Foto: La Divina Comedia: Infierno: Canto VII, Dante Alighieri, 1304<\/p>\n\n\n\n
Ca psiholog practician \u0219i acut observator al lumii vestice, Carl Jung a observat c\u0103 mul\u021bi oameni din vreamea lui erau afecta\u021bi de sentimente debilitante de insignifian\u021b\u0103, inadecvare \u0219i dezn\u0103dejde. \u00cen volumul 10 al Lucr\u0103rilor colective, Jung examineaz\u0103 aceast\u0103 problem\u0103 \u0219i concluzioneaz\u0103 c\u0103 aceste sentimente se datoreaz\u0103 unuei probleme pe care el a numit-o \u201dproblema spiritual\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n
\u201dProblema spiritual\u0103\u201d continu\u0103 s\u0103 fie o problem\u0103 pentru mul\u021bi oameni \u00een lumea modern\u0103, iar existen\u021ba ei con\u021bine un mare pericol pentru libertatea \u0219i prosperitatea societ\u0103\u021bilor vestice. Pentru c\u0103, nu doar, indivizii afecta\u021bi de ea sufer\u0103, ci, pe m\u0103sur\u0103 ce tot mai mul\u021bi \u00eei cad victime, \u0219i stabilitatea societ\u0103\u021bii este afectat\u0103, iar probabilitatea tensiunilor politice \u0219i sociale cre\u0219te. Jung a observat ramifica\u021biile sociale a acestei probleme \u00een mod direct, sub forma a dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale \u0219i apari\u021bia numeroaselor state totalitare.<\/p>\n\n\n\n
Jung credea c\u0103 apari\u021bia \u201dproblemei spirituale\u201d a coincis cu declinul influen\u021bei pe care religiile tradi\u021bionale, mai proeminent cre\u0219tinismul, a avut-o \u00een societ\u0103\u021bile vestice de-a lungul secolelor. Renun\u021barea la aceste religii au multe efecte, dar cea mai presant\u0103, \u00een viziunea lui Jung, este c\u0103, nenum\u0103ra\u021bi oameni, trebuie s\u0103 fac\u0103 fa\u021b\u0103 dilemelor existen\u021biale ale vie\u021bii umane f\u0103r\u0103 ghidajul dogmelor religioase.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dC\u00e2t de diferit\u0103 era lumea pentru omul medieval. Pentru el, P\u0103m\u00e2ntul era etern fixat \u0219i sta\u021bionar \u00een centru universului… Oamenii erau cu to\u021bii copiii lui Dumnezeu, sub protec\u021bia protectoare a Celui mai \u00cenalt, care \u00eei preg\u0103tea pentru binecuv\u00e2ntarea etern\u0103; \u0219i cu to\u021bii \u0219tiau exact ce trebuie s\u0103 fac\u0103 \u0219i cum trebuie s\u0103 se comporte pentru a se ridica, din lumea corupt\u0103, \u00eentr-o existen\u021b\u0103 fericit\u0103. O astfel de via\u021b\u0103, nou\u0103, ne pare ireal\u0103, chiar \u0219i \u00een vise.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Problema spiritual\u0103 a omului modern, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
\u00cen plus, pe l\u00e2ng\u0103 amplificarea secularismului, Jung a sugerat c\u0103 \u0219i dezvoltarea masivelor societ\u0103\u021bi moderne au jucat un rol important \u00een apari\u021bia acestei probleme spirituale.<\/p>\n\n\n\n
Societatea modern\u0103 a ap\u0103rut \u00een timpul revolu\u021biei industriale, c\u00e2nd procente mari din popula\u021bie s-au mutat, din localit\u0103\u021bile mici, \u00een marile ora\u0219e \u00een c\u0103utare de munc\u0103 \u0219i oportunit\u0103\u021bi \u2013 instig\u00e2nd na\u0219terea societ\u0103\u021bilor masive. \u00cen timp ce dezvoltarea acestui tip de societate a generat beneficii prin intensificarea diviziunii muncii, a adus, de asemenea, \u0219i probleme periculoase. \u201dAceast\u0103 nou\u0103 form\u0103 a existen\u021bei… a produs un individ instabil, nesigur \u0219i sugestibil.\u201d<\/em> (Lupta cu Umbra, C.G.Jung)<\/p>\n\n\n\n
Nesiguran\u021ba individului \u00een societ\u0103\u021bile masive este, par\u021bial, un efect al num\u0103rului uria\u0219 de oameni care \u00eel \u00eenconjoar\u0103. Cu c\u00e2t mul\u021bimea e mai mare, cu at\u00e2t individul se simte mai neimportant. Dar, nesiguran\u021ba a fost, de asemenea, instigat\u0103 \u0219i de dezvoltarea g\u00e2ndirii ra\u021bionale \u0219i \u0219tiin\u021bifice ce a \u00eenso\u021bit revolu\u021bia industrial\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen secolul al XIX-lea, \u0219i mai pregnant \u00een secolul al XX-lea, planificatorii sociali \u0219i liderii unor anumite industrii, hipnotiza\u021bi de rezultatele pe care \u0219tiin\u021ba le d\u0103dea \u00een industrie \u0219i medicin\u0103, au ajuns s\u0103 cread\u0103 c\u0103 metodele \u0219tiin\u021bifice pot fi utilizate \u00een remodelarea societ\u0103\u021bilor. Rezultatul acestei mi\u0219c\u0103ri a fost masificarea societ\u0103\u021bii, adic\u0103 intensificarea uniformit\u0103\u021bii \u0219i sc\u0103derea drastic\u0103 a importan\u021bei individului.<\/p>\n\n\n\n
Aceste efecte apar datorit\u0103 faptului c\u0103, pentru a modela \u0219i, \u00een consecin\u021b\u0103, pentru a reforma societatea, unicitatea individului trebuie negat\u0103 \u00een favoarea mediilor statistice, iar re-design-ul societ\u0103\u021bii s\u0103 fie realizat de un grup elitist, sau tehnocrat, care prive\u0219te oamenii ca abstrac\u021bii, unit\u0103\u021bi sociale omogene, pentru a fi modela\u021bi \u0219i manipula\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dSub influen\u021ba presupunerilor \u0219tiin\u021bifice, nu doar psihicul, dar \u0219i omul individual \u0219i evenimentele individuale au suferit o nivelare la un nivel inferior \u0219i un proces de \u201d\u00eence\u021bo\u0219are\u201d ce distorsioneaz\u0103 imaginea realit\u0103\u021bii \u00eentr-o medie conceptual\u0103. Nu trebuie s\u0103 subestim\u0103m efectul psihologic al privirii lumii ca statistic\u0103: d\u0103 la o parte individul \u00een favoarea unit\u0103\u021bilor anonime ce se grupeaz\u0103 \u00een categorii… Ca unitate social\u0103, el \u0219i-a pierdut individualitatea \u0219i a devenit un simplu num\u0103r abstract \u00een biroul de statistic\u0103. El poate juca doar rolul unei unit\u0103\u021bi intershimbabile, de o importan\u021b\u0103 insignifiant\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Sinele nedescoperit, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Incertitudinea existen\u021bial\u0103 adus\u0103 de declinul religiilor \u0219i importan\u021ba diminuat\u0103 a individului \u00een societ\u0103\u021bile masive au dus, combinate, la situa\u021bia \u00een care vasta majoritate a oamenilor se privesc ca fiind creaturi insignifiante \u0219i impotente. Acest mod de g\u00e2ndire poate fi foarte periculos deoarece, dup\u0103 cum spunea Jung, atunci c\u00e2nd atitudinea con\u0219tient\u0103 a individului este inadecvat\u0103, \u00eentr-un mod ce ac\u021bioneaz\u0103 \u00een detrimentul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii psihice, mecanismele de auto-reglare ale psihicului vor produce o compensare incon\u0219tient\u0103 pentru a corecta atitudinea con\u0219tient\u0103 defect\u0103 \u0219i pentru a readuce psihicul \u00eentr-un relativ echilibru.<\/p>\n\n\n\n
Cei care sufer\u0103 de aceast\u0103 problem\u0103 spiritual\u0103, din cauza sentimentelor de insignifian\u021b\u0103, nu au un nivel adecvat de auto-eficacitate, necesar\u0103 s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii psihice. Jung consider\u0103 c\u0103, pentru a compensa aceast\u0103 deficien\u021b\u0103, incon\u0219tientul produce o compensare, sub forma unei puternice \u201dfoame de putere\u201d.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dSentimentul individului de sl\u0103biciune, chiar de ne-existen\u021b\u0103, este compensat de erup\u021bia unei dorin\u021be de putere. Ea este revolta celor far\u0103 putere, l\u0103comia insa\u021bibil\u0103 a \u201dacelora care nu au\u201d.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Lupta cu Umbra, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
O compensare poate fi benefic\u0103 dac\u0103 persoana reu\u0219e\u0219te s\u0103 integreze con\u021binutul compensator incon\u0219tient \u00een con\u0219tientul lui, astfel aduc\u00e2nd mai mult echilibru con\u0219tientului \u0219i o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii psihice. Dar daca con\u021binutul incon\u0219tient compensator, acea dorin\u021b\u0103 de putere, r\u0103m\u00e2ne ascuns \u00een incon\u0219tient, compensarea poate fi extrem de periculoas\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dDac\u0103 o asemenea mi\u0219care a incon\u0219tientului nu este integrat\u0103 \u00een con\u0219tientul individului, va duce la nevroze sau, chiar, psihoze.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Lupta cu Umbra, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Dac\u0103 dorin\u021ba compensatorie pentru putere nu este integrat\u0103 \u00een con\u0219tient, Jung ne previne c\u0103, individul va deveni posedat de impulsul incon\u0219tient pentru putere \u0219i, astfel, o va c\u0103uta cu orice pre\u021b. E\u0219ecul de a g\u0103si puterea \u00een via\u021ba personal\u0103 din cauza unor sentimente profunde de impoten\u021b\u0103, va \u00eempinge oamenii, de cele mai multe ori, c\u0103tre ideologii colectiviste, mi\u0219c\u0103ri de mase \u0219i institu\u021bii pe care ei le v\u0103d ca av\u00e2nd puterea pe care ei, individual, nu o au.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dDac\u0103 individul, cople\u0219it de micimea \u0219i impoten\u021ba lui, ajunge s\u0103 simt\u0103 c\u0103 via\u021ba lui \u0219i-a pierdut sensul, atunci e pe calea c\u0103tre sclavia statal\u0103 \u0219i, f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i dea seama sau s\u0103 doreasc\u0103 asta, devine neofit.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Sinele nedescoperit, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Odat\u0103 ce acest proces psihic are loc la scar\u0103 mare, o societate devine vulnerabil\u0103 apari\u021biei tiraniei de stat.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201d\u00cen locul individului concret ai nume de organiza\u021bii \u0219i, \u00een cel mai \u00eenalt punct, ideea abstract\u0103 a Statului ca principiu al realit\u0103\u021bii politice. Responsabilitatea moral\u0103 a individului este apoi, inevitabil, \u00eenlocuit\u0103 de politica de stat. \u00cen locul diferen\u021bierii morale \u0219i mentale a individului, ai ajutoare de stat pentru public \u0219i ridicarea standardului de via\u021b\u0103. Scopul \u0219i sensul vie\u021bii individuale (singura via\u021b\u0103 adev\u0103rat\u0103) nu se mai g\u0103sesc \u00een dezvoltarea individual\u0103, ci \u00een politice statului, ce sunt impuse individului din exterior. Omul este, tot mai mult, privat de deciziile morale din felul \u00een care \u00ee\u0219i tr\u0103ie\u0219te via\u021ba \u0219i, \u00een schimb, este condus, hr\u0103nit, \u00eembr\u0103cat \u0219i educat ca o unitate social\u0103… \u0219i amuzat \u00een concordan\u021b\u0103 cu standardele definite pentru oferirea de pl\u0103ceri \u0219i satisfac\u021bie maselor.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Sinele nedescoperit, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Acest tip de distopie a ap\u0103rut de mai multe ori \u00een secolul al XX-lea, \u0219i pare s\u0103 reapar\u0103 \u00een Vest \u00een prezent. \u00cen timp ce destul de mul\u021bi oameni realizeaz\u0103 pericolele prezentate de existen\u021ba statelor totalitare, majoritatea reac\u021bioneaz\u0103 apatic la cre\u0219terea puterii statului, crez\u00e2nd c\u0103 nu au ce s\u0103 fac\u0103 ca indivizi \u00een a o stopa. Analiza lui Jung este una mai profund\u0103 deoarece ea sugereaz\u0103 c\u0103 apari\u021bia tiraniei statului este un efect secundar al prolifer\u0103rii problemei spirituale ce afecteaz\u0103 lumea modern\u0103 \u0219i care poate fi redus\u0103 dac\u0103 mai mul\u021bi oameni \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103-\u0219i rezolve aceast\u0103 problem\u0103 din propriile vie\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
Jung \u0219i-a p\u0103strat mereu speran\u021ba c\u0103 mul\u021bi oameni din Vest sunt capabili de a\u0219a ceva, \u0219i a v\u0103zut dovezi al acestui poten\u021bial \u00een dezvoltarea psihologiei ca \u0219tiin\u021b\u0103 \u00een secolul al XX-lea, \u0219i \u00een dorin\u021ba cresc\u00e2nd\u0103 a multor oameni de a-\u0219i explora ad\u00e2ncimile psihicului \u00een c\u0103utarea auto-cunoa\u0219terii.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dPentru mine, punctul central al problemei spirituale de azi \u00eel g\u0103sim \u00een fascina\u021bia pentru psihic a omului modern… dac\u0103 \u00eenclini spre optimism, vei vedea \u00een ea promisiunea unei schimb\u0103ri spirituale de amploare \u00een lumea Vestic\u0103. \u00cen orice caz, este un fenomen important… important deoarece abordeaz\u0103 acele for\u021be ira\u021bionale \u0219i \u2013 dup\u0103 cum ne \u00eenva\u021b\u0103 istoria \u2013 incalculabile, care transform\u0103 vie\u021bile oamenilor \u0219i civiliza\u021biilor \u00een moduri neprev\u0103zute \u0219i ce nu pot fi anticipate. Acestea sunt for\u021be, \u00eenc\u0103 invizibile multor oameni de azi, ce stau la baza \u201dinteresului pentru psihologie\u201d din prezent.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Problema spiritual\u0103 a omului modern, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
\u00cen momentele de disperare, oamenii antichit\u0103\u021bii priveau spre zeii ce s\u0103l\u0103\u0219luiau \u00een oceane, p\u0103duri \u0219i \u00een ceruri pentru regenerare. \u00cen viziunea lui Jung, omul modern, pentru care to\u021bii zeii sunt mor\u021bi, trebuie s\u0103-\u0219i acceseze for\u021bele l\u0103untrice pentru r\u0103spunsuri la problemele spirituale ce \u00eei macin\u0103. Prin g\u0103sirea r\u0103spunsurilor, g\u00e2ndea el, individul nu \u0219i-ar fi rezolvat doar boala spiritului ce \u00eel afecteaz\u0103 personal, ci ar contribui la revitalizarea unei lumi ce \u0219i-a pierdut direc\u021bia \u00een \u00eentunericul provocat de domina\u021bia statal\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dMic\u0103 \u0219i ascuns\u0103 este u\u0219a ce duce spre interior, iar accesul este blocat de nenum\u0103rate prejudec\u0103\u021bi, ipoteze gre\u0219ite \u0219i frici. \u00centotdeauna omul va dori s\u0103 aud\u0103 de planuri politice \u0219i economice grandioase, exact lucrurile careu au dus fiecare na\u021bie \u00een mla\u0219tini. Astfel, sun\u0103 grotesc c\u00e2nd cineva vorbe\u0219te de u\u0219i ascunse, vise \u0219i lumi interioare. Ce are a face acest idealism plictisitor cu programe economice gigantice, cu a\u0219a numitele probleme ale realit\u0103\u021bii?<\/em><\/p>\n\n\n\n
Dar eu ma adresez nu na\u021biunilor, ci unor, pu\u021bini, indivizi, pentru care este evident c\u0103 valorile culturale nu cad din ceruri ca mana, ci sunt create de m\u00e2inile indivizilor. Dac\u0103 lucrurile iau o turnur\u0103 gre\u0219it\u0103 \u00een lume, acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pentru c\u0103 ceva e gr\u0219it cu individul, pentru c\u0103 e ceva gre\u0219it cu mine. Astfel, dac\u0103 sunt lucid, ma voi repara pe mine primul. Pentru asta voi avea nevoie de \u2013 pentru c\u0103, pentru mine, autoritatea extern\u0103 nu are nicio valoare \u2013 o cunoa\u0219tere a celor mai profunde funda\u021bii ale fiin\u021bei mele, pentru a m\u0103 stabiliza ferm pe esen\u021bialul etern al psihicului uman.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Sensul psihologiei pentru omul modern, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Foto: La Divina Comedia: Infierno: Canto VII, Dante Alighieri, 1304 Ca psiholog practician \u0219i acut observator al lumii vestice, Carl Jung a observat c\u0103 mul\u021bi oameni din vreamea lui erau afecta\u021bi de sentimente debilitante de insignifian\u021b\u0103, inadecvare \u0219i dezn\u0103dejde. \u00cen volumul 10 al Lucr\u0103rilor colective, Jung examineaz\u0103 aceast\u0103 problem\u0103 \u0219i concluzioneaz\u0103 c\u0103 aceste sentimente se […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":543,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[19],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/137"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=137"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/137\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":788,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/137\/revisions\/788"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/543"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=137"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=137"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=137"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}