Foto: The Fog Warning (or Halibut Fishing), Winslow Homer, 1885<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dIndividuare \u00eenseamn\u0103 devenirea unei fiin\u021be unice, omogene \u0219i, precum \u201dindividualitatea\u201d cuprinde cea mai profund\u0103, ultim\u0103 \u0219i incomparabil\u0103 unicitate, aceasta implic\u0103, de asemenea, a deveni propriul sine. Prin urmare, am putea traduce individuarea ca \u201dautorealizare\u201d.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Opere complete Volumul 7, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Arhetipurile ofer\u0103 structur\u0103 diferitelor p\u0103r\u021bi ale psihicului, iar psihicul func\u021bioneaz\u0103 optim c\u00e2nd, \u00eentre aceste p\u0103r\u021bi, exista un echilibru arminios. Din p\u0103cate, cum spunea Jung, foarte pu\u021bini oameni func\u021bioneaz\u0103 \u00eentr-un mod optim. Cei mai mul\u021bi sufer\u0103 de dezevhilibre \u00een care anumite p\u0103r\u021bi ale personalit\u0103\u021bii sufer\u0103 de infla\u021bii, sau supra-exprimare \u0103n con\u0219tient, \u00een timp ce alte p\u0103r\u021bi sufer\u0103 defla\u021bii, sau subdezvoltare, av\u00e2nd o exprimare precar\u0103 \u00een con\u0219tient. Aceste dezechilibre, considera Jung, duc, de cele mai multe ori, la dezvoltarea nevrozelor sau la o sc\u0103dere a vitalit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
Scopul procesului de individuare este aducerea la o exprimare corect\u0103 a diverselor structuri arhetipale din personalitatea individului, prin confruntarea con\u021binutului incon\u0219tientului \u0219i ob\u021binerea, astfel, a cunoa\u0219terii-de-sine. Important de men\u021bionat este c\u0103, acest proces, porne\u0219te spontan dac\u0103 nu este \u00eempiedicat, deoarece con\u021binutul incon\u0219tientului tinde, \u00een mod natural, s\u0103 se manifeste \u00een con\u0219tient, sau, ca s\u0103 folosim cuvintele lui Jung, \u201dtotul din incon\u0219tient caut\u0103 manifestare exterioar\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Cu toate acestea, problema este c\u0103, de\u0219i debutul este natural, mul\u021bi oameni se blocheaz\u0103 \u00een diverse stadii ale individu\u0103rii, nefiind capabili s\u0103 integreze corect \u00een con\u0219tient unele elemente incon\u0219tiente. Aceast\u0103 problem\u0103 l-a m\u0103cinat pe Jung un timp \u00eendelungat dar, prin analiza pacien\u021bilor lui, prin cercetare \u0219i experien\u021b\u0103 personal\u0103, a concluzionat c\u0103 visele ofer\u0103 cea mai bun\u0103 oportunitate de a accesa materialele incon\u0219tiente.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dVisele sunt impar\u021biale, produse spontan de psihicul incon\u0219tient, departe de controlul voin\u021bei. Ele sunt natura pur\u0103; ele ne arat\u0103 adev\u0103rul natural ne\u0219lefuit \u0219i sunt perfecte pentru a ne oferi atitudini ce sunt \u00een acord cu natura noastr\u0103 uman\u0103 atunci c\u00e2nd con\u0219tientul ne-a \u00eendep\u0103rtat prea mult de funda\u021biile ei, duc\u00e2ndu-ne \u00eentr-un impas.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Opere complete Volumul 10, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Jung a subliniat mereu efectul terapeutic al analizei viselor. Prin notarea \u0219i analiza viselor, determin\u00e2ndu-le sensul \u0219i relevan\u021ba, Jung considera c\u0103 omul poate integra con\u021binutul incon\u0219tientului \u00een con\u0219tient. Trebuie notat, \u00eens\u0103, c\u0103 analiza viselor nu este o treab\u0103 u\u0219oar\u0103, datorit\u0103 naturii, deseori, confuze a visului \u0219i a faptului c\u0103, destul de frecvent, visele exprim\u0103 materiale dificil de integrat \u00een con\u0219tient. Interpretarea viselor trebuie privit\u0103, astfel, ca o aptitudine achizi\u021bionat\u0103 prin practic\u0103 \u00eendelungat\u0103 \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 de o \u00een\u021belegere a celor mai importante arhetipuri.<\/p>\n\n\n\n
\u00cenainte de a aborda c\u00e2teva arhetipri cu tendin\u021be de defla\u021bie \u0219i care se pot manifesta \u00een vise, trebuie s\u0103 ne uit\u0103m la Persona. Cuv\u00e2ntul \u201dpersona\u201d a fost folosit \u00een Roma antic\u0103 pentru a desemna masca purtat\u0103 de actori. \u00cen mod analog, \u00een psihologia jungian\u0103, Persona reprezint\u0103 masca social\u0103 pe care o \u201dpurt\u0103m\u201d cu to\u021bii \u00een interac\u021biunile noastre inter-umane. Altfel spus, ea este personalitatea pe care o prezent\u0103m celorlal\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
Cu toate c\u0103 Persona joac\u0103 un rol important \u00een promovarea interac\u021biunilor sociale \u0219i ale vie\u021bii comunale, problemele apar atunci c\u00e2nd oamenii se supra-identific\u0103 cu Persona lor.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dFundamental, Persona este ireal\u0103: este un compromis \u00eentre individ \u0219i societate spre a ob\u021bine un om a\u0219a cum este el dorit de societate. El \u00ee\u0219i alege un nume, c\u00e2\u0219tig\u0103 un titlu, reprezint\u0103 o institu\u021bie, este asta sau cealalt\u0103. \u00centr-un anumit mod, toate aceste lucruri sunt reale \u0219i, totu\u0219i, \u00een rela\u021bia cu esen\u021ba individualit\u0103\u021bii de care omul este interesat, ea nu este, dec\u00e2t, o realitate secundar\u0103, un produs al compromisului, \u00een crearea c\u0103reia ceilal\u021bi contribuie mai mult dec\u00e2t el. Persona este o aparen\u021b\u0103, o realitate bidimensional\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Majoritatea oamenilor sufer\u0103 de o infla\u021bie a Personei, adic\u0103 se supra-identific\u0103 cu masca social\u0103 \u00een detrimentul altor p\u0103r\u021bi importante ale psihicului. Pe parcursul individu\u0103rii, omul trebuie s\u0103 realizeze c\u0103 Persona nu este totalitatea naturii lui, ci o mic\u0103 component\u0103 a unei personalit\u0103\u021bi mult mai mari. O asemenea realizare se face prin cobor\u00e2rea \u00een incon\u0219tient \u0219i s\u0103parea dup\u0103 con\u021binutul bogat \u0219i plin de sens manifestat de arhetipuri.<\/p>\n\n\n\n
Primul pas \u00een explorarea incon\u0219tientului, conform lui Jung, este \u00eent\u00e2lnirea cu propriul arhetip al Umbrei. \u00cen decursul vie\u021bii, anumite tr\u0103s\u0103turi de personalitate primesc un r\u0103spuns negativ sau sunt pedepsite de ceilal\u021bi oameni. Aceste reac\u021bii negative creaz\u0103 anxietate, rezult\u00e2nd \u00een \u00eendep\u0103rtarea din con\u0219tient a acestor tr\u0103s\u0103turi \u0219i transferul lor \u00een incon\u0219tient, acolo unde formeaz\u0103 Umbra \u2013 partea \u201d\u00eentunecat\u0103\u201d a personalit\u0103\u021bii omului.<\/p>\n\n\n\n
Descoperirea \u0219i integrarea Umbrei \u00een con\u0219tient este deseori dificil\u0103, uneori fiind chiar o ac\u021biune eroic\u0103. Dar e\u0219ecul \u00een a face asta poate crea haos \u00een via\u021ba omului. \u00cen \u00eentunericul incon\u0219tientului, Umbra este foarte potent\u0103, influen\u021b\u00e2nd emo\u021bii, g\u00e2nduri \u0219i comportamente \u00eentr-o manier\u0103 incontrolabil\u0103 con\u0219tient. Deseori, Umbra se exprim\u0103 prin proiec\u021bii, astfel c\u0103, \u00een loc s\u0103 vedem elementele dezagreabile din noi, ce s\u0103l\u0103\u0219luiesc \u00een Umbr\u0103, proiect\u0103m aceste tr\u0103s\u0103turi pe al\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
Aducerea elementelor Umbrei la lumina con\u0219tiin\u021bei este crucial\u0103, dac\u0103 un om dore\u0219te corectarea c\u00e2torva aspecte, de acest tip, din el.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dDin p\u0103cate, e evident c\u0103 omul este, \u00een totalitatea lui, mai pu\u021bin bun dec\u00e2t \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 c\u0103 este sau c\u0103 ar vrea s\u0103 fie. Toat\u0103 lumea are o Umbr\u0103 \u0219i, cu c\u00e2t este mai neintegrat\u0103 \u00een via\u021ba con\u0219tient\u0103 a individului, cu at\u00e2t ea este mai neagr\u0103 \u0219i dens\u0103. Dac\u0103 o inferioritate este con\u0219tient\u0103, ea poate fi, oric\u00e2nd, corectat\u0103. Dar daca este reprimat\u0103 \u0219i izolat\u0103 de con\u0219tient, corectarea este imposibil\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Esen\u021biale Jung, C.G.Jung & Anthony Starr)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Umbra, \u00een viziunea jungian\u0103, nu este compus\u0103 doar din elemente negative. \u00cen schimb, \u00een procesul de supra-identificare cu Persona, oamenii, deseori, resping tr\u0103s\u0103turi de personalitate nu pentru c\u0103 ar fi nocive, ci pentru c\u0103 ele nu corepund atitudinilor sociale dominante ale zilei. Astfel, atunci c\u00e2nd Umbra este integrat\u0103 \u00een con\u0219tient, omul este expus, de asemenea, \u0219i tr\u0103s\u0103turilor pozitive \u0219i energiilor creative, care pot aduce un suflu nou vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dUmbra, c\u00e2nd este integrat\u0103, este sursa re\u00eennoirii; un impuls productiv nou nu poate r\u0103s\u0103ri din valorile stabile ale Ego-ului. C\u00e2nd suntem \u00een impas, \u00eentr-o perioad\u0103 steril\u0103 a vie\u021bii, trebuie sa privim \u00een \u00eentuneric la partea noastr\u0103, p\u00e2n\u0103 acum, neacceptabil\u0103 ce a stat la dispozi\u021bia con\u0219tientului nostru.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(\u00cent\u00e2lnind Umbra: puterea ascuns\u0103 a p\u0103r\u021bii \u00eentunecate a naturii umane)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Pe l\u00e2ng\u0103 Umbr\u0103, un alt arhetip care sufer\u0103, \u00een mod normal, de subdezvoltare este un arhetip contra-sexual numit Anima la b\u0103rba\u021bi \u0219i Animus la femei. \u00cen timp ce Persona este orientat\u0103 c\u0103tre exterior, ac\u021bion\u00e2nd ca o protec\u021bie a Ego-ului fa\u021b\u0103 de lumea social\u0103 extern\u0103 lui, \u00een mod analog Anima\/Animus este orientat c\u0103tre interior, protej\u00e2nd Ego-ul de con\u021binutul periculos sau cople\u0219itor din ad\u00e2ncurile incon\u0219tientului.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dRolul natural al Animusului\/Animei este s\u0103 stea \u00eentre con\u0219tien\u021ba individual\u0103 \u0219i incon\u0219tientul colectiv; exact cum Persona este un fel de strat \u00eentre ego-con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i lucrurile din lumea extern\u0103. Animusul \u0219i Anima trebuie s\u0103 func\u021bioneze ca un pod, sau o u\u0219\u0103, ce duce c\u0103tre incon\u0219tientul colectiv, exact cum Persona trebuie s\u0103 fie un pod spre lume.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
\u00cent\u00e2lnirea cu Anima\/Animus se manifest\u0103 \u00een con\u0219tient ca o \u00eent\u00e2lnire, \u00een vise sau viziuni, cu o persoan\u0103 de sex opus. O astfel de figur\u0103 apare deseori \u00een timpul unei dezorient\u0103ri psihice severe, oferind sfaturi despre cum s\u0103 scapi de barierele psihologice ce opresc progresul natural al individu\u0103rii. \u00cent\u00e2lnirea acestui arhetip poate, astfel, s\u0103 semnifice \u00eenceputul unei perioade foarte semnificative din via\u021ba individului, definit\u0103 de transform\u0103ri psihologice semnificative.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201d\u00cent\u00e2lnirea cu Anima\/Animusul reprezint\u0103 o conexiune cu incon\u0219tientul chiar mai profund\u0103 dec\u00e2t cea cu Umbra. \u00cen cazul Umbrei, este o \u00eent\u00e2lnre cu p\u0103r\u021bile dispre\u021buite \u0219i respinse ale psihicului, elementele inferioare \u0219i nedorite. \u00cent\u00e2lnirea cu Anima\/Animusul este un contact cu niveluri ale psihicului ce au poten\u021bialul de a duce \u00een cele mai ad\u00e2nci \u0219i \u201dridicate\u201d puncte pe care Ego-ul le poate atinge.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Harta sufletului lui Jung, Murray Stein)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea \u0219i integrarea aspectelor arhetipului Anima\/Animus \u00een Ego, individul ob\u021bine accesul spre a intra \u00een cel mai profund strat al psihicului, arhetipul \u00eentregului, pe care Jung l-a numit Sine, \u0219i pe care l-a considerat cel mai important arhetip. O exprimare s\u0103n\u0103toas\u0103 a Sinelui este, de fapt, scopul procesului de individuare.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dSinele este scopul vie\u021bii individului, fiind cea mai complet\u0103 exprimare a acelei combina\u021bii fatidice pe care o numim individualitate.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Asemenea soarelui care ocup\u0103 centru sistemului solar, la fel \u0219i Sinele este arhetipul central al \u00eentreului psihic. Arhetipul Sinelui ac\u021bioneaz\u0103 ca principiu unificator \u0219i organizator al psihicului, orientat spre uniunea t\u0103r\u00e2murilor con\u0219tientului \u0219i incon\u0219tientului.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dCu c\u00e2t sunt mai numeroase \u0219i signifiante con\u021binuturile incon\u0219tientului care au fost asimilate de Ego, cu at\u00e2t mai corect\u0103 este aproximarea Sinelui \u00een Ego, chiar dac\u0103 acest proces de aproximare trebuie s\u0103 fie un proces f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Pe m\u0103sur\u0103 ce individul se identific\u0103 tot mai mult cu Sinele, el va \u00eencepe s\u0103 simt\u0103, tot mai puternic, o senza\u021bie de armonie at\u00e2t cu sinele lor, c\u00e2t \u0219i cu lumea ca un tot. De fapt, Jung a privit conexiunea cu Sinele ca fiind at\u00e2t de important\u0103 \u00eenc\u00e2t a numit-o \u201dcomoara ce te poate face independent\u201d sau \u201do leg\u0103tur\u0103 cu infinitul\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Jung a descoperit existen\u021ba Sinelui explor\u00e2nd universalitatea unor simboluri ca quaternitatea \u0219i mandala, care, \u00een cuvintele lui, \u201dapar nu doar \u00een visele omului modern care nu a auzit de ele, ci sunt diseminate \u00een datele istorice a multor popoare pe parcursul mai multor epoci\u201d<\/em>.<\/p>\n\n\n\n
Mandala, spune Jung, este expresia psihologic\u0103 a totalit\u0103\u021bii Sinelui. Nu doar c\u0103 mandalele au o istorie extrem de lung\u0103 \u0219i apar, \u00een mod repetat, \u00een imaginile multor religii (incluz\u00e2nd aici Hinduismul, Budismul \u0219i Cre\u0219tinismul), dar Jung a observat c\u0103 unor pacien\u021bi de-ai lui, mandalele ap\u0103reau spontan \u00een \u201dvremuri de dezorientare sau reorintare psihic\u0103\u201d. Mandalele \u0219i alte simboluri ale ordinii, Jung le considera ca fiind simboluri compensatorii ale \u00eentregului ce sunt manifestate de Sine \u00een vremuri de criz\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Procesul de individuare, ce culmineaz\u0103 \u00een identificarea cu Sinele, conform lui Jung, este crucial pentru dezvoltarea unei func\u021bionalit\u0103\u021bi s\u0103n\u0103toase ale personalit\u0103\u021bii, c\u00e2t \u0219i pentru exprimarea poten\u021bialului unic din fiecare dintre noi. Dar, pe l\u00e2ng\u0103 aceste beneficii personale, Jung vedea procesul de individuare ca fiind esen\u021bial pentru binele societ\u0103\u021bii. Jung considera c\u0103 societ\u0103\u021bile conformiste, compuse, \u00een mare parte, din oameni ce se supra-identific\u0103 cu Persona, cad u\u0219or \u00een fa\u021ba ridic\u0103rii la putere a guvernelor opresive. Astfel, este esen\u021bial oric\u0103rei schimb\u0103ri sociale pozitive de durat\u0103 ca un num\u0103r c\u00e2t mai mare de oameni, ajuta\u021bi de procesul de individuare, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 ei sunt mai mult dec\u00e2t rolul social dictat de Persona. O societate cu un num\u0103r mare de indivizi individua\u021bi nu are cum, spunea Jung, s\u0103 cad\u0103 u\u0219or prad\u0103 guvernelor opresive.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dC\u00e2nd o societate este compus\u0103 din oameni ne-individualiza\u021bi, ea este la mila individuali\u0219tilor f\u0103r\u0103 scrupule. Las\u0103-i s\u0103 se uneasc\u0103 \u00een grupuri \u0219i organiza\u021bii c\u00e2t vor \u2013 exact aceast\u0103 grupare a lor \u0219i extinc\u021bia rezultat\u0103 a personalit\u0103\u021bii individuale este ceea ce o face s\u0103 cedeze at\u00e2t de rapid unui dictator. Un milion de zero-uri aduna\u021bi la un loc nu fac, din p\u0103cate, un unu.\u201d<\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Omul \u0219i simbolurile sale, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Foto: The Fog Warning (or Halibut Fishing), Winslow Homer, 1885 \u201dIndividuare \u00eenseamn\u0103 devenirea unei fiin\u021be unice, omogene \u0219i, precum \u201dindividualitatea\u201d cuprinde cea mai profund\u0103, ultim\u0103 \u0219i incomparabil\u0103 unicitate, aceasta implic\u0103, de asemenea, a deveni propriul sine. Prin urmare, am putea traduce individuarea ca \u201dautorealizare\u201d.\u201d (Opere complete Volumul 7, C.G.Jung) Arhetipurile ofer\u0103 structur\u0103 diferitelor p\u0103r\u021bi ale […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":533,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"off","_et_pb_old_content":"\n
\u201dIndividuare \u00eenseamn\u0103 devenirea unei fiin\u021be unice, omogene \u0219i, precum \u201dindividualitatea\u201d cuprinde cea mai profund\u0103, ultim\u0103 \u0219i incomparabil\u0103 unicitate, aceasta implic\u0103, de asemenea, a deveni propriul sine. Prin urmare, am putea traduce individuarea ca \u201dautorealizare\u201d.\u201d<\/p>\n\n\n\n
(Opere complete Volumul 7, C.G.Jung)<\/p>\n\n\n\n
Arhetipurile ofer\u0103 structur\u0103 diferitelor p\u0103r\u021bi ale psihicului, iar psihicul func\u021bioneaz\u0103 optim c\u00e2nd, \u00eentre aceste p\u0103r\u021bi, exista un echilibru arminios. Din p\u0103cate, cum spunea Jung, foarte pu\u021bini oameni func\u021bioneaz\u0103 \u00eentr-un mod optim. Cei mai mul\u021bi sufer\u0103 de dezevhilibre \u00een care anumite p\u0103r\u021bi ale personalit\u0103\u021bii sufer\u0103 de infla\u021bii, sau supra-exprimare \u0103n con\u0219tient, \u00een timp ce alte p\u0103r\u021bi sufer\u0103 defla\u021bii, sau subdezvoltare, av\u00e2nd o exprimare precar\u0103 \u00een con\u0219tient. Aceste dezechilibre, considera Jung, duc, de cele mai multe ori, la dezvoltarea nevrozelor sau la o sc\u0103dere a vitalit\u0103\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
Scopul procesului de individuare este aducerea la o exprimare corect\u0103 a diverselor structuri arhetipale din personalitatea individului, prin confruntarea con\u021binutului incon\u0219tientului \u0219i ob\u021binerea, astfel, a cunoa\u0219terii-de-sine. Important de men\u021bionat este c\u0103, acest proces, porne\u0219te spontan dac\u0103 nu este \u00eempiedicat, deoarece con\u021binutul incon\u0219tientului tinde, \u00een mod natural, s\u0103 se manifeste \u00een con\u0219tient, sau, ca s\u0103 folosim cuvintele lui Jung, \u201dtotul din incon\u0219tient caut\u0103 manifestare exterioar\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Cu toate acestea, problema este c\u0103, de\u0219i debutul este natural, mul\u021bi oameni se blocheaz\u0103 \u00een diverse stadii ale individu\u0103rii, nefiind capabili s\u0103 integreze corect \u00een con\u0219tient unele elemente incon\u0219tiente. Aceast\u0103 problem\u0103 l-a m\u0103cinat pe Jung un timp \u00eendelungat dar, prin analiza pacien\u021bilor lui, prin cercetare \u0219i experien\u021b\u0103 personal\u0103, a concluzionat c\u0103 visele ofer\u0103 cea mai bun\u0103 oportunitate de a accesa materialele incon\u0219tiente.<\/p>\n\n\n\n
\u201dVisele sunt impar\u021biale, produse spontan de psihicul incon\u0219tient, departe de controlul voin\u021bei. Ele sunt natura pur\u0103; ele ne arat\u0103 adev\u0103rul natural ne\u0219lefuit \u0219i sunt perfecte pentru a ne oferi atitudini ce sunt \u00een acord cu natura noastr\u0103 uman\u0103 atunci c\u00e2nd con\u0219tientul ne-a \u00eendep\u0103rtat prea mult de funda\u021biile ei, duc\u00e2ndu-ne \u00eentr-un impas.\u201d<\/p>\n\n\n\n
(Opere complete Volumul 10, C.G.Jung)<\/p>\n\n\n\n
Jung a subliniat mereu efectul terapeutic al analizei viselor. Prin notarea \u0219i analiza viselor, determin\u00e2ndu-le sensul \u0219i relevan\u021ba, Jung considera c\u0103 omul poate integra con\u021binutul incon\u0219tientului \u00een con\u0219tient. Trebuie notat, \u00eens\u0103, c\u0103 analiza viselor nu este o treab\u0103 u\u0219oar\u0103, datorit\u0103 naturii, deseori, confuze a visului \u0219i a faptului c\u0103, destul de frecvent, visele exprim\u0103 materiale dificil de integrat \u00een con\u0219tient. Interpretarea viselor trebuie privit\u0103, astfel, ca o aptitudine achizi\u021bionat\u0103 prin practic\u0103 \u00eendelungat\u0103 \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 de o \u00een\u021belegere a celor mai importante arhetipuri.<\/p>\n\n\n\n
\u00cenainte de a aborda c\u00e2teva arhetipri cu tendin\u021be de defla\u021bie \u0219i care se pot manifesta \u00een vise, trebuie s\u0103 ne uit\u0103m la Persona. Cuv\u00e2ntul \u201dpersona\u201d a fost folosit \u00een Roma antic\u0103 pentru a desemna masca purtat\u0103 de actori. \u00cen mod analog, \u00een psihologia jungian\u0103, Persona reprezint\u0103 masca social\u0103 pe care o \u201dpurt\u0103m\u201d cu to\u021bii \u00een interac\u021biunile noastre inter-umane. Altfel spus, ea este personalitatea pe care o prezent\u0103m celorlal\u021bi.<\/p>\n\n\n\n
Cu toate c\u0103 Persona joac\u0103 un rol important \u00een promovarea interac\u021biunilor sociale \u0219i ale vie\u021bii comunale, problemele apar atunci c\u00e2nd oamenii se supra-identific\u0103 cu Persona lor.<\/p>\n\n\n\n
\u201dFundamental, Persona este ireal\u0103: este un compromis \u00eentre individ \u0219i societate spre a ob\u021bine un om a\u0219a cum este el dorit de societate. El \u00ee\u0219i alege un nume, c\u00e2\u0219tig\u0103 un titlu, reprezint\u0103 o institu\u021bie, este asta sau cealalt\u0103. \u00centr-un anumit mod, toate aceste lucruri sunt reale \u0219i, totu\u0219i, \u00een rela\u021bia cu esen\u021ba individualit\u0103\u021bii de care omul este interesat, ea nu este, dec\u00e2t, o realitate secundar\u0103, un produs al compromisului, \u00een crearea c\u0103reia ceilal\u021bi contribuie mai mult dec\u00e2t el. Persona este o aparen\u021b\u0103, o realitate bidimensional\u0103.\u201d<\/p>\n\n\n\n
(C.G.Jung)<\/p>\n\n\n\n
Majoritatea oamenilor sufer\u0103 de o infla\u021bie a Personei, adic\u0103 se supra-identific\u0103 cu masca social\u0103 \u00een detrimentul altor p\u0103r\u021bi importante ale psihicului. Pe parcursul individu\u0103rii, omul trebuie s\u0103 realizeze c\u0103 Persona nu este totalitatea naturii lui, ci o mic\u0103 component\u0103 a unei personalit\u0103\u021bi mult mai mari. O asemenea realizare se face prin cobor\u00e2rea \u00een incon\u0219tient \u0219i s\u0103parea dup\u0103 con\u021binutul bogat \u0219i plin de sens manifestat de arhetipuri.<\/p>\n\n\n\n
Primul pas \u00een explorarea incon\u0219tientului, conform lui Jung, este \u00eent\u00e2lnirea cu propriul arhetip al Umbrei. \u00cen decursul vie\u021bii, anumite tr\u0103s\u0103turi de personalitate primesc un r\u0103spuns negativ sau sunt pedepsite de ceilal\u021bi oameni. Aceste reac\u021bii negative creaz\u0103 anxietate, rezult\u00e2nd \u00een \u00eendep\u0103rtarea din con\u0219tient a acestor tr\u0103s\u0103turi \u0219i transferul lor \u00een incon\u0219tient, acolo unde formeaz\u0103 Umbra \u2013 partea \u201d\u00eentunecat\u0103\u201d a personalit\u0103\u021bii omului.<\/p>\n\n\n\n
Descoperirea \u0219i integrarea Umbrei \u00een con\u0219tient este deseori dificil\u0103, uneori fiind chiar o ac\u021biune eroic\u0103. Dar e\u0219ecul \u00een a face asta poate crea haos \u00een via\u021ba omului. \u00cen \u00eentunericul incon\u0219tientului, Umbra este foarte potent\u0103, influen\u021b\u00e2nd emo\u021bii, g\u00e2nduri \u0219i comportamente \u00eentr-o manier\u0103 incontrolabil\u0103 con\u0219tient. Deseori, Umbra se exprim\u0103 prin proiec\u021bii, astfel c\u0103, \u00een loc s\u0103 vedem elementele dezagreabile din noi, ce s\u0103l\u0103\u0219luiesc \u00een Umbr\u0103, proiect\u0103m aceste tr\u0103s\u0103turi pe al\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
Aducerea elementelor Umbrei la lumina con\u0219tiin\u021bei este crucial\u0103, dac\u0103 un om dore\u0219te corectarea c\u00e2torva aspecte, de acest tip, din el.<\/p>\n\n\n\n
\u201dDin p\u0103cate, e evident c\u0103 omul este, \u00een totalitatea lui, mai pu\u021bin bun dec\u00e2t \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 c\u0103 este sau c\u0103 ar vrea s\u0103 fie. Toat\u0103 lumea are o Umbr\u0103 \u0219i, cu c\u00e2t este mai neintegrat\u0103 \u00een via\u021ba con\u0219tient\u0103 a individului, cu at\u00e2t ea este mai neagr\u0103 \u0219i dens\u0103. Dac\u0103 o inferioritate este con\u0219tient\u0103, ea poate fi, oric\u00e2nd, corectat\u0103. Dar daca este reprimat\u0103 \u0219i izolat\u0103 de con\u0219tient, corectarea este imposibil\u0103.<\/p>\n\n\n\n
(Esen\u021biale Jung, C.G.Jung & Anthony Starr)<\/p>\n\n\n\n
Umbra, \u00een viziunea jungian\u0103, nu este compus\u0103 doar din elemente negative. \u00cen schimb, \u00een procesul de supra-identificare cu Persona, oamenii, deseori, resping tr\u0103s\u0103turi de personalitate nu pentru c\u0103 ar fi nocive, ci pentru c\u0103 ele nu corepund atitudinilor sociale dominante ale zilei. Astfel, atunci c\u00e2nd Umbra este integrat\u0103 \u00een con\u0219tient, omul este expus, de asemenea, \u0219i tr\u0103s\u0103turilor pozitive \u0219i energiilor creative, care pot aduce un suflu nou vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
\u201dUmbra, c\u00e2nd este integrat\u0103, este sursa re\u00eennoirii; un impuls productiv nou nu poate r\u0103s\u0103ri din valorile stabile ale Ego-ului. C\u00e2nd suntem \u00een impas, \u00eentr-o perioad\u0103 steril\u0103 a vie\u021bii, trebuie sa privim \u00een \u00eentuneric la partea noastr\u0103, p\u00e2n\u0103 acum, neacceptabil\u0103 ce a stat la dispozi\u021bia con\u0219tientului nostru.\u201d<\/p>\n\n\n\n
(\u00cent\u00e2lnind Umbra: puterea ascuns\u0103 a p\u0103r\u021bii \u00eentunecate a naturii umane)<\/p>\n\n\n\n
Pe l\u00e2ng\u0103 Umbr\u0103, un alt arhetip care sufer\u0103, \u00een mod normal, de subdezvoltare este un arhetip contra-sexual numit Anima la b\u0103rba\u021bi \u0219i Animus la femei. \u00cen timp ce Persona este orientat\u0103 c\u0103tre exterior, ac\u021bion\u00e2nd ca o protec\u021bie a Ego-ului fa\u021b\u0103 de lumea social\u0103 extern\u0103 lui, \u00een mod analog Anima\/Animus este orientat c\u0103tre interior, protej\u00e2nd Ego-ul de con\u021binutul periculos sau cople\u0219itor din ad\u00e2ncurile incon\u0219tientului.<\/p>\n\n\n\n
\u201dRolul natural al Animusului\/Animei este s\u0103 stea \u00eentre con\u0219tien\u021ba individual\u0103 \u0219i incon\u0219tientul colectiv; exact cum Persona este un fel de strat \u00eentre ego-con\u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i lucrurile din lumea extern\u0103. Animusul \u0219i Anima trebuie s\u0103 func\u021bioneze ca un pod, sau o u\u0219\u0103, ce duce c\u0103tre incon\u0219tientul colectiv, exact cum Persona trebuie s\u0103 fie un pod spre lume.\u201d<\/p>\n\n\n\n
(C.G.Jung)<\/p>\n\n\n\n
\u00cent\u00e2lnirea cu Anima\/Animus se manifest\u0103 \u00een con\u0219tient ca o \u00eent\u00e2lnire, \u00een vise sau viziuni, cu o persoan\u0103 de sex opus. O astfel de figur\u0103 apare deseori \u00een timpul unei dezorient\u0103ri psihice severe, oferind sfaturi despre cum s\u0103 scapi de barierele psihologice ce opresc progresul natural al individu\u0103rii. \u00cent\u00e2lnirea acestui arhetip poate, astfel, s\u0103 semnifice \u00eenceputul unei perioade foarte semnificative din via\u021ba individului, definit\u0103 de transform\u0103ri psihologice semnificative.<\/p>\n\n\n\n
\u201d\u00cent\u00e2lnirea cu Anima\/Animusul reprezint\u0103 o conexiune cu incon\u0219tientul chiar mai profund\u0103 dec\u00e2t cea cu Umbra. \u00cen cazul Umbrei, este o \u00eent\u00e2lnre cu p\u0103r\u021bile dispre\u021buite \u0219i respinse ale psihicului, elementele inferioare \u0219i nedorite. \u00cent\u00e2lnirea cu Anima\/Animusul este un contact cu niveluri ale psihicului ce au poten\u021bialul de a duce \u00een cele mai ad\u00e2nci \u0219i \u201dridicate\u201d puncte pe care Ego-ul le poate atinge.\u201d<\/p>\n\n\n\n
(Harta sufletului lui Jung, Murray Stein)<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 \u00eent\u00e2lnirea \u0219i integrarea aspectelor arhetipului Anima\/Animus \u00een Ego, individul ob\u021bine accesul spre a intra \u00een cel mai profund strat al psihicului, arhetipul \u00eentregului, pe care Jung l-a numit Sine, \u0219i pe care l-a considerat cel mai important arhetip. O exprimare s\u0103n\u0103toas\u0103 a Sinelui este, de fapt, scopul procesului de individuare.<\/p>\n\n\n\n
\u201dSinele este scopul vie\u021bii individului, fiind cea mai complet\u0103 exprimare a acelei combina\u021bii fatidice pe care o numim individualitate.\u201d<\/p>\n\n\n\n
(C.G.Jung)<\/p>\n\n\n\n
Asemenea soarelui care ocup\u0103 centru sistemului solar, la fel \u0219i Sinele este arhetipul central al \u00eentreului psihic. Arhetipul Sinelui ac\u021bioneaz\u0103 ca principiu unificator \u0219i organizator al psihicului, orientat spre uniunea t\u0103r\u00e2murilor con\u0219tientului \u0219i incon\u0219tientului.<\/p>\n\n\n\n
\u201dCu c\u00e2t sunt mai numeroase \u0219i signifiante con\u021binuturile incon\u0219tientului care au fost asimilate de Ego, cu at\u00e2t mai corect\u0103 este aproximarea Sinelui \u00een Ego, chiar dac\u0103 acest proces de aproximare trebuie s\u0103 fie un proces f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it. \u201d<\/p>\n\n\n\n
(C.G.Jung)<\/p>\n\n\n\n
Pe m\u0103sur\u0103 ce individul se identific\u0103 tot mai mult cu Sinele, el va \u00eencepe s\u0103 simt\u0103, tot mai puternic, o senza\u021bie de armonie at\u00e2t cu sinele lor, c\u00e2t \u0219i cu lumea ca un tot. De fapt, Jung a privit conexiunea cu Sinele ca fiind at\u00e2t de important\u0103 \u00eenc\u00e2t a numit-o \u201dcomoara ce te poate face independent\u201d sau \u201do leg\u0103tur\u0103 cu infinitul\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Jung a descoperit existen\u021ba Sinelui explor\u00e2nd universalitatea unor simboluri ca quaternitatea \u0219i mandala, care, \u00een cuvintele lui, \u201dapar nu doar \u00een visele omului modern care nu a auzit de ele, ci sunt diseminate \u00een datele istorice a multor popoare pe parcursul mai multor epoci\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Mandala, spune Jung, este expresia psihologic\u0103 a totalit\u0103\u021bii Sinelui. Nu doar c\u0103 mandalele au o istorie extrem de lung\u0103 \u0219i apar, \u00een mod repetat, \u00een imaginile multor religii (incluz\u00e2nd aici Hinduismul, Budismul \u0219i Cre\u0219tinismul), dar Jung a observat c\u0103 unor pacien\u021bi de-ai lui, mandalele ap\u0103reau spontan \u00een \u201dvremuri de dezorientare sau reorintare psihic\u0103\u201d. Mandalele \u0219i alte simboluri ale ordinii, Jung le considera ca fiind simboluri compensatorii ale \u00eentregului ce sunt manifestate de Sine \u00een vremuri de criz\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Procesul de individuare, ce culmineaz\u0103 \u00een identificarea cu Sinele, conform lui Jung, este crucial pentru dezvoltarea unei func\u021bionalit\u0103\u021bi s\u0103n\u0103toase ale personalit\u0103\u021bii, c\u00e2t \u0219i pentru exprimarea poten\u021bialului unic din fiecare dintre noi. Dar, pe l\u00e2ng\u0103 aceste beneficii personale, Jung vedea procesul de individuare ca fiind esen\u021bial pentru binele societ\u0103\u021bii. Jung considera c\u0103 societ\u0103\u021bile conformiste, compuse, \u00een mare parte, din oameni ce se supra-identific\u0103 cu Persona, cad u\u0219or \u00een fa\u021ba ridic\u0103rii la putere a guvernelor opresive. Astfel, este esen\u021bial oric\u0103rei schimb\u0103ri sociale pozitive de durat\u0103 ca un num\u0103r c\u00e2t mai mare de oameni, ajuta\u021bi de procesul de individuare, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 c\u0103 ei sunt mai mult dec\u00e2t rolul social dictat de Persona. O societate cu un num\u0103r mare de indivizi individua\u021bi nu are cum, spunea Jung, s\u0103 cad\u0103 u\u0219or prad\u0103 guvernelor opresive.<\/p>\n\n\n\n
\u201dC\u00e2nd o societate este compus\u0103 din oameni ne-individualiza\u021bi, ea este la mila individuali\u0219tilor f\u0103r\u0103 scrupule. Las\u0103-i s\u0103 se uneasc\u0103 \u00een grupuri \u0219i organiza\u021bii c\u00e2t vor \u2013 exact aceast\u0103 grupare a lor \u0219i extinc\u021bia rezultat\u0103 a personalit\u0103\u021bii individuale este ceea ce o face s\u0103 cedeze at\u00e2t de rapid unui dictator. Un milion de zero-uri aduna\u021bi la un loc nu fac, din p\u0103cate, un unu.\u201d<\/p>\n\n\n\n
(Omul \u0219i simbolurile sale, C.G.Jung)<\/p>\n","_et_gb_content_width":""},"categories":[19],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/135"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=135"}],"version-history":[{"count":8,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/135\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":789,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/135\/revisions\/789"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/533"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=135"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=135"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=135"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}