Foto: Arbeit schandet, Georg Scholz, an necunoscut<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dGradual, mi-a devenit tot mai clar ce au fost toate filosofiile de p\u00e2n\u0103 acum: confesiuni personale ale autorilor lor \u0219i un fel de jurnale involuntare \u0219i incon\u0219tiente.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Dincolo de bine \u0219i de r\u0103u, Friedrich Nietzsche)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Acest lucru pare s\u0103 fie, \u00een mod special, adev\u0103rat \u00een cazul celor care ap\u0103r\u0103 nihilismul; argumentele filosofice nihiliste sunt de obicei inventate post-hoc pentru a ap\u0103ra sentimentele de disperare \u0219i panic\u0103 \u00een fa\u021ba inutilit\u0103\u021bii vie\u021bii, \u00een loc s\u0103 fie ceea ce duce o persoan\u0103 \u00eentr-o asemenea pozi\u021bie de la \u00eenceput.<\/p>\n\n\n\n
Vicotr Frankl eviden\u021biaz\u0103 acest punct de vedere: nihilismul, spune el, nu poate fi tratat ca o problem\u0103 abstract\u0103, ea fiind, mai degrab\u0103, o problem\u0103 existen\u021bial\u0103 ce apare c\u00e2nd existen\u021ba unui om \u00een lume devine problematic\u0103:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dTr\u0103irea nihilismului \u2013 acel sentiment \u201dexisten\u021bial\u201d al lipsei de sens \u0219i a inutilit\u0103\u021bii vie\u021bii \u2013 nu este un produs al unei teorii intelectuale\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Victor Frankl)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Pentru c\u0103 sensul sau scopul \u00een via\u021b\u0103 s\u0103 fie satisf\u0103c\u0103tor, \u0219i astfel omul s\u0103 se fereasc\u0103 de declan\u0219area unor sentimente asociate nihilismului, majoritatea oamenilor trebuie s\u0103 fie convin\u0219i c\u0103 scopul \u00een care cred este obiectiv. Altfel spus, ei trebuie s\u0103 cread\u0103 c\u0103 un asemenea scop nu este crea\u021bia unui om sau a unei m\u00e2ini de oameni, ci c\u0103 este \u00eencastrat \u00een funda\u021bia universului. Nietzsche accentueaz\u0103 ideea c\u0103, istoric, omului \u00eei era oferit\u0103 aceast\u0103 asigurare din \u00eenv\u0103\u021b\u0103turile expuse de c\u0103tre cei pe care \u00eei numea \u201dautorit\u0103\u021bi supra-omene\u0219ti\u201d.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201d\u00centrebarea nihilist\u0103 \u201dpentru ce?\u201d este \u00eenr\u0103d\u0103cinat\u0103 \u00eentr-un obicei str\u0103vechi de a presupune c\u0103 scopul trebuie prezentat, oferit, cerut din exterior de c\u0103tre o autoritate supra-omeneasc\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Voin\u021ba de putere, Friedrich Nietzsche)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Dar credin\u021ba \u00eentr-o surs\u0103 supra-omeneasc\u0103 a r\u0103spunsurilor \u00eentreb\u0103rilor noastre existen\u021biale a devenit, \u00een decursul secolelor trecute, tot mai greu de digerat. Totu\u0219i, aceast\u0103 nevoie de a g\u0103si un scop \u00een via\u021b\u0103 este o for\u021b\u0103 de neoprit, iar oamenii de azi gasesc, tot mai des, metode de a ocoli nihilismul, f\u0103r\u0103 implicarea unei credin\u021be \u00een supranatural. Ei utilizeaz\u0103 o alternativ\u0103 secular\u0103 pentru g\u0103sirea sensului \u00een via\u021b\u0103, \u00eentr-un fenomen modern, prin participarea \u00een mi\u0219c\u0103ri de mase. Astfel de particip\u0103ri, de obicei, includ sus\u021binerea unui partid sau lider politic, un r\u0103zboi, sau prin identificarea puternic\u0103 a egoului unui individ cu na\u021biunea lui.<\/p>\n\n\n\n
La \u00eenceputul secolului XX, genera\u021bia pe care Nietzsche a profe\u021bit c\u0103 va fi martora evolu\u021biei nihilismului, acest mod secular de a evita nihilismul a fost dus la extrem \u0219i, deseori, a rezultat \u00een totalitarism sau alte mi\u0219c\u0103ri revolu\u021bionare. Cele mai faimoase dou\u0103 mi\u0219c\u0103ri de mase de la \u00eenceputul secolului al XX-lea au fost nazismul si comunismul. \u00centr-un articol numit \u201dOaie fl\u0103m\u00e2nd\u0103\u201d, publicat\u0103 \u00een anii 50, un scriitor perspicace a descris atractivitatea comunismului \u0219i a ar\u0103tat cum oferea discipolilor lui un scop:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dDin exterior, comunistul pare o furnic\u0103 \u00eentr-un mu\u0219uroi, dar el se vede un tovar\u0103\u0219 care ajut\u0103 la \u00eendeplinirea unui plan m\u0103re\u021b divin \u2013 ceea ce \u00een alt context ar fi fost numit Dorin\u021ba lui Dumnezeu…\u201d<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n
Autorul spune, apoi, referindu-se la cei ce au aderat la mi\u0219carea comunist\u0103:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dPentru prima dat\u0103, ei \u201dapar\u021bin\u201d unui ceva, unei \u201dcauze\u201d \u2013 fie ea bun\u0103 sau rea, \u0219i acel ceva transcede limitatele interese personale \u0219i deschide o lume \u00een care fiecare are un rol de jucat \u0219i to\u021bi pot trage la unison spre un scop comun.\u201d<\/em><\/p>\n<\/blockquote>\n\n\n\n
Prin sentimentul c\u0103 un individ este activ \u0219i contribuie \u00een societate, el poate ob\u021bine, \u00eentr-o mai mic\u0103 sau mare m\u0103sur\u0103, certitudinea existen\u021bial\u0103 a sensului \u00een via\u021b\u0103, pe care religia o oferea \u00eenainte.<\/p>\n\n\n\n
Nietzsche, \u00eensu\u0219i, dep\u0103\u0219indu-\u0219i perioada nihilist\u0103, scria: \u201dam trecut prin nihilism, p\u00e2n\u0103 la final, l\u0103s\u00e2ndu-l \u00een urm\u0103, \u00een afara mea\u201d<\/em>. Prin procesul de \u00eendurare \u0219i dep\u0103\u0219ire, eventual\u0103, a nihilismului, el a ob\u021binut cuno\u0219tin\u021be intime ale naturii ei. Nietzsche nu privea nihilismul ca pe o pozi\u021bie filosofi\u0103 satisf\u0103c\u0103toare, ci mai de grab\u0103 ca pe o boal\u0103, numind-o \u201dpatologie\u201d. Asemenea tuturor bolilor, cei afecta\u021bi de nihilism trebuie s\u0103 tind\u0103 spre a se vindeca de ea \u0219i, din acest motiv, Nietzsche considera c\u0103 nihilismul trebuie privit ca o etap\u0103 de tranzi\u021bie \u00een via\u021ba omului. Dac\u0103 cineva este infectat cu nihilism, el trebuie s\u0103 \u00eel foloseasc\u0103 \u00een avantajul lui \u0219i s\u0103 \u00eenve\u021be lec\u021biile pe care le are de oferit, dar, \u00een niciun caz, nu trebuie s\u0103 fie punctul final \u00een c\u0103l\u0103toria lui filosofic\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Motivul pentru care Nietzsche prive\u0219te nihilismul ca o etap\u0103 de tranzi\u021bie este pentru c\u0103 a v\u0103zut concluzia nihilist\u0103, anume c\u0103 via\u021ba e lipsit\u0103 de sens, ca o eroare; o eroare rezultat\u0103 dintr-o generalizare gre\u0219it\u0103. Nihili\u0219tii, dup\u0103 realizarea c\u0103 credin\u021bele pe care le aveau despre sensul vie\u021bii sunt false, mult prea des cred c\u0103 asta implic\u0103 c\u0103 toate credin\u021bele care ofer\u0103 un sens \u00een via\u021b\u0103 sunt egal neadev\u0103rate. \u00cen loc s\u0103 refuze doar vechile seturi de credin\u021be \u0219i s\u0103 continue c\u0103ut\u0103rile, ei v\u0103d aceast\u0103 c\u0103utare ca fiind inutil\u0103 \u0219i renun\u021b\u0103 complet \u00een a mai \u00eencerca s\u0103 g\u0103seasc\u0103 un sens.<\/p>\n\n\n\n
Aceast\u0103 generalizare gre\u0219it\u0103 este similar\u0103 cu cea f\u0103cut\u0103 de cineva cu inima fr\u00e2nt\u0103 care sus\u021bine c\u0103 dragostea adev\u0103rat\u0103 nu exist\u0103. Nihilistul, \u00een mod similar, ru\u0219inat de el pentru c\u0103 a crezut \u00eentr-un sens al vie\u021bii pe care acum \u00eel vede ca fiind gre\u0219it sau fals, sus\u021bine \u00een mod eronat c\u0103 pur \u0219i simplu nu exist\u0103 un sens al vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dNihilismul reprezint\u0103 o etap\u0103 de tranzi\u021bie patologic\u0103 \u2013 ce este de fapt patologic este imensa generalizare, deduc\u021bia c\u0103 un sens al vie\u021bii absolut nu are cum s\u0103 existe.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Voin\u021ba de putere, Friedrich Nietzsche)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Abia \u00een momentul \u00een care nihilistul realizeaz\u0103 eroare deduc\u021biei, nihilismul devine o etap\u0103 de tranzi\u021bie. Nietzsche ajunge la aceast\u0103 concluzie c\u00e2nd realizeaz\u0103 c\u0103 o c\u0103utare a sensului vie\u021bii nu este inutil\u0103, ci doar c\u0103 oamenii au c\u0103utat acest sens \u00een locuri gre\u0219ite. \u00cen plus, el nu doar c\u0103 a crezut c\u0103 un sens al vie\u021bii este posibil, ci \u0219i c\u0103 trecutele interpret\u0103ri ale existen\u021bei au subestimat grav c\u00e2t de pline de sens sunt, de fapt, vie\u021bile oamenilor.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201d\u00cen concluzie: lumea poate fi mult mai valoroas\u0103 dec\u00e2t suntem obi\u0219nui\u021bi s\u0103 credem; trebuie s\u0103 privim prin naivitatea idealurilor noastre \u0219i, \u00een timp ce credeam c\u0103 le-am acordat cele mai \u00eenalte interpret\u0103ri, poate c\u0103 nu am oferit exiten\u021bei umane o valoare, m\u0103car, moderat\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Voin\u021ba de putere, Friedrich Nietzsche)<\/strong><\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Cu toate astea, Nietzsche nu credea c\u0103 orice om aflat \u00een stare nihilist\u0103 este capabil s\u0103 se vindece. De fapt, el diferen\u021biaz\u0103 dou\u0103 tipuri de nihili\u0219ti: cei care au puterea s\u0103 se ridice, \u0219i cei care nu o au. Pe primii i-a numit \u201dnihili\u0219ti activi\u201d, iar pe cei din urm\u0103 \u201dnihili\u0219ti pasivi\u201d.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dNihilismul. Este ambiguu: A. Nihilismul ca un simbol al unui spirit cu putere ridicat\u0103 \u2013 nihilism activ. B. Nihilismul ca un declin \u0219i recesiune a puterii spiritului \u2013 nihilism pasiv\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Voin\u021ba de putere, Friedrich Nietzsche)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Nihilistul pasiv este individul care, confruntat cu nihilismul, vede \u00een asta un punct final sau un stop \u00een c\u0103utarea unui sens. Pe scurt, acestui tip de individ \u00eei lipse\u0219te puterea s\u0103 fac\u0103 orice \u00een via\u021b\u0103 \u0219i, din nefericire, mul\u021bi dintre cei ajun\u0219i \u00een acest stadiu, din disperare, se vor ata\u0219a unei mi\u0219c\u0103ri de mase, \u00eentr-o \u00eencercare final\u0103 de a g\u0103si un sens obiectiv pentru via\u021b\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dCelui frustrat, o mi\u0219care de mase ofer\u0103 un substitut fie pentru \u00eentregul lui \u201dEu\u201d, fie pentru c\u00e2teva elemente care \u00eei fac via\u021ba suportabil\u0103 \u0219i pe care el nu o poate trezi la via\u021b\u0103 cu resursele proprii.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Adev\u0103ratul credincios, Eric Hoffer)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Asemenea nihilistului pasiv, nihilistul activ tr\u0103ie\u0219te confuzia existen\u021bial\u0103 \u0219i dezorientarea care \u00eenso\u021be\u0219te sentimentul c\u0103 totul este inutil. Totu\u0219i, \u00een loc s\u0103 cedeze acestei disper\u0103ri sau s\u0103 se al\u0103ture orbe\u0219te unei mi\u0219c\u0103ri de mase pentru a-\u0219i calma fricile, nihilistul activ era privit de Nietzsche ca un individ care se arunc\u0103 \u00eenainte \u0219i distruge, con\u0219tient, toate credin\u021bele care, \u00eenainte, \u00eei d\u0103deau sens vie\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dNihilismul atinge maximum de putere relativ\u0103 \u00een forma unei for\u021be violente pus\u0103 pe distrugere \u2013 \u00een forma nihilismului activ.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Voin\u021ba de putere, Friedrich Nietzsche)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Dup\u0103 ce individul se cur\u0103\u021b\u0103 de toate credin\u021bele \u0219i ata\u0219amentele care, \u00een trecut, \u00eei d\u0103deau vie\u021bii sens, nihilistul activ st\u0103 singur \u00een univers, un adev\u0103rat spirit liber, independent, capabil s\u0103 creeze sens \u00een loc s\u0103 \u00eel aib\u0103 impus asupra lui de c\u0103tre o figur\u0103 autoritar\u0103.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201do noua m\u00e2ndrie m-a \u00eenv\u0103\u021bat ego-ul, \u0219i asta \u00eenv\u0103\u021b omul: s\u0103 nu-\u021bi mai ascunzi capul \u00een p\u0103m\u00e2ntul lucrurilor cere\u0219ti, ci s\u0103-l por\u021bi liber, un cap p\u0103m\u00e2ntean, care creaz\u0103 un sens pentru lumea terestr\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(A\u0219a gr\u0103ita Zarathustra, Friedrich Nietzsche)<\/cite><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Foto: Arbeit schandet, Georg Scholz, an necunoscut \u201dGradual, mi-a devenit tot mai clar ce au fost toate filosofiile de p\u00e2n\u0103 acum: confesiuni personale ale autorilor lor \u0219i un fel de jurnale involuntare \u0219i incon\u0219tiente.\u201d (Dincolo de bine \u0219i de r\u0103u, Friedrich Nietzsche) Acest lucru pare s\u0103 fie, \u00een mod special, adev\u0103rat \u00een cazul celor care […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":540,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[18],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/117"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=117"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/117\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":793,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/117\/revisions\/793"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/540"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=117"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=117"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=117"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}