Foto: The Angel of Paradise with a Sword, Autor necunoscut, aprox. 1475<\/p>\n\n\n\n
Cei mai mul\u021bi oameni, \u00een diverse perioade ale vie\u021bii lor, au g\u00e2nduri pesimiste legate de via\u021b\u0103 \u00eentreb\u00e2ndu-se care este scopul ei, dar putem observa ca planeta nu e populat\u0103 de o majoritate nihilist\u0103. De ce?<\/p>\n\n\n\n
Dup\u0103 cum spunea Nietzsche, \u201do evadare exist\u0103\u201d. Aceast\u0103 cale presupune g\u0103sirea unui sens al vie\u021bii \u00een existen\u021ba a ceea ce el numea \u201dLume Adev\u0103rat\u0103\u201d. Julian Young ofer\u0103 o defini\u021bie perceptiv\u0103 a caracteristicilor teoriilor de \u201dLumi Adev\u0103rate\u201d \u0219i explic\u0103 de ce aceste teorii sunt at\u00e2t de eficiente \u00een a convinge indivizii c\u0103 via\u021ba are un scop:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dO Lume Adev\u0103rat\u0103 este o destina\u021bie; o destina\u021bie care, odat\u0103 atins\u0103, ofer\u0103 o stare de fericire etern\u0103, un rai, paradis, sau utopie. Astfel, filosofii Lumilor Adev\u0103rate ofer\u0103 sensul vie\u021bii sub forma unei c\u0103l\u0103tori; o c\u0103l\u0103torie c\u0103tre o \u201drecompensare\u201d, spre un final care va compensa \u00eenzecit stresul \u0219i disconfortul acestei calatori.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Moartea lui Dumnezeu \u0219i sensul vie\u021bii, Julian Young)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Nietzsche era foarte interesat de teoriile Lumilor Adev\u0103rate. El a \u00een\u021beles c\u0103 multe dintre marile sisteme filosofice sau religioase erau teorii de tipul \u201dLume Adev\u0103rat\u0103\u201d, \u0219i era interesat de cum at\u00e2\u021bia oameni inteligen\u021bi \u0219i ra\u021bionali au putut crede \u00een aceste teorii pe care el le percepea ca fantezii absurde. C\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 analizeze aceste teorii, el a observat un element comun prezent \u00een fiecare din ele. Toate aceste teorii de \u201dLume Adev\u0103rat\u0103\u201d aveau la baz\u0103 aceea\u0219i structur\u0103. Nietzsche a denumit aceast\u0103 structur\u0103 \u201dideal ascetic\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Idealul ascetic structureaz\u0103 existen\u021ba \u00een dou\u0103 lumi, sau domenii, care corespund celor dou\u0103 realit\u0103\u021bi diferite. Lumea Adev\u0103rat\u0103, domeniul cu valoare mai mare, \u0219i cea de valoare mai mic\u0103, cea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103. Teoriile \u201dLumilor Adev\u0103rate\u201d sus\u021bin c\u0103 \u201dLumea Adev\u0103rat\u0103\u201d este mai valoroas\u0103 deoarece ea ofer\u0103 fericire ve\u0219nic\u0103, bucurie \u0219i adev\u0103r, \u00een timp ce cea p\u0103m\u00e2nteasc\u0103 are valoare mic\u0103, spre deloc, deoarece e \u00eenc\u0103rcat\u0103 de suferin\u021b\u0103 \u0219i se sf\u00e2r\u0219e\u0219te \u00een moarte.<\/p>\n\n\n\n
Toate teoriile \u201dLumilor Adev\u0103rate\u201d, fiind structurate pe acest ideal ascetic, sus\u021bin c\u0103 sensul \u0219i scopul vie\u021bii este s\u0103 se transcead\u0103 aceast\u0103 existen\u021b\u0103 p\u0103m\u00e2ntean\u0103 \u0219i s\u0103 se ob\u021bin\u0103 accesul \u00een \u201dLumea Adev\u0103rat\u0103\u201d. Nietzsche a v\u0103zut aceste teorii ca unice surse de sens pentru omenire \u00een istorie, dup\u0103 cum spunea:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201d\u00cen afar\u0103 de idealul ascetic, omul, animalul uman, nu avea alt sens. Existen\u021ba lui pe p\u0103m\u00e2nt nu con\u021binea nicio \u021bint\u0103; \u201dde ce totu\u0219i om?\u201d \u2013 era o \u00eentrebare f\u0103r\u0103 r\u0103spuns.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Genealogia moralei, Friedrich Nietzsche)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Indivizii care subscriu teoriilor \u201dLumilor Adev\u0103rate\u201d, privesc de sus aceast\u0103 via\u021b\u0103 ca o iritare, poate chiar un co\u0219mar, care trebuie dep\u0103\u0219it\u0103 \u0219i l\u0103sat\u0103 \u00een urm\u0103. Nietzsche articuleaz\u0103 aceast\u0103 idee spun\u00e2nd c\u0103 un asemenea individ adopt\u0103 o pozi\u021bie de \u201djudec\u0103tor al lumii care pune existen\u021ba pe un c\u00e2ntar \u0219i o g\u0103se\u0219te inadecvat\u0103 sau insuficient\u0103\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Nu doar c\u0103 ace\u0219ti credincio\u0219i \u00een \u201dLumi Adev\u0103rate\u201d consider\u0103 mai valoroas\u0103 o lume de dincolo de aceast\u0103 lume p\u0103m\u00e2ntean\u0103, dar, mai mult, ei simt c\u0103 \u201dadev\u0103ratul lor Eu\u201d merit\u0103 s\u0103 fie \u00een acea Lume Adev\u0103rat\u0103 \u0219i nu \u00een aceast\u0103 \u00een\u0219el\u0103toare \u0219i inferioar\u0103 lume umbroas\u0103 a existen\u021bei de zi cu zi.<\/p>\n\n\n\n
Aceste teorii hr\u0103nesc dou\u0103 nevoi fundamentale umane. Prima, cea discutat\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, a nevoii de sens pentru via\u021b\u0103, iar a doua estea acea nevoie mult prea uman\u0103 de stim\u0103 de sine. Omul nutre\u0219te o senza\u021bie de importan\u021b\u0103 a sinelui \u0219i, \u00een timp ce majoritatea o caut\u0103 prin intermediul interac\u021biunilor sociale, crezul \u00eentr-o \u201dLume Adev\u0103rat\u0103\u201d este un alt mod prin care omul poate sim\u021bi c\u0103 sinele lui este de o importan\u021b\u0103 universal\u0103. Vorbind de \u201dLumea Adev\u0103rat\u0103\u201d cre\u0219tin\u0103, Nietzsche a \u00een\u021beles ca o parte a popularit\u0103\u021bii ei const\u0103 \u00een:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201d\u00eei ofer\u0103 \u0219i garanteaz\u0103 omului o valoare absolut\u0103, \u00een opozi\u021bie cu micimea \u0219i existen\u021ba accidental\u0103 dintre na\u0219tere \u0219i moarte\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Voin\u021ba de putere, Friedrich Nietzsche)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Omenirea a sim\u021bit milenii la r\u00e2nd c\u0103 este \u00een centrul universului, av\u00e2nd astfel un sentiment puternic al importan\u021bei de sine. Recunosc\u00e2nd leg\u0103tura intim\u0103 dintre nevoia uman\u0103 de importan\u021b\u0103 de sine \u0219i nihilism, Nietzsche a \u00een\u021beles c\u0103 atunci c\u00e2nd individul nu mai simte c\u0103 este \u201dun colaborator, ca s\u0103 nu zicem centru, al devenirii\u201d, nihilismul devine o posibilitate foarte real\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Nietzsche identific\u0103 trei tipuri de \u201dLumi Adev\u0103rate\u201d, toate av\u00e2nd la baz\u0103 \u201didealul ascetic\u201d: \u201dLumi Adev\u0103rate\u201d temorale, \u201dLumi Adev\u0103rate\u201d moniste \u2013 de o singur\u0103 substan\u021b\u0103, \u0219i \u201dLumi Adev\u0103rate\u201d eterne.<\/p>\n\n\n\n
Teoriile \u201dLumilor Adev\u0103rate\u201d temporale nu sus\u021bin lumi sau realit\u0103\u021bi separate de realitatea aceasta, \u00een schimb sus\u021bin c\u0103 aceast\u0103 realitate este singura realitate \u00eentr-o continu\u0103 schimbare. Totu\u0219i, aceste teorii propun c\u0103 aceast\u0103 realitate este ghidat\u0103 \u00eentr-o direc\u021bie, \u0219i c\u0103 la un moment dat, \u00een viitor, aceast\u0103 existen\u021b\u0103 p\u0103m\u00e2ntean\u0103 va fi transformat\u0103 radical \u00eentr-un ideal utopic. \u201dLumea Adev\u0103rat\u0103\u201d \u00een acest tip de teorii temporale nu exist\u0103 \u00eentr-un plan metafizic, ci \u00een viitor. Teoriile \u201dLumilor Adev\u0103rate\u201d temporale sunt str\u00e2ns legate de \u201dfilosofiile istoriei\u201d, fiind necesar acum s\u0103 elaborez acest concept.<\/p>\n\n\n\n
Filosofia istoriei se refer\u0103 fie la teoriile care \u00eencearc\u0103 s\u0103 discearn\u0103 un model general aflat la baza istoriei, fie s\u0103 studieze modul \u00een care istoricii ajung la cunoa\u0219terea evenimentelor trecute. \u00cen cazul de fa\u021b\u0103 vom aborda primul sens al filosofiei istoriei.<\/p>\n\n\n\n
Un pasaj din filosoful \u0219i economistul Ludwig von Mises ne arat\u0103 rela\u021bia dintre filosofia istoriei \u0219i teoriile \u201dLumilor Adev\u0103rate\u201d temporale:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dFilosofia istoriei prive\u0219te istoria omenirii dintr-un punct diferit de vedere. Ea presupune c\u0103 Dumnezeu, sau natura, sau o entitate supranatural\u0103 dirijeaz\u0103 cu pruden\u021b\u0103 cursul evenimentelor c\u0103tre o destina\u021bie definit\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Teorie \u0219i istorie, Ludwig von Mises)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Un exemplu faimos de filosofie istoric\u0103 este cea enun\u021bat\u0103 de Karl Marx. Marx sugera c\u0103 istoria se \u00eendreapt\u0103 inevitabil c\u0103tre o perioad\u0103 pe care el a numit-o \u201dsf\u00e2r\u0219itul istoriei\u201d, dirijat\u0103 de o for\u021b\u0103 impersonal\u0103 pe care el a numit-o, dar nu a definit-o clar, \u201dfor\u021ba de produc\u021bie material\u0103 a societ\u0103\u021bii\u201d. La acest a\u0219a-numit final al istoriei toate greut\u0103\u021bile, suferin\u021bele, r\u0103zboaiele \u0219i durerile cu care ne confruntam vor \u00eenceta, \u0219i oamenii vor tr\u0103i \u00eentr-o realitate a fericirii, utopia comunist\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Tr\u0103s\u0103tura definitorie a \u201dLumilor Adev\u0103rate\u201d moniste const\u0103 \u00een ideea c\u0103, similar felului \u00een care un val este identic cu oceanul din care se na\u0219te, adev\u0103ratul sine al individului este identic cu spiritul universal, al c\u0103rui expresie este. Aceast\u0103 idee este central\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103turilor filosofiilor indiene, \u0219i \u00een particular a Hinduismului.<\/p>\n\n\n\n
Conform g\u00e2ndirii indiene, lumea \u00een care majoritatea oamenilor cred c\u0103 tr\u0103iesc, \u0219i sinele cu care se identific\u0103 ca fiin\u021be, nu sunt dec\u00e2t o iluzie. \u00cen realitate, totul este o manifestare a unicului spirit suprem \u0219i universal, numit Brahman, care nu numai c\u0103 d\u0103 na\u0219tere universului \u0219i a tot ce este \u00een el, dar \u0219i transcede acest univers. Mai departe, \u00een timp ce ne consider\u0103m indivizi separa\u021bi \u0219i distinc\u021bi \u00eentre noi, \u00een realitate suntem o manifestare a Brahmanului, la fel ca restul lucrurilor. Hinduismul nume\u0219te adev\u0103ratul nostru sine \u201datman\u201d, \u0219i declar\u0103 c\u0103 acest adev\u0103rat sine este identic cu spiritul universal, Brahman. Scopul \u00een via\u021b\u0103, conform filosofiei Hinduse, este s\u0103 transcedem sau s\u0103 \u00eenl\u0103tur\u0103m aceast\u0103 cortin\u0103 iluzorie care ne \u021bine orbi fa\u021b\u0103 de adev\u0103rata natur\u0103 a lucrurilor, \u0219i s\u0103 realiz\u0103m c\u0103 totul este, literalmente, una cu totul, deoarece totul este Brahman. Aceast\u0103 idee este formulat\u0103 \u00een Upanishade, cel mai important text al Hinduismului:<\/p>\n\n\n\n
\u201dOmul \u00eei spune \u00een multe feluri, dar \u00een\u021belep\u021bii \u0219tiu c\u0103 este unul singur.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
\u201dLumile Adev\u0103rate\u201d moniste ofer\u0103 sens vie\u021bii oferind indivizilor convingerea c\u0103 adev\u0103ratul lor sine esre ceva ce transcede aparenta lor individualitate. Cum spune Nietzsche:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dUn fel de unitate, o form\u0103 de \u201dmonism\u201d: acestei credin\u021be \u00eei este suficient s\u0103 ofere omului un sentiment profund c\u0103 este \u00een contextul a, \u0219i dependent de, un \u201dtot\u201d net superior lui, iar el se vede ca o manifestare a acestei entit\u0103\u021bi.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Voin\u021ba de putere, Friedrich Nietzsche)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Teoriile \u201dLumilor Adev\u0103rate\u201d eterne au fost cele mai dominante teorii de \u201dLumi Adev\u0103rate\u201d \u00een istoria civiliza\u021biei Vestice \u2013 cele la care ne-am referit p\u00e2n\u0103 acum ca \u201dteorii dou\u0103-lumi\u201d. Aceste teorii sus\u021bin c\u0103, al\u0103turi de realitatea terestr\u0103, exist\u0103 o alt\u0103 realitate, mai valoroas\u0103 \u0219i etern\u0103. O \u201dLume Adev\u0103rat\u0103\u201d etern\u0103 este privit\u0103 ca fiind antiteza acestei realit\u0103\u021bi, prin felul \u00een care este una a permanen\u021bei \u0219i perfec\u021biunii. \u00cen opozi\u021bie cu aceast\u0103 realitate terestr\u0103 care e una a schimb\u0103rilor \u0219i plin\u0103 de deficien\u021be.<\/p>\n\n\n\n
Cei care cred \u00een \u201dLumi Adev\u0103rate\u201d eterne cred c\u0103 accesul \u00een ele este posibil dup\u0103 moarte \u0219i, din cauza aceasta, aceste teorii au postulat c\u0103 indivizii au un suflet care poate exista independent de corp. \u00cen momentul mor\u021bii, \u00een condi\u021bii optime, acest suflet p\u0103r\u0103se\u0219te realitatea p\u0103m\u00e2ntean\u0103 \u0219i intr\u0103 \u00een \u201dLumea Adev\u0103rata\u201d etern\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Foto: The Angel of Paradise with a Sword, Autor necunoscut, aprox. 1475 Cei mai mul\u021bi oameni, \u00een diverse perioade ale vie\u021bii lor, au g\u00e2nduri pesimiste legate de via\u021b\u0103 \u00eentreb\u00e2ndu-se care este scopul ei, dar putem observa ca planeta nu e populat\u0103 de o majoritate nihilist\u0103. De ce? Dup\u0103 cum spunea Nietzsche, \u201do evadare exist\u0103\u201d. Aceast\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":535,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[18],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/113"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=113"}],"version-history":[{"count":5,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/113\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":795,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/113\/revisions\/795"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/535"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=113"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=113"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=113"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}