Foto: Fairy Tale, Mikalojus Konstantinas Ciurlionis, 1909<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dOmul a dezvoltat con\u0219tiin\u021ba lent \u0219i laborios, \u00eentr-un proces ce a durat nenum\u0103rate ere, p\u00e2n\u0103 a atins un stadiu civilizat. \u0218i aceast\u0103 evolu\u021bie este departe de a fi complet\u0103, deoarece mari p\u0103r\u021bi ale min\u021bii sunt \u00eenc\u0103 \u00eentunecate.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Omul \u0219i simbolurile sale, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Aceste cuvinte au fost scrise de Carl Gustav Jung, un psiholog elve\u021bian ce a tr\u0103it \u00eentre anii 1875 \u0219i 1961.<\/p>\n\n\n\n
Cheia, pentru a aprecia vasta contribu\u021bie a lui Jung \u00een domeniul psihologiei, este \u00een\u021belegerea modului \u00een care a definit el psihicul. Cuv\u00e2ntul psihic \u00eensemna, la \u00eenceputuri, \u201dsuflet\u201d sau \u201dspirit\u201d, dar, la trecerea \u00een secolul al XX-lea, sensul lui a \u00eenceput s\u0103 se refere la \u201dminte\u201d. \u00cen psihologia jungian\u0103, psihicul poate fi privit ca suma total\u0103 a personalit\u0103\u021bii \u0219i \u00eencorporeaz\u0103 toate g\u00e2ndurile, comportamentele, sentimentele \u0219i emo\u021biile. \u00cen\u021belegerea psihicului, cum lucreaz\u0103 \u0219i cum \u00eei poate fi influen\u021bat\u0103 func\u021bionarea, a fost principala preocupare a lui Jung. \u00cen mare, Jung a \u00eemp\u0103r\u021bit psihicul \u00een trei planuri principale: con\u0219tientul, incon\u0219tientul personal \u0219i incon\u0219tientul colectiv.<\/p>\n\n\n\n
Aceste planuri psihice nu sunt complet separate, ci interac\u021bioneaz\u0103 continuu \u00eentr-o manier\u0103 compensatorie. Aceast\u0103 dinamic\u0103 dintre con\u0219tient \u0219i planurile incon\u0219tiente ale psihicului duc, a\u0219a cum vom vedea, spre poten\u021bialul dezvolt\u0103rii personale \u0219i a transform\u0103rii prin, ceea ce Jung a numit, procesul de individuare.<\/p>\n\n\n\n
\u00cenainte de a aborda planurile incon\u0219tiente ale psihicului, vom examina con\u0219tientul \u2013 planul psihic cel mai familiar nou\u0103. Con\u0219tientul poate fi descris ca fiind c\u00e2mpul total de \u00een\u021belegere \u0219i const\u0103 din acel material psihic pe care omul \u00eel cunoa\u0219te. \u00cen centrul acestui c\u00e2mp al \u00een\u021belegerii se afl\u0103, dup\u0103 Jung, Ego-ul. Ego-ul este personalitatea omului, a\u0219a cum o percepe el.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dEgo-ul se formeaz\u0103 \u00een centrul c\u00e2mpului con\u0219tient \u0219i, fiind alc\u0103tuit din personalitatea empiric\u0103, este subiectul tuturor ac\u021biunilor con\u0219tientului.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Ego-ul joac\u0103 un rol crucial \u00een via\u021ba fiec\u0103rei persoane, ac\u021bion\u00e2nd ca un filtru ce separ\u0103 componentele experien\u021bei \u00een elemente reflectate \u00een con\u0219tient \u0219i elemente eliminate sau ignorate. Ego-ul, \u00een rol de filtru, ajut\u0103 la determinarea con\u021binutului urm\u0103torului element principal al psihicului \u2013 incon\u0219tientul personal.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dSunt anumite evenimente pe care nu le-am remarcat con\u0219tient, \u0219i au r\u0103mas, s\u0103 spunem a\u0219a, sub nivelul minim al con\u0219tientului. Ele au avut loc, dar au fost absorbite subliminal.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Omul \u0219i simbolurile sale, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Aceste evenimente absorbite subliminal ocup\u0103 incon\u0219tientul personal. Cuv\u00e2ntul \u201dsubliminal\u201d e folosit, aici, cu sensul de \u201dsub prag\u201d \u0219i astfel, ceea ce Jung sugereaz\u0103, exist\u0103 o mul\u021bime de evenimente pe care Ego-ul le reprim\u0103 sau ignor\u0103 din varii motive \u2013 fie sunt prea dureroase, fie sunt uitate pur \u0219i simplu, fie sunt considerate insignifiante. Dar aceste evenimente nu dispar complet din psihic, ci ocup\u0103 incon\u0219tientul personal, p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i poten\u021ba de a influen\u021ba personalitatea individului. Trebuie punctat c\u0103 t\u0103r\u00e2mul incon\u0219tientului nu este doar un receptacul al amintirilor uitate, ci el interac\u021bioneaz\u0103 cu t\u0103r\u00e2mul con\u0219tientului \u00een mod dinamic, ambele juc\u00e2nd un rol integral \u00een via\u021ba omului.<\/p>\n\n\n\n
O modalitate prin care incon\u0219tientul personal influen\u021beaz\u0103 comportamentele umane este prin intermediul complexelor. Mult\u0103 lume este familiar\u0103 cu acest termen \u2013 Sigmund Freud fiind faimos pentru ideea complexului Oedipian, iar Alfred Adler pentru cea a complexului de inferioritate.<\/p>\n\n\n\n
Jung consider\u0103 complexele ca fiind sub-personalit\u0103\u021bi ce au puterea de a controla g\u00e2ndurile, emo\u021biile \u0219i comportamentele individului.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dO tr\u0103s\u0103tur\u0103 interesant\u0103 \u0219i important\u0103 a incon\u0219tientului personal este aceea c\u0103 grupuri de con\u021binut se pot asocia pentru a forma un ciorchine sau o constela\u021bie, numite de Jung complexe. C\u00e2nd spunem c\u0103 un om e complexat, ne referim la faptul c\u0103 e puternic preocupat de ceva, cu greu put\u00e2nd s\u0103 se g\u00e2ndeasc\u0103 la altceva. Un complex puternic este u\u0219or observabil din exterior, de\u0219i persoana \u00een cauz\u0103 este posibil s\u0103 nu fie con\u0219tient\u0103 de el.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Introducere \u00een psihologia jungian\u0103)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Freud credea c\u0103 un complex apare \u00een urma unor experien\u021be traumatizante din copil\u0103rie, dar Jung nu era satisf\u0103cut de aceast\u0103 explica\u021bie. Astfel, el a pornit \u00een c\u0103utarea a ceea ce n\u0103\u0219tea aceste complexe \u00een psihic, iar ceea ce a descoperit a fost c\u0103 r\u0103d\u0103cinile complexelor pleac\u0103 dintr-un strat al incon\u0219tientului mult mai ad\u00e2nc \u0219i mai important dec\u00e2t incon\u0219tientul personal, strat pe care l-a numit incon\u021btient colectiv.<\/p>\n\n\n\n
Aceast\u0103 descoperire a reie\u0219it din analize extinse ale materialelor incon\u021btiente ale pacien\u021bilor lui, cum ar fi visele \u0219i fanteziile, c\u00e2t \u0219i din studiul comparativ al religiilor \u0219i al miturilor. El a observat, astfel, c\u0103 exist\u0103 similarit\u0103\u021bi masive \u00eentre materialele pacien\u021bilor dar \u0219i, mult mai interesant, \u00eentre motivele miturilor \u0219i simbolurilor religioase din diferite culturi. Aceste observa\u021bii l-au \u00eempins pe Jung s\u0103 propun\u0103 existen\u021ba unui al treilea t\u0103r\u00e2m al psihicului, pe l\u00e2ng\u0103 cel al con\u0219tientului \u0219i cel al incon\u0219tientului personal. <\/p>\n\n\n\n
\n\u201dIncon\u0219tientul eman\u0103 influen\u021be determinante… care, independente de tradi\u021bii, garanteaz\u0103 \u00een fiecare individ o asem\u0103nare \u0219i chiar o tr\u0103ire similar\u0103 a experien\u021belor, inclusiv \u00een modul \u00een care \u00ee\u0219i reprezint\u0103 aceste lucruri \u00een imagina\u021bie. Una din principalele dovezi este, aproape, universalul paralelism al motivelor mitologice.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Arhetipurile \u0219i incon\u0219tientul colectiv, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Ce propune Jung prin ideea incon\u0219tientului colectiv este c\u0103 exist\u0103 un plan psihic ce con\u021bine elemente universale mo\u0219tenite.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dPutem g\u0103si \u00een incon\u0219tient elemente ce nu au fost achizi\u021bionate individual, ci mo\u0219tenite, cum ar fi, de exemplu, instincte ca impulsurile de a face o ac\u021biune din necesitate, f\u0103r\u0103 o motiva\u021bie con\u0219tient\u0103. \u00cen acest strat ad\u00e2nc g\u0103sim arhetipurile. Instinctele \u0219i arhetipurile formeaz\u0103 \u201dincon\u0219tientul colectiv\u201d. \u00cel numesc colectiv pentru c\u0103, spre deosebire de incon\u0219tientul personal, el nu este format din con\u021binut mai mult sau mai pu\u021bin unic \u0219i individual, ci din con\u021binut universal \u0219i cu o apari\u021bie regulat\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Esen\u021biale Jung, C.G.Jung & Anthony Storr)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Conform lui Jung, arhetipurile sunt structuri psihice comune tuturor oamenilor, constituind \u201dmo\u0219tenirea arhaic\u0103 a umanit\u0103\u021bii\u201d. Arhetipurile pot fi descrise ca fiind categorii cognitive, sau predispozi\u021bii cu care oamenii se nasc, pentru g\u00e2ndire, senza\u021bii, percep\u021bii \u0219i ac\u021biuni.<\/p>\n\n\n\n
O not\u0103 important\u0103 de f\u0103cut este c\u0103 Jung nu considera c\u0103 omul poate percepe, \u00een mod direct, un arhetip ci, mai de grab\u0103, le poate observa existen\u021ba doar prin intermediul imaginilor \u0219i simbolurilor ce se manifest\u0103 datorit\u0103 prezen\u021bei lor \u00een incon\u0219tient. Arhetipurile nu sunt simbolurile sau imaginile, ci arhetipurile se manifest\u0103 prin intermediul lor \u0219i a altor diferite fenomene.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dArhetipurile au capacitatea de a in\u021bia \u0219i media caracteristicile comportamentale comune \u0219i experien\u021bele tipice ale tuturor oamenilor. Astfel, \u00een momentele potrivite, arhetipurile nasc g\u00e2nduri, imagini, elemente mitice, sentimente \u0219i idei similare \u00een to\u021bi oamenii, indiferent de clas\u0103, crez, ras\u0103, loca\u021bie geografic\u0103 sau er\u0103 istoric\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Jung: O foarte scurt\u0103 introducere, Anthony Stevens)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
C\u00e2teva din arhetipurile examinate de Jung ar fi cele ale mamei, na\u0219terii, mor\u021bii, rena\u0219terii, puterii, eroului \u0219i copilului, pentru a numi o parte din ele.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dSunt at\u00e2tea arhetipuri c\u00e2te situa\u021bii tipice \u00een via\u021b\u0103. Repeti\u021bia nesf\u00e2r\u0219it\u0103 a sculptat aceste experien\u021be \u00een funda\u021bia noastr\u0103 psihic\u0103, nu doar \u00een form\u0103 de imagini \u00eenc\u0103rcate cu con\u021binut, ci, pentru \u00eenceput, ca forme f\u0103r\u0103 con\u021binut, reprezent\u00e2nd abia posibilitatea unui anumit tip de percep\u021bie \u0219i ac\u021biune.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Arhetipurile \u0219i incon\u0219tientul colectiv, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Arhetipurile incon\u0219tientului colectiv au o puternic\u0103 baz\u0103 evolutiv\u0103, iar jung le privea ca p\u0103r\u021bi mo\u0219tenite ale psihicului. El considera ca fiind evident c\u0103, asemenea corpului care a evoluat de-a lungul timpului, \u0219i psihicul trebuie s\u0103 fi evoluat anumite predispozi\u021bii \u0219i tendin\u021be mo\u0219tenite.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dA\u0219a cum corpul uman reprezint\u0103 un muzeu \u00eentreg de organe, fiecare cu o istorie evolutiv\u0103 \u00een spate, tot la fel ar trebui s\u0103 ne a\u0219tept\u0103m ca \u0219i psihicul s\u0103 fie organizat asem\u0103n\u0103tor. Nu poate fi un produs f\u0103r\u0103 istorie, cum nu este nici corpul \u00een care exist\u0103. Prin \u201distorie\u201d nu ma refer la faptul c\u0103 psihicul se construie\u0219te singur prin referin\u021be con\u0219tiente la trecut prin limbaj \u0219i alte tradi\u021bii culturale. M\u0103 refer la dezvoltarea biologic\u0103, preistoric\u0103 \u0219i incon\u0219tient\u0103 a min\u021bii omului arhaic, al c\u0103rui psihic era \u00eenc\u0103 apropiat celui animalic.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Omul \u0219i simbolurile sale, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
De\u0219i arhetipurile se formeaz\u0103 \u00een decursul unei lungi perioade de timp, \u00een mod evolutiv, \u0219i sunt comune tuturor oamenilor, ele se manifest\u0103 diferit \u00een fiecare persoan\u0103. \u00cen alte cuvinte, arhetipurile interac\u021bioneaz\u0103 \u00een mod dinamic cu experien\u021bele individuale ale fiec\u0103rei persoane, iar asta duce la formarea unei personalit\u0103\u021bi unice.<\/p>\n\n\n\n
Jung considera c\u0103 cea mai important\u0103 ac\u021biune pentru fiecare individ este s\u0103 confrunte \u0219i s\u0103 integreze con\u021binutul incon\u0219tientului lor, consider\u00e2nd de asemenea c\u0103 e\u0219ecul \u00een a face asta rezult\u0103 \u00eentr-un individ fragmentat:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dPentru ca un psihic s\u0103 fie s\u0103n\u0103tos \u0219i pentru stabilitate mental\u0103, incon\u0219tientul \u0219i con\u0219tientul trebuie conecta\u021bi integral \u0219i s\u0103 mearg\u0103, astfel, pe linii comune. Dac\u0103 sunt rupte sau \u201ddisociate\u201d, apar deranjamentele psihologice.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Omul \u0219i simbolurile sale, C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Acest proces de confruntare a incon\u0219tientului este, conform lui Jung, calea spre auto-cunoa\u0219tera pe care el a numit-o \u201dproces de individuare\u201d.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dFolosesc termenul de individuare pentru un proces prin care o persoan\u0103 devine un individ psihologic, adic\u0103 o unitate separat\u0103 \u0219i indivizibil\u0103, sau un \u201d\u00eentreg\u201d.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(C.G.Jung)<\/cite><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Foto: Fairy Tale, Mikalojus Konstantinas Ciurlionis, 1909 \u201dOmul a dezvoltat con\u0219tiin\u021ba lent \u0219i laborios, \u00eentr-un proces ce a durat nenum\u0103rate ere, p\u00e2n\u0103 a atins un stadiu civilizat. \u0218i aceast\u0103 evolu\u021bie este departe de a fi complet\u0103, deoarece mari p\u0103r\u021bi ale min\u021bii sunt \u00eenc\u0103 \u00eentunecate.\u201d (Omul \u0219i simbolurile sale, C.G.Jung) Aceste cuvinte au fost scrise de […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":542,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[19],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/132"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=132"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/132\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":790,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/132\/revisions\/790"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/542"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=132"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=132"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=132"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}