Foto: Le Temps, Ulpiano Checa y SANZ, 1900<\/p>\n\n\n\n
\u00cen 1887, Friedrich Nietzsche scria:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dCe este nihilismul? Cele mai \u00eenalte valori se auto-devalueaz\u0103. Lipse\u0219te \u021binta; De ce? -ul nu prime\u0219te un r\u0103spuns.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Voin\u021ba de putere, Friedrich Nietzsche)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Viziunile lui Nietzsche asupra nihilismului sunt unele dintre cele mai discutate subiecte at\u00e2t de c\u0103tre cei ce \u00eel studiaz\u0103 pe Nietzsche, c\u00e2t \u0219i de c\u0103tre cei ce studiaz\u0103 nihilismul.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen timp ce semin\u021bele nihilismului se \u00eentind pe mii de ani, termenul nihilism a \u00eenceput s\u0103 fie folosit uzual \u00een Vest pe la mijlocul secolului al XIX-lea. O nuvel\u0103 publicat\u0103 \u00een 1862 de c\u0103tre autorul rus Ivan Turgheniev, intitulat\u0103 \u201dP\u0103rin\u021bi \u0219i copii\u201d, este, de obicei, punctat\u0103 ca fiind lucrarea ce a r\u0103sp\u00e2ndit popularitatea termenului. \u00cen nuvel\u0103, un personaj este \u00eentrebat \u201dce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fi nihilist?\u201d, el r\u0103spunz\u00e2nd:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dun nihilist este un om care nu se pleac\u0103 \u00een fa\u021ba niciunei autorit\u0103\u021bi, care nu \u00ee\u0219i bazeaz\u0103 principiile pe credin\u021b\u0103, indiferent c\u00e2t\u0103 reveren\u021b\u0103 a fost consacrat\u0103 \u00een ea\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(P\u0103rin\u021bi \u0219i copii, Ivan Turgheniev)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
De la apari\u021bia acestui roman, numero\u0219i scriitori \u0219i filosofi au definit viziuni nihiliste \u00een diverse domenii de activitate, particip\u00e2nd la ambiguizarea termenului, de aceea, este necesar\u0103 clarificarea sensului acestuia. Putem distinge patru tipuri de nihilism, toate av\u00e2nd o caracteristic\u0103 similar\u0103, aceea a atitudinii generale de refuzare \u0219i negare a sensului existen\u021bei.<\/p>\n\n\n\n
Nietzsche face aceasta precizare \u00een noti\u021bele c\u0103r\u021bii \u201dVoin\u021ba de putere\u201d:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dnihilismul (… repudierea radical\u0103 a valorii, sensului \u0219i a dezirabilit\u0103\u021bii)\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Voin\u021ba de putere, Friedrich Nietzsche)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Cele patru tipuri de nihilism sunt sumarizate de Donald Crosby \u00een \u201dSpectrul absurdului\u201d:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dNihilismul moral neag\u0103 sensul obliga\u021biei morale, obiectivitatea principiilor morale, sau punctul de vedere moral. Nihilismul epistemologic neag\u0103 c\u0103 ar exista ceva ca adev\u0103r sau sens strict \u00eenchistat \u00een, sau cu totul relativ la, un singur individ, grup, sau schem\u0103 conceptual\u0103. Nihilismul cosmic refuz\u0103 inteligibilitatea sau valoarea \u00een natur\u0103, privind-o ca indiferent\u0103 sau ostil\u0103 fa\u021b\u0103 de preocup\u0103rile fundamentale ale umanit\u0103\u021bii. Nihilismul existen\u021bial neag\u0103 sensul vie\u021bii.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Spectrul absurdului, Donald Crosby)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Baz\u00e2ndu-ne pe acest pasaj, observ\u0103m c\u0103 primele trei tipuri de nihilism \u2013 moral, epistemologic \u0219i cosmic \u2013 neag\u0103 sensul din arii importante ale vie\u021bii, arii \u00een care, tradi\u021bional, oamenii l-au c\u0103utat. \u00cen majoritatea istoriei, oamenii au presupus ca o baz\u0103 obiectiv\u0103 pentru sens este necesar\u0103 \u2013 o presupunere a c\u0103rei validitate o vom aborda mai t\u00e2rziu \u2013 duc\u00e2nd astfel la eviden\u021bierea unor lumi alternative unde asemenea sensuri obiective pot fi gasite.<\/p>\n\n\n\n
Dar c\u00e2nd cineva ajunge sa nege o baz\u0103 absolut\u0103 \u0219i obiectiv\u0103 pentru valori, adev\u0103r sau sens, devine dificil s\u0103 nu alunece spre nihilism. De exemplu, \u00een cazul nihilismului moral, prin refuzul obiectivit\u0103\u021bii principiilor morale, se presupune imposibilitatea dezbaterii posibilit\u0103\u021bii ca aceste principii s\u0103 fie adev\u0103rate sau false, c\u00e2nd ele sunt dependente doar de opinii subiective.<\/p>\n\n\n\n
C\u00e2nd cineva adopt\u0103 aceste prime trei tipuri de nihilism, este foarte probabil s\u0103 ating\u0103 un tip mai general de nihilism \u2013 nihilismul existen\u021bial. Nihilismul existen\u021bial poate fi privit ca \u00eenglob\u00e2nd cel\u0103lalte trei tipuri deoarece, atunci c\u00e2nd este negat sensul vie\u021bii, implicit sau explicit, se neag\u0103 sensul \u0219i din ariile acoperite de cel\u0103lalte trei tipuri. C\u00e2nd termenul \u201dnihilism\u201d este utilizat de sine st\u0103t\u0103tor, de obicei, el se refer\u0103 la nihilismul existen\u021bial, iar acesta este tipul de nihilism de care Nietzsche a fost cel mai interesat.<\/p>\n\n\n\n
Cum nihilismul existen\u021bial este pivotant \u00een filosofia lui Nietzsche, \u0219i cum problema lipsei de sens \u0219i de direc\u021bie \u00een via\u021b\u0103 afecteaz\u0103 mul\u021bi oameni \u00een timpurile noastre, ne vom axa mai departe pe acest tip de nihilism.<\/p>\n\n\n\n
C\u00e2nd se discut\u0103 de nihilism, o \u00eentrebare ce apare des este \u201dce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 negi sensul?\u201d, iar pentru a r\u0103spunde este necesar s\u0103 definim sensul \u201dsensului\u201d. Filosoful David Roochnick, \u00een cartea \u201dAdun\u00e2nd anticii: O introducere \u00een filosofia greac\u0103\u201d, prezint\u0103 dou\u0103 sensuri ale termenului: a semnifica, \u0219i \u201da inten\u021biona sau a avea un scop\u201d. Astfel, el sugereaz\u0103 c\u0103 a zice c\u0103 via\u021ba omului are sens, presupune s\u0103 crezi c\u0103 \u201dvia\u021ba are un scop care poate fi inten\u021bionat sau explicat\u201d. Important de men\u021bionat, tot el precizeaz\u0103 c\u0103, pentru ca via\u021ba s\u0103 aib\u0103 un sens, nu este destul sa aib\u0103 un scop, daca de acel scop nu \u0219tie nimeni. Mai degrab\u0103, pentru ca via\u021ba s\u0103 aib\u0103 sens, ea trebuie sa aib\u0103 un scop pe care oamenii s\u0103 \u00eel poat\u0103 indica sau cu care s\u0103 se poat\u0103 identifica.<\/p>\n\n\n\n
De ce au nevoie oamenii de un sens \u00een via\u021b\u0103? S-a speculat mult pe sursa aceste nevoi universale ale omenirii, dar, similar altor \u00eentreb\u0103ri filosofice, nici aici nu exist\u0103 consens. Filosoful Arthur Schopenhauer, care l-a influen\u021bat enorm pe Nietzsche, considera c\u0103 aceast\u0103 surs\u0103 este inevitabilitatea suferin\u021bei combinat\u0103 cu realizarea certitudinii mor\u021bii.<\/p>\n\n\n\n
Pun\u00e2nd aceast\u0103 problem\u0103 de-o parte, urm\u0103toarea \u00eentrebare cu care ne confrunt\u0103m este \u201dunde a gasit omenirea, \u00een decursul istoriei, acest mult r\u00e2vnit sens?\u201d. \u00cen mod ciudat, sensul vie\u021bii a fost g\u0103sit, tradi\u021bional, \u00eentr-o alt\u0103 realitate. Aceast\u0103 realitate alternativ\u0103, numit\u0103 \u201dadev\u0103rata lume\u201d, a fost privit\u0103 ca o surs\u0103 a adev\u0103rului \u0219i a valorii, crezut\u0103 o destina\u021bie, scopul vie\u021bii fiind ob\u021binerea accesului \u00een aceast\u0103 lume fie \u00een momentul mor\u021bii, fie, \u00een unele cazuri, \u00een timpul vie\u021bii. Aceste teorii care postuleaz\u0103 existen\u021ba unei lumi alternative ca surs\u0103 a sensului poart\u0103 numele de \u201dteorii dou\u0103-lumi\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Aceste tipuri de teorii au dominat gandirea uman\u0103 timp de mii de ani, oferind un sens pentru nenum\u0103rate persoane. Teorii comune de acest tip sunt Lumea formelor a lui Platon, Lumea spiritelor a lui Descartes, Noumen-ul lui Kant \u0219i Raiul cre\u0219tinismului.<\/p>\n\n\n\n
Raiul cre\u0219tin, \u00een special, a fost cea mai proeminent\u0103 teorie dou\u0103-lumi \u00een Vest pentru aproape dou\u0103 mii de ani. \u00cenv\u0103\u021b\u0103turile cre\u0219tine ofereau indivizilor convingerea c\u0103 vie\u021bile lor, indiferent de c\u00e2te dificult\u0103\u021bi \u00eent\u00e2mpinau, erau pentru ceva; mai exact, existen\u021ba p\u0103m\u00e2ntean\u0103 avea un scop, acest scop fiind s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 dup\u0103 cuv\u00e2ntul Domnului pentru a ob\u021bine acces \u00een rai \u00een momentul mor\u021bii. Aceast\u0103 \u201dpoveste\u201d este un antidot puternic \u00eempotriva nihilismului.<\/p>\n\n\n\n
O precizare important de f\u0103cut este c\u0103 r\u0103d\u0103cinile nihilismului se \u00eentind mult \u00eenainte de epoca modern\u0103. Nietzsche sus\u021binea c\u0103 sentimentul de pesimism este \u00eenceputul nihilismului, iar pesimismul fa\u021b\u0103 de sensul vie\u021bii poate fi g\u0103sit \u00een scrierile multor antici, incluz\u00e2ndu-l pe poetul grec Theognis (sec. al VI-lea \u00ee.e.n.):<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dCel mai bine pentru om ar fi s\u0103 nu se fi nascut \u0219i s\u0103 nu fi v\u0103zut lumina soarelui, dar, odat\u0103 n\u0103scut, al doilea cel mai bun lucru pentru el ar fi s\u0103 p\u0103\u0219easc\u0103 prin por\u021bile mor\u021bii c\u00e2t mai repede cu putin\u021b\u0103.\u201d<\/em><\/p>\n(Theognis)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Totu\u0219i, spunea Nietszche, pesimismul este doar \u201do form\u0103 preliminar\u0103 a nihilismului\u201d. Indiferent de c\u00e2t\u0103 suferin\u021b\u0103, durere sau greutate \u00een via\u021b\u0103 \u00eei este dat omului, nihilismul nu se va ivi at\u00e2ta timp c\u00e2t exist\u0103 convingerea c\u0103 exist\u0103 un sens \u0219i un scop \u00een via\u021b\u0103. Popularitatea cre\u0219tinismului se bazeaz\u0103 pe faptul c\u0103 a putut oferi oamenilor din toate p\u0103turile sociale \u2013 chiar \u0219i cei cu handicapuri, bolnavilor incurabili, s\u0103racilor \u2013 convingerea c\u0103, \u00een ciuda suferin\u021belor pe care le \u00eendur\u0103 \u00een via\u021b\u0103, existen\u021ba lor avea, \u00eentr-un final, un scop.<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dCel mai remarcabil c\u00e2\u0219tig pentru cre\u0219tinism a fost c\u0103 a reu\u0219it s\u0103 ia sclavii, ologii, imbecilii, cei slabi \u0219i cei puternici, \u0219i sa-i transforme \u00een eroi printr-un simplu pas f\u0103cut \u00eenapoi din lume, \u00eentr-o alt\u0103 dimensiune a lucrurilor, aceast\u0103 dimensiune fiind raiul.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Negarea mor\u021bii, Ernest Becker)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
\n\u201dPentru marea parte a istoriei Vestului, nu s-a discutat despre sensul vie\u021bii. Pentru c\u0103 eram destul de siguri c\u0103 \u0219tim care este acesta.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Moartea lui Dumnezeu \u0219i sensul vie\u021bii. Julian Young)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
Cum am men\u021bionat mai devreme, cre\u0219tinismul a oferit Vestului r\u0103spunsul la \u00eentrebarea \u201dcare este sensul vie\u021bii?\u201d dar, dup\u0103 cum bine \u0219tim, rolul cre\u0219tinismului \u00een Vest a \u00eenceput s\u0103 scad\u0103 \u00eencep\u00e2nd din secolele XVI \u2013 XVII, iar ascensiunea \u0219tiin\u021bei a fost principalul responsabil pentru acest declin al aderen\u021bei la dogmele cre\u0219tine. Nietszche a folosit sintagma \u201dDumnezeu e mort\u201d pentru a simboliza aceast\u0103 pierdere de credin\u021b\u0103 \u00een teoria dou\u0103-lumi a cre\u0219tinismului, \u0219i a \u00een\u021beles c\u0103 o criz\u0103 a sensului vie\u021bii \u00een lume era inevitabil\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Dac\u0103 privim \u00een urm\u0103, la \u00eenceputurile revolu\u021biei \u0219tiin\u021bifice, observ\u0103m c\u0103 \u0219tiin\u021ba \u0219i nihilismul merg m\u00e2n\u0103 \u00een m\u00e2n\u0103. Aceast\u0103 idee este surprins\u0103 \u00eentr-un citat al unui fizician laureat al premiului Nobel, Steven Weinberg, care spunea: \u201dcu c\u00e2t universul este mai comprehensibil, cu at\u00e2t pare mai irelevant\u201d.<\/p>\n\n\n\n
Nietzsche, \u00een cartea \u201d\u0218tiin\u021ba vesel\u0103\u201d, reitereaz\u0103 ideea leg\u0103turii dintre \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i lipsa de sens a vie\u021bii:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dO interpretare \u201d\u0219tiin\u021bific\u0103\u201d a lumii, dup\u0103 cum \u00een\u021belegi, poate este \u00eenc\u0103 una din cele mai proaste interpret\u0103ri posibile ale lumii, \u00eensemn\u00e2nd c\u0103 este, poate, una din cele mai s\u0103race \u00een \u201dsens\u201d. Acest g\u00e2nd este dedicat urechilor \u0219i con\u0219tiin\u021bei mecanicilor nostri care ast\u0103zi trec ca filosofi \u0219i insist\u0103 c\u0103 mecanica este doctrina pe care trebuie s\u0103 baz\u0103m de la prima \u0219i p\u00e2n\u0103 la ultima lege a existen\u021bei. Dar o lume esen\u021bial mecanic\u0103 ar fi o lume esen\u021bial lipsit\u0103 de \u201dsens\u201d. Presupun\u00e2nd c\u0103 cineva poate estima muzica baz\u00e2ndu-se pe cate de mult poate fi masurat\u0103, calculat\u0103 \u0219i exprimat\u0103 \u00een formule, c\u00e2t de absurd\u0103 ar fi o asemenea estimare \u201d\u0219tiin\u021bific\u0103\u201d a muzicii. Ce ar fi \u00een\u021beles cineva din ea? Nimic, absolut nimic din ceea ce este \u201dmuzica\u201d.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(\u0218tiin\u021ba vesel\u0103, Friedrich Nietzsche)<\/cite><\/blockquote>\n\n\n\n
O teorie expus\u0103 de filosoful Giordano Bruno spre sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVI-lea a fost marcat\u0103 ca una din semin\u021bele \u0219tiin\u021bifice ale nihilismului timpuriu \u0219i este un bun exemplu al felului \u00een care teoriile \u0219tiin\u021bifice degradeaz\u0103 \u201dsensul\u201d pe care oamenii \u00eel g\u0103seau \u00een religie.<\/p>\n\n\n\n
Combin\u00e2nd viziunea lui Copernic cu universul lui heliocentric, cea a lui Nicolaus Cusanus \u0219i ideea naturii infinite a universului, \u0219i cele ale filosofilor pre-Socratici Leucip \u0219i Democrit \u00een ceea ce prive\u0219te atomii, Bruno a \u00eenaintat o teorie \u00een care soarele este doar una dintr-o infinitate de stele \u00eempr\u0103\u0219tiate printr-un univers infinit. Bruno, de asemenea, sugereaz\u0103 c\u0103 unele din aceste stele au planete asem\u0103n\u0103toare P\u0103m\u00e2ntului \u0219i c\u0103 via\u021ba pe ele poate exista. Aceasta viziune s-a ciocnit violent cu cea a cre\u0219tinismului, ea \u00eenl\u0103tur\u00e2nd omul din centrul universului, ciocnire cu consecin\u021be tragice pentru Bruno, el fiind \u00een cele din urm\u0103 ars pe rug pentru convingerile sale.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen timp ce \u0219tiin\u021ba oferea r\u0103spunsuri multor probleme practice \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021bea via\u021ba \u00een multe moduri neprev\u0103zute, ea nu reu\u0219ea s\u0103 ofere r\u0103spunsuri \u00eentreb\u0103rilor legate de \u201dsens\u201d sau \u201dscop\u201d, mai degrab\u0103 instig\u00e2nd o atitudine sceptic\u0103 ce punea la \u00eendoial\u0103 viziunile cre\u0219tinismului \u0219i a altor religii.<\/p>\n\n\n\n
Nietzsche, scriind la finalul secoului al XIX-lea, se pare c\u0103 a anticipat valul de nihilism ce avea s\u0103 \u00eenglobeze Vestul, \u00een special \u00een urma Primului R\u0103zboi Mondial, juc\u00e2nd un rol important \u00een g\u00e2ndirea unor filosofi ca Bertrand Russel, Jean-Paul Sartre, Albert Camus \u0219i Franz Kafka. El a \u00een\u021beles cum cre\u0219tinismul a oferit p\u00e2n\u0103 atunci Omului convingerea c\u0103 via\u021ba are un sens \u0219i, astfel, cu \u201dmoartea lui Dumnezeu\u201d, un sentiment ame\u021bitor c\u0103 via\u021ba nu are sens va afecta din ce \u00een ce mai mul\u021bi oameni. Civiliza\u021bia modern\u0103, g\u00e2ndea Nietzsche, va fi definit\u0103 de modul \u00een care acest sentiment va fi \u00eencorporat \u0219i, eventual, dep\u0103\u0219it.<\/p>\n\n\n\n
\u00cen deschiderea lucr\u0103rii \u201dVoin\u021ba de putere\u201d, Nietzsche scria:<\/p>\n\n\n\n
\n\u201dCeea ce relatez este istoria urm\u0103toarelor doua secole. Descriu ceea ce urmeaz\u0103, ceea ce nu poate s\u0103 devin\u0103 altfel: ridicarea la putere a nihilismului… De ceva timp, \u00eentreaga noastr\u0103 cultur\u0103 european\u0103 se \u00eendreapt\u0103 c\u0103tre o catastrof\u0103, cu o tensiune torturant\u0103 care cre\u0219te cu fiecare decad\u0103: de neoprit, violent\u0103, cu capul \u00eenainte, ca un r\u00e2u care vrea s\u0103 ajung\u0103 la gura de v\u0103rsare, care nu reflecteaz\u0103 \u0219i c\u0103ruia \u00eei este fric\u0103 s\u0103 reflecteze.\u201d<\/em><\/p>\n\n\n\n
<\/p>\n(Voin\u021ba de putere, Friedrich Nietzsche)<\/cite><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Foto: Le Temps, Ulpiano Checa y SANZ, 1900 \u00cen 1887, Friedrich Nietzsche scria: \u201dCe este nihilismul? Cele mai \u00eenalte valori se auto-devalueaz\u0103. Lipse\u0219te \u021binta; De ce? -ul nu prime\u0219te un r\u0103spuns.\u201d (Voin\u021ba de putere, Friedrich Nietzsche) Viziunile lui Nietzsche asupra nihilismului sunt unele dintre cele mai discutate subiecte at\u00e2t de c\u0103tre cei ce \u00eel studiaz\u0103 […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":528,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_et_pb_use_builder":"","_et_pb_old_content":"","_et_gb_content_width":""},"categories":[18],"tags":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/108"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=108"}],"version-history":[{"count":7,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/108\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":797,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/108\/revisions\/797"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/media\/528"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=108"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=108"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.deniscalin.com\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=108"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}