent de mama biologic\u0103, va c\u0103uta cu disperare s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u00een alte femei un \u00eenlocuitor pentru ea, sau se va l\u0103sa prad\u0103 confortului oferit de adic\u021bii. Cu alte cuvinte, c\u00e2nd copilul trece \u00een via\u021ba adult\u0103 cu un complex matern puternic, el nu va \u00eencerca s\u0103-\u0219i dezvolte independen\u021ba \u0219i s\u0103-\u0219i l\u0103rgeasc\u0103 con\u0219tiin\u021ba, ci va fi posedat de:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dspiritul regresiei, ce ne amenin\u021b\u0103 cu captivitatea matern\u0103 \u0219i cu dizolvarea \u0219i extinc\u021bia \u00een incon\u0219tient.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Simboluri ale transform\u0103rii, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Se va afla \u00een serviciul somnului, \u0219i nu \u00een lupta vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201del sper\u0103 s\u0103 fie prins, absorbit, \u00eenglobat \u0219i devorat. El caut\u0103, astfel, protec\u021bia, hrana \u0219i cercul magic al mamei, condi\u021bia copilului eliberat de orice grij\u0103… Nu-i de mirare ca lumea real\u0103 dispare \u00een zare!\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Aion, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Nu putem examina solu\u021biile pentru aceast\u0103 problem\u0103 p\u00e2n\u0103 nu abord\u0103m tema masculinit\u0103\u021bii, trebuind s\u0103 izolam tr\u0103s\u0103turile, virtu\u021bile \u0219i atitudinile esen\u021biale dep\u0103\u0219irii copil\u0103riei.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201d\u00cen prezenta criza a masculinit\u0103\u021bii nu avem nevoie, a\u0219a cum sugereaz\u0103 unele feministe, de mai pu\u021bin\u0103 putere masculin\u0103. Avem nevoie de mai mult\u0103. Dar avem nevoie de mai mult\u0103 masculinitate matur\u0103. Avem nevoie de mai mult\u0103 psihologie b\u0103rb\u0103teasc\u0103. Trecuie s\u0103 ne calm\u0103m \u00een ceea ce prive\u0219te puterea masculin\u0103, \u0219i s\u0103 nu manifest\u0103m comportamente dominatoare spre a o elimina.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Rege, R\u0103zboinic, Magician, Iubit, Robert Moore & Douglas Gillette)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Pentru \u00eenceput, trebuie s\u0103 facem o distinc\u021bie \u00eentre b\u0103rbat \u0219i b\u0103rb\u0103\u021bie. Aproape toate culturile de pe mapamond consider\u0103 c\u0103 b\u0103rbatul este un b\u0103rbat biologic prin virtutea faptului de a se fi nascut cu organe reproductive masculine. B\u0103rb\u0103\u021bia, \u00een schimb, nu poate fi definit\u0103 prin caracteristici fizice, ci trebuie ob\u021binut\u0103. Tribul aborigen Fox din Iowa numesc atingerea b\u0103rb\u0103\u021biei ca \u201dMarele Imposibil\u201d, pe care doar cei pu\u021bini \u0219i foarte buni o pot ob\u021bine.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dNimeni nu s-a n\u0103scut b\u0103rbat; b\u0103rb\u0103\u021bia o ob\u021bineai doar dac\u0103 erai destul de bun, destul de curajos.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Norman Mailer)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
\n\u201d…exist\u0103 o idee recurent\u0103 cum c\u0103 b\u0103rb\u0103\u021bia adev\u0103rat\u0103 este diferit\u0103 de masculinitatea anatomic\u0103, cum c\u0103 ea nu este o codi\u021bie natural\u0103 ce apare spontan prin maturare biologic\u0103, ci c\u0103 ar fi o stare fragil\u0103 \u0219i artificial\u0103 pe care b\u0103iatul trebuie s\u0103 o ob\u021bin\u0103 \u00een pofida \u0219anselor infime de a putea realiza asta. Aceast\u0103 idee a problematicii b\u0103rb\u0103\u021biei este g\u0103sit\u0103 at\u00e2t \u00een grupurile simple de v\u00e2n\u0103tori \u0219i pescari, c\u00e2t \u0219i printre \u021b\u0103rani \u0219i or\u0103\u0219eni sofistica\u021bi; ea apare pe toate continentele \u0219i \u00een toate mediile.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(B\u0103rb\u0103\u021bia \u00een devenire, David Gilmore)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Pentru a \u00een\u021belege de ce este, aproape, universal acceptat ca b\u0103rba\u021bii sunt f\u0103cu\u021bi, \u0219i nu n\u0103scu\u021bi, trebuie s\u0103 investig\u0103m ceea ce este considerat, \u00een toate culturile, ca fiind cel mai mare pericol pentru b\u0103rb\u0103\u021bie: regresia psihologic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen contrast cu alte animale ce pornesc \u00een lume cu un dram de autonomie, primul an din via\u021ba omului este petrecut \u00een dependen\u021ba total\u0103 de mam\u0103. Exact cum f\u0103tul este con\u021binut fizic \u00een mam\u0103 anterior na\u0219terii, la fel este con\u021binut psihologic \u201d\u00een\u201d mam\u0103 \u00een primul an de via\u021b\u0103. Din perspectiva bebelu\u0219ului, mama apare simbolic ca Marea Mam\u0103 \u2013 ea este universul copilului \u0219i sursa lui de iubire, siguran\u021b\u0103, c\u0103ldur\u0103, protec\u021bie \u0219i hran\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 primul an de via\u021b\u0103, copilul intr\u0103 \u00een stadiul, numit de Margaret Mahler, \u201dindividuare \u2013 separare\u201d. El \u00eencepe s\u0103 fie realizeze ca este o entitate separat\u0103 de mam\u0103 \u0219i, \u00eenpreun\u0103 cu mobilitatea lui crescut\u0103, este a\u0219teptat s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103-\u0219i dezvolte autonomia \u0219i identitatea proprie. De\u0219i \u0219i b\u0103ie\u021bii \u0219i fetele trec prin greut\u0103\u021bile asociate acestei dezvolt\u0103ri, acest stadiu se dovede\u0219te a fi, \u00een special, dificil pentru b\u0103ie\u021bi. \u00cen timp ce, pentru fat\u0103, contopirea anterioar\u0103 cu mama \u00eei este utli\u0103 \u00een dezvoltarea propriei identit\u0103\u021bi feminine, b\u0103iatul trebuie s\u0103 renun\u021be complet la identificarea cu mama \u0219i femininul pentru a-\u0219i putea dezvolta identitatea masculin\u0103 \u0219i a intra \u00een lumea b\u0103rba\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dProblema specific\u0103 de care se lovesc b\u0103ie\u021bii \u00een acest punct este dep\u0103\u0219irea senza\u021biei de unitate cu mama necesar\u0103 ob\u021binerii unei identit\u0103\u021bi independente definit\u0103 de cultur\u0103 ca masculin\u0103… Fata nu tr\u0103ie\u0219te aceast\u0103 experin\u021b\u0103 la fel de acut, conform acestei teorii, deoarece feminitatea ei este \u00eent\u0103rit\u0103 de originara ei contopire simbolic\u0103 cu mama, ea folosind aceast\u0103 identificare \u00een construc\u021bia identit\u0103\u021bii de sine ce culmineaz\u0103 \u00een maternitate. \u00cen majoritatea societ\u0103\u021bilor, sentimentul de sine ca fiind independent, al b\u0103iatului mic, trebuie s\u0103 includ\u0103 un sentiment de a fi diferit de mama lui, de a fi separat de ea at\u00e2t \u00een identitatea egoului c\u00eet \u0219i \u00een rol social. Astfel, pentru b\u0103iat, munca de separare \u0219i individuare poart\u0103 o povar\u0103 \u0219i un pericol suplimentar.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(B\u0103rb\u0103\u021bia \u00een devenire, David Gilmore)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Dup\u0103 cum am v\u0103zut, \u00een decursul istoriei, b\u0103ie\u021bii erau asista\u021bi \u00een procesul de individuare \u2013 separare prin ritualurile de ini\u021biere, iar \u00een urma testelor \u0219i \u00eencerc\u0103rilor la care era supus de c\u0103tre b\u0103tr\u00e2nii \u00een\u021belep\u021bi ai tribului copilul \u201dmoare\u201d \u0219i \u201drena\u0219te\u201d ca b\u0103rbat.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dFeminitatea se dezvolt\u0103 \u00een mod natural, pe c\u00e2nd masculinitatea trebuie ob\u021binut\u0103; \u0219i aici este punctul \u00een care apare cultul masculinit\u0103\u021bii ritualice.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Ritualuri ale b\u0103rb\u0103\u021biei, Gilbert Herdt)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Dar \u00een vestul modern, modele masculine adecvate, capabile s\u0103 ini\u021bieze b\u0103iatul \u00een b\u0103rb\u0103\u021bie, sunt pu\u021bine. Mul\u021bi b\u0103rba\u021bi intr\u0103 \u00een via\u021ba adult\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fi p\u0103r\u0103sit p\u00e2ntecul psihologic al mamei. Ace\u0219ti b\u0103rba\u021bi sunt consuma\u021bi de letargie, de dorin\u021ba de a evada din realitate \u0219i de a fugi din fa\u021ba pericolului \u0219i a se refugia l\u00e2ng\u0103 mam\u0103 ca efect al lipsei de educa\u021bie \u00een cum s\u0103 accepte greut\u0103\u021bile, cum s\u0103 se bazeze pe el \u0219i s\u0103 se fie diligent \u00een ceea ce \u00ee\u0219i propune s\u0103 fac\u0103. Ei \u00eencearc\u0103, conform scrierile lui Thomas Gregor despre tribul Mehinaku din Brazilia:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201d…s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o cale \u00eenapoi \u00een fuziunea cu mama \u0219i placerile infantilit\u0103\u021bii.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(The Mehinaku: The Drama of Daily Life in a Brazilian Indian Village, Thomas Gregor)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Prin cedarea \u00een fa\u021ba spiritului regresiei, adopt\u0103m stiluri de via\u021b\u0103 \u00een antitez\u0103 cu b\u0103rb\u0103\u021bia. Un exemplu de astfel de stil de via\u021b\u0103, de care Jung ne-a avertizat permanent, este cel pe care l-a numit, \u00een termeni mitologici, mariajul incestuos cu mama, \u00een care b\u0103rbatul r\u0103m\u00e2ne \u00een p\u00e2ntecul psihologic al mamei p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dDac\u0103 situa\u021bia este dramatizat\u0103, apare \u00een fa\u021ba ta, pe scena psihologic\u0103, un b\u0103rbat ce tr\u0103ie\u0219te regresiv, ce \u00ee\u0219i caut\u0103 copil\u0103ria \u0219i mama, ce fuge de lumea cea rece \u0219i rea ce nu \u00eel \u00een\u021belege. Deseori, al\u0103turi de el, apare o mam\u0103 ce nu prezint\u0103 nici cea mai mic\u0103 \u00eengrijorare legat\u0103 de faptul c\u0103 b\u0103iatul ei ar trebui s\u0103 devin\u0103 un b\u0103rbat, dar care, depun\u00e2nd eforturi neobosite \u0219i auto-distructive, face tot posibilul \u00een a-l \u00eempiedica s\u0103 se maturizeze \u0219i s\u0103 se \u00eensoare.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Aion, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Al\u021bii, consuma\u021bi de spiritul regresiei, se elibereaz\u0103 de p\u00e2ntecul psihologic matern doar ca s\u0103 adopte un stil de via\u021b\u0103 ca al lui Peer Gynt, numit de Rollo May \u201dmitul masculin al secolului 20\u201d.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dPeer Gynt este mitul ce reprezint\u0103 b\u0103rbatul caracterizat de dou\u0103 dorin\u021be…Una din dorin\u021be este s\u0103 fie admirat de femei, iar cealalt\u0103 este dorin\u021ba de a fi \u00eengrijit de acelea\u0219i femei. Prima dorin\u021b\u0103 duce la afi\u0219area unor comportamente de tip machismo: l\u0103ud\u0103ros, f\u0103los \u0219i grandios. Dar toat\u0103 aceast\u0103 putere aparent\u0103 afi\u0219at\u0103 este \u00een slujba dorin\u021bei de a fi pe plac femeii, \u201dRegina\u201d simbolic\u0103, pentru ca a doua dorin\u021b\u0103 s\u0103 fie satisf\u0103cut\u0103… aceste dou\u0103 dorin\u021be sunt contradictorii. Femeia este cea care \u00eel judec\u0103 \u0219i are ultimul cuv\u00e2nt \u0219i care, astfel, \u00eel domin\u0103. Indiferent de c\u00e2t de mult se f\u0103le\u0219te cu m\u0103iestria lui \u00een rela\u021bia cu femeile, el este \u00een realitate un sclav ce serve\u0219te Regina. Stima lui de sine \u0219i imaginea de sine depind de z\u00e2mbetul ei, de aprobarea ei.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Nevoia de mit, Rollo May)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Spiritul regresiei poate duce, de asemenea, la adoptarea unor stiluri de via\u021b\u0103 nocive necentrate pe dependen\u021ba psihologic\u0103 de femeie. \u00cen cartea \u201dFrica de feminin\u201d, Erich Neumann sugereaz\u0103 c\u0103 lehamitea de lume, nevrotismul, sau capitularea \u00een fa\u021ba banalului \u00een \u00eencercarea de a evita lupta, sunt semne ca spiritul regresiei este activ \u00een minte.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dRegresia de acest tip… d\u0103 na\u0219tere nu doar anxiet\u0103\u021bilor nevrotice tipice \u0219i fobiilor, ci de asemenea, \u0219i \u00een special, adic\u021biilor \u0219i, dac\u0103 ego-ul este distrus extensiv, psihozelor.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Frica de feminin, Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Pentru a ne elibera de spiritul regresiei \u0219i pentru a \u00eenainta spre b\u0103rb\u0103\u021bie, trebuie sa cultivam o atitudine eroic\u0103. Aceast\u0103 atitudine a fost descris\u0103 \u00een nenum\u0103rate mituri. Un astfel de mit este povestea germanic\u0103 a lui Tannhauser \u0219i Venus. \u00cen acest mit, cavalerul Tannhauser este abordat de frumoasa zei\u021b\u0103 Venus, care \u00eel roag\u0103 s\u0103 o \u00eenso\u021beasc\u0103 \u00een muntele Venusberg unde, promite ea, \u00eei va fi \u00eendeplinit\u0103 orice dorin\u021b\u0103 de c\u0103tre ea sau ajutoarele ei, Naidele \u0219i Sirenele. Tanmhauser accept\u0103 oferta \u0219i st\u0103 \u00een aceast\u0103 lume feminin\u0103 paradisiac\u0103 timp de un an, dar \u00eencepe s\u0103 oboseasc\u0103 \u0219i devine cople\u0219it de un intens conflict moral. S\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Venusberg unde toate dorin\u021bele \u00eei sunt \u00eendeplinite? Sau s\u0103 renun\u021be la via\u021ba pasiv\u0103 \u0219i dependent\u0103 \u0219i s\u0103 se \u00eenhame, din nou, la greut\u0103\u021bile vie\u021bii? Dupa deliber\u0103ri agonizante, Tannhauser decide s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Venusberg-ul.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dTrebuie s\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u00een lumea oamenilor. Sunt preg\u0103tit de lupt\u0103, chiar \u0219i pentru moarte sau nimicie.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Tannhauser)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Coment\u00e2nd pe marginea acestui mit, David Gilmore scrie:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dCavalerul a st\u0103p\u00e2nit cea mai primitiv\u0103 dintre cerin\u021bele principiului placerii \u2013 tenta\u021bia de a te scufunda \u00een bra\u021bele unei femei omnipotente, de a te \u00eenchide \u00eentr-un cocon pueril al pl\u0103cerii \u0219i siguran\u021bei.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(B\u0103rb\u0103\u021bia \u00een devenire, David Gilmore)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Ideea c\u0103 masculinitatea este toxic\u0103 nu este doar gre\u0219it\u0103, ci \u0219i periculoas\u0103. B\u0103rb\u0103\u021bia nu este un instrument de opresiune, ci un construct cultural cu scopul de a promova transformarea psihologic\u0103 a b\u0103ie\u021bilor \u00een b\u0103rba\u021bi capabili s\u0103 asigure prosperitatea \u0219i siguran\u021ba societ\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dEste a\u0219teptat de la b\u0103rba\u021bii \u201dadev\u0103ra\u021bi\u201d s\u0103 \u00eembl\u00e2nzeasc\u0103 natura \u0219i s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 leg\u0103turile de baz\u0103 ale societ\u0103\u021bii; adic\u0103 s\u0103 reinventeze \u0219i s\u0103 perpetueze ordinea social\u0103 la comand\u0103, s\u0103 creeze ceva de valoare din nimic. B\u0103rb\u0103\u021bia este capacitatea de procreere masculin\u0103; calitatea ei eroic\u0103 rezid\u0103 \u00een auto-guvernare \u0219i disciplin\u0103, \u00een auto-suficien\u021b\u0103 absolut\u0103.<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(B\u0103rb\u0103\u021bia \u00een devenire, David Gilmore)<\/cite><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Foto: Madonna col bambino 12 bacio, Quinten Matsijs \u201dOmul nu poate descoperi noi oceane dac\u0103 nu are curajul de a se dep\u0103rta de mal.\u201d (Andre Gide) Marie-Louis von Franz, psiholog elve\u021bian, a remarcat un trend \u00eengrijor\u0103tor la mijlocul seculului al XX-lea, \u0219i anume ca tot mai mul\u021bi b\u0103rba\u021bi, dar \u0219i femei, ajun\u0219i adul\u021bi erau bloca\u021bi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":541,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"on","_et_pb_old_content":"\n
\u201dOmul nu poate descoperi noi oceane dac\u0103 nu are curajul de a se dep\u0103rta de mal.\u201d<\/em><\/p>
<\/p>(Andre Gide)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Marie-Louis von Franz, psiholog elve\u021bian, a remarcat un trend \u00eengrijor\u0103tor la mijlocul seculului al XX-lea, \u0219i anume ca tot mai mul\u021bi b\u0103rba\u021bi, dar \u0219i femei, ajun\u0219i adul\u021bi erau bloca\u021bi \u00een procesul de maturizare la v\u00e2rste mult mai mici. Aveau corpuri adulte, dar dezvoltarea mentala era r\u0103mas\u0103 \u00een urm\u0103. V\u0103z\u00e2nd aceast\u0103 problem\u0103, von Franz a \u021binut in anii 1959 o serie de prelegeri pe tema \u201dPuer Aeternus\u201d-ului, varianta latin\u0103 pentru \u201dcopilul etern\u201d. La origini, acest termen era folosit \u00een mitologie pentru a desemna un copil-zeu ce r\u0103m\u00e2nea mereu t\u00e2n\u0103r, dar Carl Jung (profesorul doamnei von Franz) l-a adoptat \u00een scopuri psihologice pentru a desemna un individ care, asemenea lui Peter Pan, e\u0219ueaz\u0103 \u00een a se maturiza. \u00cen una din aceste prelegeri, ea descrie puer aeternus-ul ca un individ ce:<\/p>\n\n\n\n
\u201dr\u0103m\u00e2ne prea mult \u00een psihologia adolescentin\u0103; astfel, toate acele caracteristici normale pentru un t\u00e2n\u0103r de 17 sau 18 ani sunt continuate mult t\u00e2rziu \u00een viat\u0103, cuplate de cele mai multe ori cu o dependen\u021b\u0103 crescut\u0103 fa\u021b\u0103 de mam\u0103.\u201d<\/em><\/p>
<\/p>(Problema cu Puer Aeternus, Marie-Luis von Franz)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Von Franz a pronosticat c\u0103 \u00een deceniile urm\u0103toare, problema puer aeternus-ului se va r\u0103sp\u00e2ndi pe glob, afect\u00e2nd tot mai mul\u021bi indivizi. Acest pronostic s-a dovedit a fi corect, cel pu\u021bin pentru popula\u021biile vestice. Mul\u021bi tineri nu reu\u0219esc s\u0103-\u0219i gestioneze vie\u021bile academice, sociale, spirituale, financiare sau sexuale cu succes. Ace\u0219tia tr\u0103iesc \u00een casa p\u0103rinteasc\u0103 la v\u00e2rste de 20 sau 30 de ani, uneori chiar mai mult, prefer\u00e2nd confortul oferit de p\u0103rin\u021bi \u00een detrimentul test\u0103rii de noi ape spre independen\u021b\u0103. \u00cen loc s\u0103 trag\u0103 spre a deveni cineva, mul\u021bi prefer\u0103 imersiunea \u00een confortul \u0219i familiaritatea lumilor virtuale ale internetului, a pornografiei \u0219i a jocurilor video. C\u0103l\u0103toresc pasivi prin via\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 o direc\u021bie sau un sens, c\u0103ut\u00e2nd satisfacerea pl\u0103cerilor imediate pentru a mai u\u0219ura din suferin\u021ba psihic\u0103. Baz\u00e2ndu-ne doar pe aceast\u0103 premis\u0103, nu ar fi deplasat s\u0103 spunem c\u0103 problema puer aeternus-ului este principala nevroz\u0103 a lumii moderne.<\/p>\n\n\n\n
\u00cenainte de a examina psihologia puer aeternus-ului, trebuie s\u0103 vedem care sunt condi\u021biile care dau na\u0219tere acestei probleme sociale \u0219i s\u0103 analiz\u0103m cum complexele materne puternice blocheaz\u0103 maturizarea multora \u2013 a\u0219a cum nota von Franz:<\/p>\n\n\n\n
\u201dUn b\u0103rbat ce are un complex matern va trebui mereu s\u0103 se lupte cu tendin\u021bele lui de a deveni un puer aeternus.\u201d<\/em><\/p>
<\/p>(Problema cu Puer Aeternus, Marie-Luis von Franz)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
\u00cen decursul evolu\u021biei noastre istorice, mama \u0219i tat\u0103l \u0219i-au asumat roluri parentale diferite. Mamele au interac\u021bionat dintotdeauna mai mult cu copiii lor dec\u00e2t ta\u021bii. Oferind mai mult contact fizic, av\u00e2nd rolul de a asigura nutri\u021bia \u0219i confortul copilului, mamele sunt mai empatice \u0219i sensibile la durerile fizice sau psihice ale acestuia. Aceast\u0103 leg\u0103tur\u0103 extrem de intim\u0103 \u0219i apropiat\u0103 cu figura matern\u0103, creaz\u0103 \u00een copil o leg\u0103tur\u0103 psihologic\u0103 foarte puternic\u0103 \u0219i \u00eenc\u0103rcat\u0103 emo\u021bional, leg\u0103tur\u0103 pe care psihologii o numesc \u201dcomplex matern\u201d:<\/p>\n\n\n\n
\u201dExperien\u021ba copilului cu mama este internalizat\u0103 ca un complex; o regiune de energie emo\u021bional\u0103 ce nu este sub controlul ego-ului.\u201d<\/em><\/p>
<\/p>(La umbra lui Saturn, James Hollis)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Ta\u021bii nu creaz\u0103 acela\u0219i tip de leg\u0103tura de dependen\u021b\u0103 cu copilul. Rolul lor a fost, tradi\u021bional, acela de a asigura copilului \u00een dezvoltare resursele, protec\u021bia \u0219i, la fel de important, mentoratul necesar. Mai specific, rolul tat\u0103lui a fost acela de a ajuta copilul s\u0103 se elibereze de dependen\u021ba de mam\u0103 \u0219i de a \u00eel ajute s\u0103 ias\u0103 \u00een lume ca un adult func\u021bional \u0219i independent.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen majoritatea culturilor, pe parcursul istoriei, trecerea indivizilor din adolescen\u021b\u0103 \u00een via\u021ba adult\u0103 se f\u0103cea prin intermediul ritualurilor de ini\u021biere. Scopul primar al tuturor acestor ritualuri era s\u0103 separe t\u00e2n\u0103rul de mama lui, mai \u00eent\u00e2i fizic, \u0219i apoi psihic. Aceste ritualuri de ini\u021biere erau realizate imediat dup\u0103 atingerea pubert\u0103\u021bii, iar ceremoniile erau \u021binute, \u00een mod obligatoriu, de b\u0103rba\u021bii b\u0103tr\u00e2ni ai tribului \u2013 \u201dta\u021bii culturali\u201d. Femeilor, \u00een general, le era interzis s\u0103 priveasc\u0103 sau s\u0103 participe la aceste ritualuri.<\/p>\n\n\n\n
Un ritual de ini\u021biere tipic ne este descris de Mircea Eliade \u00een cartea \u201dNa\u0219teri mistice\u201d astfel: \u00een mijlocul nop\u021bii, \u201dta\u021bii culturali\u201d ai tribului, \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een zei sau demoni, r\u0103peau t\u00e2n\u0103rul din patul \u00een care dormea. Asta era ultima oar\u0103 c\u00e2nd t\u00e2n\u0103rul \u00ee\u0219i va fi vazut mama pentru, uneori, luni de zile. T\u00e2n\u0103rul era dus \u00eentr-o pe\u0219ter\u0103 ad\u00e2nc\u0103, \u00eengropat de viu, sau aruncat \u00eentr-o alt\u0103 form\u0103 literal\u0103 sau simbolic\u0103 de \u00eentuneric. Aceast\u0103 etap\u0103 reprezenta moartea simbolic\u0103 a copilului sau a copil\u0103riei din t\u00e2n\u0103r: pierderea paradisului \u0219i a bucuriilor iresponsabilit\u0103\u021bii. Trebuia s\u0103 transmit\u0103 t\u00e2n\u0103rului mesajul: \u201dNu te mai po\u021bi \u00eentoarce acas\u0103 vreodat\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 aceast\u0103 moarte simbolic\u0103 a copil\u0103riei, \u00eencepea ceremonia rena\u0219terii, marc\u00e2nd trecerea t\u00e2n\u0103rului, prin adoptarea un mod mai matur de a fi, spre via\u021ba adult\u0103. \u00cen\u021belep\u021bii tribului \u00eel \u00eenv\u0103\u021bau tot ce trebuia s\u0103 \u0219tie, dup\u0103 care t\u00e2n\u0103rul era alungat \u00een s\u0103lb\u0103ticie, unde st\u0103tea luni de zile, \u00eenv\u0103\u021b\u00e2nd s\u0103 supravie\u021buiasc\u0103. La re\u00eentoarcerea cu succes a acestuia \u00een trib, el era primit ca un membru adult al comunit\u0103\u021bii. Lumea se a\u0219tepta ca t\u00e2n\u0103rul, din acest punct, s\u0103-\u0219i fi dep\u0103\u0219it complexul matern; imaturitatea \u0219i dependen\u021ba nu mai erau acceptate.<\/p>\n\n\n\n
Observ\u00e2nd intensitatea \u0219i natura, uneori, violent\u0103 a acestor ritualuri de ini\u021biere, pare c\u0103 str\u0103mo\u0219ii no\u0219tri au \u00een\u021beles ca separarea t\u00e2n\u0103rului b\u0103iat de mama lui era o sarcin\u0103 monumental\u0103, ce necesita luarea unor m\u0103suri deliberate. Ast\u0103zi, \u00een Vest, nu avem un echivalent pentru astfel de rituri.<\/p>\n\n\n\n
\u201dS-a spus, de multe ori, c\u0103 una din caracteristicile lumii moderne este dispari\u021bia oric\u0103ror ritualuri semnificative de in\u021biere.\u201d<\/em><\/p>
<\/p>(Na\u0219teri mistice, Mircea Eliade)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
\u00cen lipsa \u201dta\u021bilor culturali\u201d \u0219i a ritualurilor de in\u021biere, tinerii de ast\u0103zi trebuie s\u0103-\u0219i \u00eendrepte aten\u021bia spre ta\u021bii personali pentru ini\u021bierea \u00een via\u021ba adult\u0103. Dar, din nefericire, nu to\u021bi ta\u021bii pot oferi copiilor un asemenea mentorat deoarece, pentru a face asta, tat\u0103l trebuie s\u0103 fie puternic \u0219i independent \u0219i, de asemenea, s\u0103 fie prezent emo\u021bional \u00een via\u021ba copilului. Trebuie s\u0103 fie capabil s\u0103 arate copilului, de exemplu, c\u0103 exist\u0103 lucruri ce merit\u0103 s\u0103 fie c\u0103utate \u0219i pentru care merit\u0103 s\u0103 te chinuie\u0219ti \u00een aceast\u0103 lume; ca s\u0103 \u00eencurajeze cu succes un t\u00e2n\u0103r s\u0103 lase confortul copil\u0103riei, el trebuie s\u0103 fie convins ca exist\u0103 ceva pentru care acest confort merit\u0103 l\u0103sat.<\/p>\n\n\n\n
\u201dFiul trebuie s\u0103-\u0219i vad\u0103 tat\u0103l \u00een lume. El trebuie sa \u00eei arate cum s\u0103 fie \u00een lume, cum s\u0103 lucreze, cum s\u0103 reac\u021bioneze \u00een fa\u021ba problemelor... Fiul are nevoie de activarea masculinit\u0103\u021bii at\u00e2t prin copierea modelului, c\u00e2t \u0219i prin implicarea direct\u0103 a tat\u0103lui \u00een aceast\u0103 activare.\u201d<\/em><\/p>
<\/p>(La umbra lui Saturn, James Hollis)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
\u00cen cartea \u201dDescoperindu-ne ta\u021bii\u201d, Sam Osheron citeaz\u0103 un studiu extensiv ce concluzioneaz\u0103 c\u0103 numai 17% din b\u0103rba\u021bii americani raporteaz\u0103 c\u0103 ar fi avut o rela\u021bie pozitiv\u0103 cu ta\u021bii lor \u00een tinere\u021be. \u00cen cele mai multe cazuri, ta\u021bii au fost fie fizic, fie emo\u021bional, absen\u021bi. Reflect\u00e2nd aceast\u0103 statistic\u0103, James Hollis scrie:<\/p>\n\n\n\n
\u201dDac\u0103 aceast\u0103 statistic\u0103 incredibil\u0103 este apropiat\u0103 de adev\u0103r, ceva mult mai devastator \u0219i tragic a afectat una din balan\u021bele critice ale naturii.\u201d<\/em><\/p>
<\/p>(La umbra lui Saturn, James Hollis)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Tr\u0103im \u00een epoca tat\u0103lui absent, \u0219i mul\u021bi sufer\u0103 ca rezultat al acestui fapt. Este a\u0219teptat de la tineri s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 confortul casei p\u0103rinte\u0219ti, s\u0103-\u0219i dep\u0103\u0219easc\u0103 complexul matern \u0219i s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 o via\u021b\u0103 de care s\u0103 fie m\u00e2ndri f\u0103r\u0103 suportul psihic oferit de tat\u0103. Este de mirare, atunci, c\u0103 problema \u201dpuer aeternus\u201d-ului este at\u00e2t de r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een vremurile noastre?<\/p>\n\n\n\n
Dar efectele absen\u021bei tat\u0103lui sunt agravate de impactul pe care aceast\u0103 situa\u021bie o are asupra mamei. Se creaz\u0103, astfel, o situa\u021bie \u00een care mama tinde s\u0103 devin\u0103 mai autoritar\u0103 \u00een cre\u0219terea copilului pentru a compensa lipsa de figurii paterne dar, \u00een lipsa afec\u021biunii \u0219i sprijunului tat\u0103lui, ea caut\u0103 s\u0103-\u0219i satisfac\u0103 nevoile emo\u021bionale din rela\u021bia cu copilul. Aceast\u0103 situa\u021bie creaz\u0103 condi\u021biile perfecte pentru ca mama s\u0103 devin\u0103, folosind termenul Jungian, \u201dmama devoratoare\u201d. Ea \u00ee\u0219i supra-protejeaz\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i \u201dsufoc\u0103\u201d copilul implic\u00e2ndu-se \u00een fiecare aspect al vie\u021bii lui. De multe ori, o asemenea mama, de\u0219i bine inten\u021bionat\u0103, \u00een mod incon\u0219tient \u00ee\u0219i manipuleaz\u0103 copilul spre a r\u0103m\u00e2ne dependent de ea chiar \u0219i \u00een via\u021ba adult\u0103. \u0218i, cel mai adesea, copilul se conformeaz\u0103 cu bun\u0103 \u0219tiin\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u201dIat\u0103 conspira\u021bia secret\u0103 dintre mam\u0103 \u0219i fiu, \u0219i cum se ajut\u0103 reciproc \u00een a tr\u0103da via\u021ba.\u201d<\/em><\/p>
<\/p>(Aion, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Copilul crescut \u00een acest mod, ce nu a avut oportunitatea de a se aventura de unul singur, de a se apara singur, de a e\u0219ua \u0219i de a-\u0219i repara gre\u0219elile singur, de a lua decizii singur, va deveni un adult incapabil s\u0103 reziste sau s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 greut\u0103\u021bile inevitabile ale vie\u021bii. Dorin\u021ba natural\u0103 de a se adapta realit\u0103\u021bii \u0219i de a se individua, procese ce vin la pachet cu fric\u0103, durere \u0219i conflict, va fi \u00eenlocuit\u0103 cu nevoia de a r\u0103m\u00e2ne legat de mam\u0103, fie ea mam\u0103 personal\u0103 sau mam\u0103 simbolic\u0103. Dac\u0103 nu r\u0103m\u00e2ne dependent de mama biologic\u0103, va c\u0103uta cu disperare s\u0103 g\u0103seasc\u0103 \u00een alte femei un \u00eenlocuitor pentru ea, sau se va l\u0103sa prad\u0103 confortului oferit de adic\u021bii. Cu alte cuvinte, c\u00e2nd copilul trece \u00een via\u021ba adult\u0103 cu un complex matern puternic, el nu va \u00eencerca s\u0103-\u0219i dezvolte independen\u021ba \u0219i s\u0103-\u0219i l\u0103rgeasc\u0103 con\u0219tiin\u021ba, ci va fi posedat de:<\/p>\n\n\n\n
\u201dspiritul regresiei, ce ne amenin\u021b\u0103 cu captivitatea matern\u0103 \u0219i cu dizolvarea \u0219i extinc\u021bia \u00een incon\u0219tient.\u201d<\/em><\/p>
<\/p>(Simboluri ale transform\u0103rii, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Se va afla \u00een serviciul somnului, \u0219i nu \u00een lupta vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
\u201del sper\u0103 s\u0103 fie prins, absorbit, \u00eenglobat \u0219i devorat. El caut\u0103, astfel, protec\u021bia, hrana \u0219i cercul magic al mamei, condi\u021bia copilului eliberat de orice grij\u0103... Nu-i de mirare ca lumea real\u0103 dispare \u00een zare!\u201d<\/em><\/p>
<\/p>(Aion, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Nu putem examina solu\u021biile pentru aceast\u0103 problem\u0103 p\u00e2n\u0103 nu abord\u0103m tema masculinit\u0103\u021bii, trebuind s\u0103 izolam tr\u0103s\u0103turile, virtu\u021bile \u0219i atitudinile esen\u021biale dep\u0103\u0219irii copil\u0103riei.<\/p>\n\n\n\n
\u201d\u00cen prezenta criza a masculinit\u0103\u021bii nu avem nevoie, a\u0219a cum sugereaz\u0103 unele feministe, de mai pu\u021bin\u0103 putere masculin\u0103. Avem nevoie de mai mult\u0103. Dar avem nevoie de mai mult\u0103 masculinitate matur\u0103. Avem nevoie de mai mult\u0103 psihologie b\u0103rb\u0103teasc\u0103. Trecuie s\u0103 ne calm\u0103m \u00een ceea ce prive\u0219te puterea masculin\u0103, \u0219i s\u0103 nu manifest\u0103m comportamente dominatoare spre a o elimina.\u201d<\/em><\/p>
<\/p>(Rege, R\u0103zboinic, Magician, Iubit, Robert Moore & Douglas Gillette)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Pentru \u00eenceput, trebuie s\u0103 facem o distinc\u021bie \u00eentre b\u0103rbat \u0219i b\u0103rb\u0103\u021bie. Aproape toate culturile de pe mapamond consider\u0103 c\u0103 b\u0103rbatul este un b\u0103rbat biologic prin virtutea faptului de a se fi nascut cu organe reproductive masculine. B\u0103rb\u0103\u021bia, \u00een schimb, nu poate fi definit\u0103 prin caracteristici fizice, ci trebuie ob\u021binut\u0103. Tribul aborigen Fox din Iowa numesc atingerea b\u0103rb\u0103\u021biei ca \u201dMarele Imposibil\u201d, pe care doar cei pu\u021bini \u0219i foarte buni o pot ob\u021bine.<\/p>\n\n\n\n
\u201dNimeni nu s-a n\u0103scut b\u0103rbat; b\u0103rb\u0103\u021bia o ob\u021bineai doar dac\u0103 erai destul de bun, destul de curajos.\u201d<\/em><\/p>
<\/p>(Norman Mailer)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
\u201d...exist\u0103 o idee recurent\u0103 cum c\u0103 b\u0103rb\u0103\u021bia adev\u0103rat\u0103 este diferit\u0103 de masculinitatea anatomic\u0103, cum c\u0103 ea nu este o codi\u021bie natural\u0103 ce apare spontan prin maturare biologic\u0103, ci c\u0103 ar fi o stare fragil\u0103 \u0219i artificial\u0103 pe care b\u0103iatul trebuie s\u0103 o ob\u021bin\u0103 \u00een pofida \u0219anselor infime de a putea realiza asta. Aceast\u0103 idee a problematicii b\u0103rb\u0103\u021biei este g\u0103sit\u0103 at\u00e2t \u00een grupurile simple de v\u00e2n\u0103tori \u0219i pescari, c\u00e2t \u0219i printre \u021b\u0103rani \u0219i or\u0103\u0219eni sofistica\u021bi; ea apare pe toate continentele \u0219i \u00een toate mediile.\u201d<\/em><\/p>
<\/p>(B\u0103rb\u0103\u021bia \u00een devenire, David Gilmore)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Pentru a \u00een\u021belege de ce este, aproape, universal acceptat ca b\u0103rba\u021bii sunt f\u0103cu\u021bi, \u0219i nu n\u0103scu\u021bi, trebuie s\u0103 investig\u0103m ceea ce este considerat, \u00een toate culturile, ca fiind cel mai mare pericol pentru b\u0103rb\u0103\u021bie: regresia psihologic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen contrast cu alte animale ce pornesc \u00een lume cu un dram de autonomie, primul an din via\u021ba omului este petrecut \u00een dependen\u021ba total\u0103 de mam\u0103. Exact cum f\u0103tul este con\u021binut fizic \u00een mam\u0103 anterior na\u0219terii, la fel este con\u021binut psihologic \u201d\u00een\u201d mam\u0103 \u00een primul an de via\u021b\u0103. Din perspectiva bebelu\u0219ului, mama apare simbolic ca Marea Mam\u0103 \u2013 ea este universul copilului \u0219i sursa lui de iubire, siguran\u021b\u0103, c\u0103ldur\u0103, protec\u021bie \u0219i hran\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 primul an de via\u021b\u0103, copilul intr\u0103 \u00een stadiul, numit de Margaret Mahler, \u201dindividuare \u2013 separare\u201d. El \u00eencepe s\u0103 fie realizeze ca este o entitate separat\u0103 de mam\u0103 \u0219i, \u00eenpreun\u0103 cu mobilitatea lui crescut\u0103, este a\u0219teptat s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103-\u0219i dezvolte autonomia \u0219i identitatea proprie. De\u0219i \u0219i b\u0103ie\u021bii \u0219i fetele trec prin greut\u0103\u021bile asociate acestei dezvolt\u0103ri, acest stadiu se dovede\u0219te a fi, \u00een special, dificil pentru b\u0103ie\u021bi. \u00cen timp ce, pentru fat\u0103, contopirea anterioar\u0103 cu mama \u00eei este utli\u0103 \u00een dezvoltarea propriei identit\u0103\u021bi feminine, b\u0103iatul trebuie s\u0103 renun\u021be complet la identificarea cu mama \u0219i femininul pentru a-\u0219i putea dezvolta identitatea masculin\u0103 \u0219i a intra \u00een lumea b\u0103rba\u021bilor.<\/p>\n\n\n\n
\u201dProblema specific\u0103 de care se lovesc b\u0103ie\u021bii \u00een acest punct este dep\u0103\u0219irea senza\u021biei de unitate cu mama necesar\u0103 ob\u021binerii unei identit\u0103\u021bi independente definit\u0103 de cultur\u0103 ca masculin\u0103... Fata nu tr\u0103ie\u0219te aceast\u0103 experin\u021b\u0103 la fel de acut, conform acestei teorii, deoarece feminitatea ei este \u00eent\u0103rit\u0103 de originara ei contopire simbolic\u0103 cu mama, ea folosind aceast\u0103 identificare \u00een construc\u021bia identit\u0103\u021bii de sine ce culmineaz\u0103 \u00een maternitate. \u00cen majoritatea societ\u0103\u021bilor, sentimentul de sine ca fiind independent, al b\u0103iatului mic, trebuie s\u0103 includ\u0103 un sentiment de a fi diferit de mama lui, de a fi separat de ea at\u00e2t \u00een identitatea egoului c\u00eet \u0219i \u00een rol social. Astfel, pentru b\u0103iat, munca de separare \u0219i individuare poart\u0103 o povar\u0103 \u0219i un pericol suplimentar.\u201d<\/em><\/p>
<\/p>(B\u0103rb\u0103\u021bia \u00een devenire, David Gilmore)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Dup\u0103 cum am v\u0103zut, \u00een decursul istoriei, b\u0103ie\u021bii erau asista\u021bi \u00een procesul de individuare \u2013 separare prin ritualurile de ini\u021biere, iar \u00een urma testelor \u0219i \u00eencerc\u0103rilor la care era supus de c\u0103tre b\u0103tr\u00e2nii \u00een\u021belep\u021bi ai tribului copilul \u201dmoare\u201d \u0219i \u201drena\u0219te\u201d ca b\u0103rbat.<\/p>\n\n\n\n
\u201dFeminitatea se dezvolt\u0103 \u00een mod natural, pe c\u00e2nd masculinitatea trebuie ob\u021binut\u0103; \u0219i aici este punctul \u00een care apare cultul masculinit\u0103\u021bii ritualice.\u201d<\/em><\/p>
<\/p>(Ritualuri ale b\u0103rb\u0103\u021biei, Gilbert Herdt)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Dar \u00een vestul modern, modele masculine adecvate, capabile s\u0103 ini\u021bieze b\u0103iatul \u00een b\u0103rb\u0103\u021bie, sunt pu\u021bine. Mul\u021bi b\u0103rba\u021bi intr\u0103 \u00een via\u021ba adult\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 fi p\u0103r\u0103sit p\u00e2ntecul psihologic al mamei. Ace\u0219ti b\u0103rba\u021bi sunt consuma\u021bi de letargie, de dorin\u021ba de a evada din realitate \u0219i de a fugi din fa\u021ba pericolului \u0219i a se refugia l\u00e2ng\u0103 mam\u0103 ca efect al lipsei de educa\u021bie \u00een cum s\u0103 accepte greut\u0103\u021bile, cum s\u0103 se bazeze pe el \u0219i s\u0103 se fie diligent \u00een ceea ce \u00ee\u0219i propune s\u0103 fac\u0103. Ei \u00eencearc\u0103, conform scrierile lui Thomas Gregor despre tribul Mehinaku din Brazilia:<\/p>\n\n\n\n
\u201d...s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o cale \u00eenapoi \u00een fuziunea cu mama \u0219i placerile infantilit\u0103\u021bii.\u201d<\/em><\/p>
<\/p>(The Mehinaku: The Drama of Daily Life in a Brazilian Indian Village, Thomas Gregor)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Prin cedarea \u00een fa\u021ba spiritului regresiei, adopt\u0103m stiluri de via\u021b\u0103 \u00een antitez\u0103 cu b\u0103rb\u0103\u021bia. Un exemplu de astfel de stil de via\u021b\u0103, de care Jung ne-a avertizat permanent, este cel pe care l-a numit, \u00een termeni mitologici, mariajul incestuos cu mama, \u00een care b\u0103rbatul r\u0103m\u00e2ne \u00een p\u00e2ntecul psihologic al mamei p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u201dDac\u0103 situa\u021bia este dramatizat\u0103, apare \u00een fa\u021ba ta, pe scena psihologic\u0103, un b\u0103rbat ce tr\u0103ie\u0219te regresiv, ce \u00ee\u0219i caut\u0103 copil\u0103ria \u0219i mama, ce fuge de lumea cea rece \u0219i rea ce nu \u00eel \u00een\u021belege. Deseori, al\u0103turi de el, apare o mam\u0103 ce nu prezint\u0103 nici cea mai mic\u0103 \u00eengrijorare legat\u0103 de faptul c\u0103 b\u0103iatul ei ar trebui s\u0103 devin\u0103 un b\u0103rbat, dar care, depun\u00e2nd eforturi neobosite \u0219i auto-distructive, face tot posibilul \u00een a-l \u00eempiedica s\u0103 se maturizeze \u0219i s\u0103 se \u00eensoare.\u201d<\/em><\/p>
<\/p>(Aion, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Al\u021bii, consuma\u021bi de spiritul regresiei, se elibereaz\u0103 de p\u00e2ntecul psihologic matern doar ca s\u0103 adopte un stil de via\u021b\u0103 ca al lui Peer Gynt, numit de Rollo May \u201dmitul masculin al secolului 20\u201d.<\/p>\n\n\n\n
\u201dPeer Gynt este mitul ce reprezint\u0103 b\u0103rbatul caracterizat de dou\u0103 dorin\u021be...Una din dorin\u021be este s\u0103 fie admirat de femei, iar cealalt\u0103 este dorin\u021ba de a fi \u00eengrijit de acelea\u0219i femei. Prima dorin\u021b\u0103 duce la afi\u0219area unor comportamente de tip machismo: l\u0103ud\u0103ros, f\u0103los \u0219i grandios. Dar toat\u0103 aceast\u0103 putere aparent\u0103 afi\u0219at\u0103 este \u00een slujba dorin\u021bei de a fi pe plac femeii, \u201dRegina\u201d simbolic\u0103, pentru ca a doua dorin\u021b\u0103 s\u0103 fie satisf\u0103cut\u0103... aceste dou\u0103 dorin\u021be sunt contradictorii. Femeia este cea care \u00eel judec\u0103 \u0219i are ultimul cuv\u00e2nt \u0219i care, astfel, \u00eel domin\u0103. Indiferent de c\u00e2t de mult se f\u0103le\u0219te cu m\u0103iestria lui \u00een rela\u021bia cu femeile, el este \u00een realitate un sclav ce serve\u0219te Regina. Stima lui de sine \u0219i imaginea de sine depind de z\u00e2mbetul ei, de aprobarea ei.\u201d<\/em><\/p>
<\/p>(Nevoia de mit, Rollo May)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Spiritul regresiei poate duce, de asemenea, la adoptarea unor stiluri de via\u021b\u0103 nocive necentrate pe dependen\u021ba psihologic\u0103 de femeie. \u00cen cartea \u201dFrica de feminin\u201d, Erich Neumann sugereaz\u0103 c\u0103 lehamitea de lume, nevrotismul, sau capitularea \u00een fa\u021ba banalului \u00een \u00eencercarea de a evita lupta, sunt semne ca spiritul regresiei este activ \u00een minte.<\/p>\n\n\n\n
\u201dRegresia de acest tip... d\u0103 na\u0219tere nu doar anxiet\u0103\u021bilor nevrotice tipice \u0219i fobiilor, ci de asemenea, \u0219i \u00een special, adic\u021biilor \u0219i, dac\u0103 ego-ul este distrus extensiv, psihozelor.\u201d<\/em><\/p>
<\/p>(Frica de feminin, Erich Neumann)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Pentru a ne elibera de spiritul regresiei \u0219i pentru a \u00eenainta spre b\u0103rb\u0103\u021bie, trebuie sa cultivam o atitudine eroic\u0103. Aceast\u0103 atitudine a fost descris\u0103 \u00een nenum\u0103rate mituri. Un astfel de mit este povestea germanic\u0103 a lui Tannhauser \u0219i Venus. \u00cen acest mit, cavalerul Tannhauser este abordat de frumoasa zei\u021b\u0103 Venus, care \u00eel roag\u0103 s\u0103 o \u00eenso\u021beasc\u0103 \u00een muntele Venusberg unde, promite ea, \u00eei va fi \u00eendeplinit\u0103 orice dorin\u021b\u0103 de c\u0103tre ea sau ajutoarele ei, Naidele \u0219i Sirenele. Tanmhauser accept\u0103 oferta \u0219i st\u0103 \u00een aceast\u0103 lume feminin\u0103 paradisiac\u0103 timp de un an, dar \u00eencepe s\u0103 oboseasc\u0103 \u0219i devine cople\u0219it de un intens conflict moral. S\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Venusberg unde toate dorin\u021bele \u00eei sunt \u00eendeplinite? Sau s\u0103 renun\u021be la via\u021ba pasiv\u0103 \u0219i dependent\u0103 \u0219i s\u0103 se \u00eenhame, din nou, la greut\u0103\u021bile vie\u021bii? Dupa deliber\u0103ri agonizante, Tannhauser decide s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Venusberg-ul.<\/p>\n\n\n\n
\u201dTrebuie s\u0103 m\u0103 \u00eentorc \u00een lumea oamenilor. Sunt preg\u0103tit de lupt\u0103, chiar \u0219i pentru moarte sau nimicie.\u201d<\/em><\/p>
<\/p>(Tannhauser)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Coment\u00e2nd pe marginea acestui mit, David Gilmore scrie:<\/p>\n\n\n\n
\u201dCavalerul a st\u0103p\u00e2nit cea mai primitiv\u0103 dintre cerin\u021bele principiului placerii \u2013 tenta\u021bia de a te scufunda \u00een bra\u021bele unei femei omnipotente, de a te \u00eenchide \u00eentr-un cocon pueril al pl\u0103cerii \u0219i siguran\u021bei.\u201d<\/em><\/p>
<\/p>(B\u0103rb\u0103\u021bia \u00een devenire, David Gilmore)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Ideea c\u0103 masculinitatea este toxic\u0103 nu este doar gre\u0219it\u0103, ci \u0219i periculoas\u0103. B\u0103rb\u0103\u021bia nu este un instrument de opresiune, ci un construct cultural cu scopul de a promova transformarea psihologic\u0103 a b\u0103ie\u021bilor \u00een b\u0103rba\u021bi capabili s\u0103 asigure prosperitatea \u0219i siguran\u021ba societ\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
\u201dEste a\u0219teptat de la b\u0103rba\u021bii \u201dadev\u0103ra\u021bi\u201d s\u0103 \u00eembl\u00e2nzeasc\u0103 natura \u0219i s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 leg\u0103turile de baz\u0103 ale societ\u0103\u021bii; adic\u0103 s\u0103 reinventeze \u0219i s\u0103 perpetueze ordinea social\u0103 la comand\u0103, s\u0103 creeze ceva de valoare din nimic. B\u0103rb\u0103\u021bia este capacitatea de procreere masculin\u0103; calitatea ei eroic\u0103 rezid\u0103 \u00een auto-guvernare \u0219i disciplin\u0103, \u00een auto-suficien\u021b\u0103 absolut\u0103.<\/em><\/p>
<\/p>(B\u0103rb\u0103\u021bia \u00een devenire, David Gilmore)<\/cite><\/blockquote>\n","_et_gb_content_width":""},"categories":[19],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/140"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=140"}],"version-history":[{"count":11,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/140\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":787,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/140\/revisions\/787"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/541"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=140"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=140"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=140"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}